Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata suma reprezentand despagubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta

Plata suma reprezentand despagubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta

  Publicat: 31 Oct 2012       2306 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Prin sentinta civila nr. 1558/08.12.2008 pronuntata de catre Tribunalul Galati in dosarul nr. 5858/121/2008, s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galati in contradictoriu cu paratul B.D.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea formulata si inregistrata sub nr. 5858/121/2008 pe rolul Tribunalului Galati reclamanta SC A. SRL Galati a solicitat in contradictoriu cu paratul B. D. L., obligarea acestuia la plata sumei de 48352 lei reprezentand despagubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenta si cuantumul indemnizatiilor acordate acestuia pentru clauza de neconcurenta.
Motivandu-si in fapt cererea, reclamanta a aratat ca paratul a fost salariat al societatii in functia de agent comercial pana la data de 15.03.2008.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Au fost obligate paratii la plata catre reclamanti a diferentelor de drepturi salariale neacordate, actualizate cu rata inflatiei la data platii, reprezentand transele suplimentare de vechime, pentru 30, 35 si 40 de ani de activitate in invatamant, calculate incepand cu 10.12.2005, corespunzator perioadei lucrate de catre fiecare reclamant.
Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati sub nr. 8016/121/10.12.2008 reclamantii G.A. s.a reprezentati de S. I. P. Galati, au solicitat in contradictoriu cu paratii CONSILIUL LOCAL B. si Scoala Gimnaziala B. obligarea acestora la plata drepturilor salariale neacordate - reprezentand sporul pentru transele suplimentare de vechime prevazute de art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997, pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii cererii de chemare in judecata, actualizata cu indicele de inflatie.
Motivandu-si in fapt cererea, a aratat ca in art. 50 al. 1 si 2 din Legea 128/1997 sunt reglementate transele suplimentare de vechime ca reclamantii indeplinesc conditiile de vechime pentru a beneficia de transele suplimentare, dar nu le-au fost acordate aceste drepturi .
In dovedirea cererii reclamantii au solicitat administrarea probei cu acte, depunand la dosar adeverinte eliberate privind calitatea lor de cadre didactice si vechimea in munca .
In drept, au invocat art. 50 al 1,2 din Legea nr.128/1997.
Paratii, desi legal citati, nu s-au prezentat in instanta.
Paratul Consiliul Local B. a formulat intampinare prin care a aratat ca este de acord cu pretentiile deduse judecatii, dar nu are calitate procesuala pasiva in cauza intrucat nu are nici o atributie in ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 167 din Legea 128/1997, unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii. Prin urmare, calitatea de ordonator de credite in ceea ce priveste cheltuielile de personal revine consiliului local in raza caruia se afla unitatea de invatamant.
Nu are relevanta daca sumele corespunzatoare au fost sau nu trecute in buget, de vreme ce acest aspect nu poate fi imputat reclamantilor.
In acest fel se justifica si calitatea procesuala pasiva a paratului Consiliul Local B. motiv pentru care exceptia invocata de acesta apare ca fiind nefondata.
Reclamantii sunt salariati ai unitatii de invatamant parate si au o vechime de peste 30 de ani, asa cum rezulta din tabelul aflat la fila 3 din dosar.
Potrivit dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 128/1997:
(1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiaza de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
(2) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei anterioare de vechime.
Dispozitiile legale sus-aratate sunt imperative, unitatea de invatamant in care sunt incadrati reclamantii, avand obligatia ca la implinirea stagiului de vechime de 30,35,40 ani (in functie de situatia concreta a fiecarui reclamant) sa acorde acea crestere a coeficientului de ierarhizare.

Potrivit art. 287 codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Nu s-a facut nici o dovada in sensul ca articolul indicat a fost respectat si ca reclamantii au primit sumele corespunzatoare, si nici nu s-a indicat nici un temei juridic care ar fi facut inaplicabil in cauza art. 50 din Legea 128/1997.
Fata de aceste considerente instanta a admis actiunea, a obligat paratii sa plateasca reclamantilor drepturile salariale neacordate reprezentand c/val transelor suplimentare de vechime, incepand cu data de 08.12.2005 la zi.
In concret, angajatorul va verifica in ce categorie de vechime se aflau reclamantii la data de 08.12.2005 si, in masura in care era de peste 30 de ani, va aplica cresterea coeficientului de ierarhizare corespunzatoare din aceasta data si apoi cresterile ulterioare de la 35/ respectiv 40 de ani, de la data implinirii conditiei de vechime. Daca la data de 08.12.2005 salariatul nu avea o vechime de peste 30 de ani, dar a realizat-o ulterior, drepturile se vor calcula si achita de la data implinirii conditiei de vechime. Pentru fiecare reclamant se va lua in calcul perioada efectiv lucrata.
In ceea ce priveste actualizarea cu indicele de inflatie a acestor drepturi banesti pana la data platii efective, tribunalul a considerat-o intemeiata, din perspectiva disp.art.161 pct.4 Codul muncii, precum si a faptului ca prin aceasta se realizeaza o corelatie intre salariul real si salariul nominal de care reclamantii ar fi beneficiat la momentul la care paratii le datorau drepturile banesti in cauza si momentul in care aceste sume au intrat efectiv in patrimoniul beneficiarului.
Aceasta deoarece principala functie a indexarii este aceea de a atenua efectele inflatiei asupra nivelului de trai.
Impotriva sentintei civile a declarat recurs paratul Consiliul Local B. invocand faptul ca nu cade in sarcina sa obligatia stabilirii nivelului de salarizare si al sporurilor pentru personalul din invatamant, aceasta revenind Inspectoratului Scolar al judetului Galati.
In drept si-a intemeiat recursul invocand dispozitiile art.299-316 C. pr. civila.
Reprezentantul intimatilor-reclamanti S. I. P. Galati, a solicitat respingerea recursului fata de atributiile ce revin consiliului local in procesul finantarii sumelor alocate unitatilor din invatamantul preuniversitar de stat .
Prin decizia civila nr. 395/R/08.04.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati a fost respins ca nefondat recursul declarat de paratul CONSILIUL LOCAL B. impotriva sentintei civile nr.144/26.01.2009 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr.8016/121/2008.
Curtea a apreciat ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Critica recurentului-parat Consiliul Local B. pune in discutie calitatea sa procesuala pasiva vizand modalitatea de finantare a unitatii de invatamant preuniversitar de stat aflata in raza sa teritoriala administrativa.
Calitatea procesuala reprezinta indreptatirea unei persoane de a figura ca parte in proces si presupune existenta unei identitati intre titularii raportului juridic dedus judecatii, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) si a obligatiei corelative (calitate procesuala pasiva).
Calitatea procesuala se stabileste functie de dreptul ce face obiectul judecatii, a carui existenta sau inexistenta urmeaza a se constata prin hotarare judecatoreasca.
Potrivit art.167 al.3 din Legea nr.84/1995 finantarea pe baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
In cadrul finantarii de baza sunt cuprinse inclusiv cheltuielile de personal si care, potrivit reglementarilor de mai sus, se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant.
Ca urmare, nu pot fi primite motivele de recurs invocate in cauza in sensul ca nu intra in sfera atributiilor ce revin paratului consiliul local, asigurarea sumelor necesare platii unor asemenea drepturi salariale ce fac parte din finantarea de baza a unitatilor de invatamant.
De altfel si prevederile art.13 din OUG nr. 32/2001, stabilesc, incepand cu anul 2001 asigurarea finantarii institutiilor de invatamant preuniversitar de stat din bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale pe a caror raza acestea isi desfasoara activitatea , cu exceptia unor cheltuieli care nu privesc cauza de fata.
In aplicarea acestor prevederi au fost emise si Norme metodologice prin H.G. nr.538/2001, H.G. nr.2192/2004, H.G. nr.174/2003 si 2192/2004.



Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 546 din data 15.05.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Tribunalul Galati    Legea 84/1995    OUG 32/2001    HG 538/2001    HG 2192/2004    HG 174/2003    HG 2192/2004    Calitate procesuala pasiva    Clauza de neconcurenta    Invatamant preuniversitar    Cadru didactic    Agent comercial    Salariat    Angajat    Angajator    Drepturi salariale    Legea 128/1997

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN