Apel declarat de procuror cu privire la latura civila. Admisibilitate

In consecinta, apelul declarat numai de procuror cu privire la latura civila este admisibil, inclusiv in cazul in care motivele de apel referitoare la latura civila au fost formulate oral in ziua judecatii, potrivit dispozitiilor art. 374 C. proc. pen.


1. Tribunalul Giurgiu, Sectia penala, prin sentinta nr. 67 din 22 februarie 2012, a admis cererea formulata de inculpatul T.I. privind aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

In baza art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.I. la 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte.

In baza art. 65 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la un an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice.

In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art. 71 C. pen., pe durata executarii pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de la inculpatul T.I. de probe biologice in vederea introducerii profilurilor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

In baza art. 3201 alin. (5) C. proc. pen., a disjuns actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Clinic de Urgenta ``Bagdasar Arseni`` Bucuresti si Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, in contradictoriu cu inculpatul T.I. si a dispus formarea unui nou dosar, pentru care fixeaza termen de judecata la data de 4 aprilie 2012, cu citarea partilor.

In baza art. 721 C. proc. civ. raportat la art. 133 C. proc. civ., a constatat nulitatea cererii de constituire ca parte civila formulata de doamna O.H. si a constatat ca doamna O.H. are in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

In cursul judecatii, O.H., mama victimei C.H. a trimis, prin intermediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, o scrisoare, prin care a solicitat tragerea la raspundere a celui raspunzator de moartea fiului ei, fara sa faca vreo mentiune cu privire vreo eventuala constituire ca parte civila in cauza.

Ulterior, la datele de 31 ianuarie 2012 si 1 februarie 2012 s-au primit, prin Biroul de informatii publice al acestei instante, doua e-maluri, in limba engleza, cu continut identic, adresate ``Biroului procurorului`` prin care s-a aratat ca doreste sa se constituie parte civila in cauza. Cererea nu a cuprins obiectul ei, in sensul ca nu s-a indicat suma cu care a dorit sa se constituie parte civila si ce a reprezentat (despagubiri civile pentru daune materiale si/sau morale) si nici semnatura sau adresa la care sa fi fost citata.

Potrivit art. 721 C. proc. civ., ``dispozitiile codului de fata constituie procedura de drept comun in materie civila; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi, in masura in care acestea nu cuprind dispozitii contrare.``

De asemenea, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ., ``cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.``

In consecinta, in baza art. 721 C. proc. civ. raportat la art. 133 C. proc. civ., s-a constatat nulitatea cererii de constituire ca parte civila formulata de doamna O.H.

Totodata, s-a constatat ca doamna O.H. a avut in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

2. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, prin decizia nr. 115/A din 17 aprilie 2012, a admis apelul declarat de procuror impotriva sentintei penale nr. 67 din 22 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Giurgiu, a desfiintat, in parte, sentinta penala atacata si rejudecand in fond:

A descontopit pedeapsa rezultanta de 5 ani aplicata inculpatului T.I. si a repus pedepsele componente in individualitatea lor.

A majorat pedeapsa aplicata inculpatului pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen., de la un an inchisoare la un an si 8 luni inchisoare.

A contopit pedeapsa de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., cu pedeapsa de un an si 8 luni inchisoare, aplicand pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.

A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T.I. impotriva aceleiasi sentinte.

3. Impotriva acestei decizii penale au formulat recursuri in termen legal procurorul si inculpatul T.I., invocand nelegalitatea si netemeinicia hotararii pronuntate.

Astfel, procurorul a formulat critici cu privire la desfasurarea judecatii in prima instanta si in fata instantei de apel fara citarea partii civile, la gresita aplicare a legii referitor la respingerea ca inadmisibila a solicitarii sale de extindere a motivelor de apel pe latura civila a cauzei si, respectiv, la gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.

Motivele de recurs avansate de procuror se circumscriu cazurilor de casare reglementate in art. 3859 alin. (1) pct. 21, 172 si 14 C. proc. pen.

In argumentarea criticilor, se arata, intre altele, ca judecata cauzei in prima instanta si in apel a avut loc cu lipsa de procedura fata de partea civila O.H., care, de altfel, si-a manifestat foarte clar intentia de a participa in proces in aceasta calitate atat prin declaratia data la Ambasada Statelor Unite ale Americii (inaintata instantei de fond de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu), cat si prin email-ul transmis Tribunalului Giurgiu .

In atare imprejurari, procurorul apreciaza ca s-ar fi impus ca instanta fondului sa dispuna, in conformitate cu dispozitiile art. 291 alin. (1) C. proc. pen., citarea partii civile la adresa de e-mail indicata, astfel cum dispozitiile art. 175 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1841 C. proc. pen. prevad, iar in masura in care s-ar fi considerat ca in corespondenta trimisa de numita O.H. nu este indicata suma cu care aceasta doreste sa se constituie parte civila si nici precizarea sub aspectul daunelor materiale si/sau morale, semnatura sau adresa de domiciliu, se impunea, in virtutea rolului activ (art. 4 C. proc. pen.) sa solicite, odata cu citatia expediata, precizari in acest sens.

Contrar acestei prevederi legale, se sustine de catre procuror, instanta s-a multumit sa constate aplicabilitatea dispozitiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., anuland cererea de constituire ca parte civila in cauza.

In expunerea motivelor de recurs se mai infatiseaza aspectul ca, desi in fata instantei de apel, la termenul din 17 aprilie 2012, s-a solicitat cu titlu de cerere prealabila citarea partii vatamate - constituita parte civila - O.H., conform art. 5 din O. G. nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciara in materie penala, prin intermediul Ministerului Justitiei, nu s-a admis solicitarea.

Cererea de citare a partii civile a fost facuta, intrucat reprezentantul parchetului a precizat, totodata, ca urmeaza sa extinda motivele de apel sub aspectul gresitei solutionari a laturii civile a cauzei, lucru declarat oral in sedinta de judecata .

In acest sens, se invedereaza ca instanta de prim control judiciar a procedat la o gresita aplicare a legii, mai precis a dispozitiilor art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respingand, ca inadmisibila, cererea de extindere a motivelor de apel vizand latura civila a cauzei.

Se apreciaza, pe de o parte, ca instanta nu putea sa respinga motivele de apel extinse de procurorul de sedinta in cuprinsul practicalei, acestea trebuind a fi analizate in considerentele hotararii, potrivit art. 383 alin. (1) C. proc. pen.

Pe de alta parte, in opinia procurorului, instanta de apel nu a avut in vedere decizia nr. 190 din 26 februarie 2008 a Curtii Constitutionale, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 362 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., statuand ca aceste prevederi sunt neconstitutionale in masura in care restrang drepturile procurorului de a declara apel cu privire la modalitatea de solutionare a laturii civile in cadrul unui proces penal, in lipsa apelului formulat de partea civila.

Recurentul inculpat T.I. a criticat hotararea pronuntata in cauza din perspectiva cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinand hotararile recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata:

In cauza, instanta fondului a hotarat asupra invinuirii aduse inculpatului T.I., pronuntand condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 183 C. pen. si art. 321 alin. (2) C. pen., in conditiile in care judecata s-a desfasurat potrivit dispozitiilor art. 320¹ C. proc. pen., anume in cazul recunoasterii de catre inculpat, pana la debutul cercetarii judecatoresti, a savarsirii faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si a solicitarii sale ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza urmaririi penale.

Referitor la cererea formulata de mama victimei, numita O.H., judecatorul fondului a constatat ca, in adevar, in cursul judecatii, aceasta, prin intermediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, a transmis o scrisoare instantei, prin care a solicitat tragerea la raspundere penala a celui vinovat de moartea fiului sau, insa s-a apreciat ca in imprejurarile in care nu s-a facut vreo mentiune cu privire la o eventuala constituire de parte civila, o asemenea cerere este nula din perspectiva constituirii de parte civila, conform art. 721 si art. 133 C. proc. civ.

S-a mai aratat in cuprinsul considerentelor sentintei instantei de fond ca, ulterior, la datele de 31 ianuarie 2012, respectiv 1 februarie 2012 s-au primit la dosarul cauzei, prin corespondenta, e-mail, prin Biroul de informatii publice, doua e-mailuri in limba engleza, cu continut identic adresate ``Biroului procurorului``, prin care O.H. precizeaza ca doreste sa se constituie parte civila.

Si in aceste imprejurari, judecatorul fondului a considerat ca cererea nu cuprinde obiectul ei, in sensul ca nu se indica suma cu care doreste sa se constituie parte civila, nici natura si cuantumul despagubirilor (materiale, morale) si nici semnatura sau adresa unde sa fie citata persoana in cauza.

Procedand la verificarea acestor conditii, instanta a concluzionat cu privire la nulitatea cererii de constituire de parte civila a numitei O.H., in considerarea dispozitiilor art. 721 si art. 133 C. proc. civ., constatand, totodata, ca aceasta are deschisa in continuare calea unei actiuni civile scutite de taxe juridice de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

In exercitarea controlului judiciar, instanta de apel, in raport cu modalitatea de rezolvare a actiunii penale exercitate in cauza, a apreciat ca se impune, in urma desfiintarii in parte a sentintei apelate si a rejudecarii, prin descontopirea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, majorarea pedepsei stabilite pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, la un an si 8 luni inchisoare.

In ceea ce priveste maniera in care instanta fondului dispusese in raport cu latura civila a cauzei, instanta de prim control judiciar a aratat in practicaua deciziei nr. 115/A din 17 aprilie 2012 ca cererea parchetului de extindere a motivelor de apel si pe latura civila este inadmisibila, avand in vedere ca vizeaza latura civila a cauzei, iar procurorul declarase apel numai in ceea ce priveste latura penala, context in care curtea de apel a respins, de aceeasi maniera, solicitarea pe care procurorul o formulase vizand citarea partii civile constituite, motivand, de asemenea, in practicaua deciziei, ca numita O.H. are posibilitatea sa declare calea de atac prevazuta de lege in conditiile in care se considera vatamata in drepturile sale.

De precizat ca, observand motivele de apel formulate in scris de procuror, se constata ca sentinta fondului a fost criticata in latura sa penala. Cu ocazia dezbaterilor, procurorul a inteles sa investeasca instanta de prim control judiciar si cu examinarea modului de solutionare a laturii civile a cauzei, conform art. 374 C. proc. pen.

In baza propriului demers analitic efectuat cu privire la desfasurarea judecatii in prima instanta si in fata instantei de apel, precum si in raport cu criticile aduse de catre procuror, critici ce se circumscriu cazurilor de casare reglementate in art. 3859 alin. (1) pct. 21, respectiv pct. 172 C. proc. pen. - cazuri ce urmeaza a fi analizate in mod prioritar - Inalta Curte de Casatie si Justitie - expune:

In adevar, procurorul a inteles sa atace cu apel sentinta fondului, prin formularea in scris a motivelor, in ceea ce priveste latura penala a cauzei. In cadrul dezbaterilor in fata instantei de prim control judiciar, insa, procurorul, potrivit dispozitiilor art. 374 C. proc. pen., a formulat, suplimentar, oral si un alt motiv de apel, aducand critici modului in care instanta fondului a desfasurat judecata, in sensul ca, in mod nelegal, a procedat la solutionarea cauzei, fara a dispune citarea partii civile constituite O.H., mama victimei.

De altfel, in fata instantei de apel procurorul a solicitat extinderea motivelor de apel deja formulate si sub acest aspect, insa instanta de control judiciar a respins, ca inadmisibila, cererea, motivand in cuprinsul practicalei in sensul celor evocate in precedent.

Examinand procedeul curtii de apel, motivarea infatisata in practicaua deciziei recurate, considerentele avute in vedere, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca prin respingerea, ca inadmisibila, a extinderii motivelor de apel cu vizarea laturii civile s-a facut o gresita aplicare a legii.

Avand obligatia sa vegheze la respectarea legalitatii, procurorul, potrivit art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., poate face apel in ceea ce priveste latura penala si latura civila.

Prin Legea nr. 356/2006, art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost completat cu teza a II-a, in conformitate cu care apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil, in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu .

Curtea Constitutionala a statuat, insa, ca art. 362 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen. este neconstitutional in ce priveste restrangerea dreptului procurorului de a declara apel cu privire la modalitatea de solutionare a laturii civile a unui proces penal in lipsa apelului formulat de partea civila (decizia nr. 190/2008, publicata in M. Of. nr. 213 din 20 martie 2008). In argumentarea acestei decizii, instanta de contencios constitutional a subliniat ca in mod evident legiuitorul constituant a inteles sa faca din Ministerul Public un reprezentant al interesului social, general si public, care sa vegheze la aplicarea legii si la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, fara a face distinctie intre procesele penale si civile.

Una din formele concrete prin care Ministerul Public isi poate realiza indeplinirea acestui rol este aceea de a participa la judecata proceselor, in orice faza a acestora, de a exercita caile de atac si de a pune concluzii in acord cu obiectivele stabilite de Constitutie .

Legiuitorul constituant a inteles sa confere procurorului un anumit rol in reprezentarea intereselor generale ale societatii, din moment ce a asezat dispozitiile referitoare la Ministerul Public in capitolul privind `` Autoritatea judecatoreasca`` si nicio lege organica sau ordinara nu poate deroga de la textele constitutionale.

S-a mai aratat in cuprinsul deciziei evocate ca procurorul nu este adversarul vreuneia din parti, ci el intervine in proces pentru a veghea la respectarea legii. Desi este vorba de latura civila intr-un proces penal, este de netagaduit ca in acest domeniu exista interese generale care trebuie aparate, considerent in virtutea caruia Curtea Constitutionala a concluzionat cu privire la aspectul ca in activitatea judiciara Constitutia a stabilit acest rol de aparator pentru procuror. S-a mai invederat ca principiul disponibilitatii, care guverneaza procesul civil functioneaza in continuare, intrucat, prin declararea apelului de catre procuror, partile nu sunt impiedicate sa-si manifeste dreptul de dispozitie, ele putand renunta la dreptul subiectiv, achiesa la pretentiile adversarului sau incheia o tranzactie, potrivit normelor civile si procesual civile.

Asa fiind, devine evident ca si in prezenta cauza procurorul poate declara apel in ce priveste latura civila, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Dintr-o asemenea perspectiva, urmeaza a constata ca dreptul procurorului de a formula apel in latura civila nu este legat de conduita procesuala a partii civile, in considerarea deciziei nr. 190/2008, afirmatia potrivit careia ``dreptul procurorului de a face apel nu este limitat si subordonat drepturilor partilor de a face apel`` redevenind de actualitate.

Prin urmare, solutia instantei de prim control judiciar, prin care a respins, ca inadmisibila, solicitarea procurorului avansata in cadrul dezbaterii apelului, de a supune discutiei si motivele ce vizau gresita solutionare a laturii civile, este gresita.

Revenind la fondul criticilor aduse de catre procuror solutiilor dispuse de instanta cu referire la desfasurarea judecatii, atat in prima instanta, cat si in apel, fara citarea partii civile, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata:

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen. este aplicabil, hotararile fiind supuse casarii in doua situatii: cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti si cand una dintre parti, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta la judecata in prima instanta sau in apel si de a instiinta despre aceasta imposibilitate .

In prezenta cauza, procurorul sustine ca incidenta prima teza a art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., invederand ca judecata atat in prima instanta, cat si in apel a avut loc in lipsa unei parti care nu a fost citata, respectiv mama victimei numita O.H.

Observand actele aflate la dosarul cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca in cursul cercetarii judecatoresti la instanta fondului s-a comunicat la dosar adresa nr. 3160 a Ambasadei Statelor Unite ale Americii, impreuna cu declaratia primita din partea numitei O.H. cu privire la decesul fiului ei - victima C.H. (acte datand din 20 decembrie 2011).

Din continutul scrisorii reiese ca familia victimei traieste o cumplita durere, urmare a decesului fiului petitionarei, doreste dreptate, in sensul tragerii la raspundere a celui vinovat.

Mai mult decat atat, la dosar au fost primite 2 e-mail-uri in care numita O.H. precizeaza ca intelege sa se constituie parte civila in cauza (in limba engleza), e-mail-uri transmise prin biroul procurorului. S-a procedat la traducerea autorizata a acelor comunicari, iar din continutul lor reiese, in mod clar, intentia numitei O.H. de a se constitui parte civila, dar si dezamagirea sa ca, desi transmisese o scrisoare organelor judiciare romane, nu fusese citata in cauza si audiata.

In aceste imprejurari, instanta fondului a procedat la solutionarea cauzei la data de 22 februarie 2012, in conditiile recunoasterii vinovatiei de catre inculpat in cadrul procesual conferit de dispozitiile art. 3201 C. proc. pen.

In legatura cu constituirea de parte civila a numitei O.H., fie si prin e-mail, a solicitarii procurorului de a se intregi cadrul procesual prin citarea acesteia, cu precizarea ca prin disjungerea actiunilor civile exercitate de celelalte parti civile - unitatea spitaliceasca, Consiliul Local al Municipiului Giurgiu - se produce o vatamare numitei O.H., instanta fondului a apreciat ca prevaleaza lipsa conditiilor de forma ale cererii de constituire ca parte civila, constatand incidenta art. 721 si art. 133 C. proc. civ., in sensul nulitatii cererii formulate si subliniind ca exista in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, conform art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

Cele statuate de instanta fondului au fost primite de instanta de prim control judiciar.

Efectuand propriul examen, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca prin modalitatea in care au procedat instantele au cauzat partii civile constituite O.H. o vatamare a drepturilor sale procesuale ce se impune a fi luata in considerare in conformitate cu prevederile art. 197 alin. (4) C. proc. pen.

Avand dreptul si obligatia de a veghea la respectarea legalitatii procesului penal, procurorul a invocat incidenta art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., in imprejurarile in care evident nu s-a procedat la citarea partii civile constituite O.H., ci, dimpotriva, instantele au efectuat activitati, prin incalcarea dispozitiilor legale, acte ce au prejudiciat, in mod direct, partea . Desi nu s-ar putea sustine fundamentat ca numita O.H. s-ar fi aflat in pasivitate procesuala, in conditiile in care aceasta si-a exprimat in mod fatis si fara echivoc intentia de a participa in proces, acceptand o asemenea situatie se impune a arata ca, prin derogare de la dreptul de dispozitie al persoanei vatamate de a denunta vatamarea ce i s-a cauzat si de la regula acoperirii neregularitatii actelor nelegale, dispozitiile art. 197 alin. (4) C. proc. pen. permit luarea in considerare a incalcarilor legii, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In raport cu aceste consideratii apare nelegala solutia instantei de prim control judiciar, care respinge apelul procurorului invocat pentru nelegala citare a partii civile, cand aceasta parte nu si-a valorificat dreptul de a face apel.

Pe de alta parte, specific prezentei cauze este, printre altele, aspectul ca numita O.H., desi a instiintat organele judiciare romane cu privire la conduita sa procesuala, facand precizarile cuvenite in acest sens, se poate sustine ca s-a aflat intr-o situatie ce nu i-a permis a manifesta diligente cu privire la mersul cauzei, ea nefiind citata.

Intr-un alt plan, se mai impune observatia ca partea civila constituita O.H. nu avea obligatia de a cunoaste procedurile judiciare specifice, in imprejurarea in care nu fusese recunoscuta ca parte a cadrului procesual al cauzei, nu i se facusera cunoscute drepturile si obligatiile pe care le avea.

Este neindoielnic faptul ca, prin necitarea sa, numita O.H. a fost lipsita de dreptul de a-si formula cereri, probe, in vederea tragerii la raspundere civila a inculpatului si a repararii pagubei produse prin infractiune .

In acest sens, invocam dispozitiile art. 76 C. proc. pen., conform carora organele de urmarire penala, instanta de judecata au obligatia de a chema, spre a fi ascultata, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, inainte de ascultare punandu-i-se in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau dauna morala, ca se poate constitui parte civila.

Dintr-o asemenea perspectiva, ne aflam in prezenta cauza in acea ipoteza exceptionala, in care nulitatea cu caracter relativ - necitarea partii civile - poate fi invocata din oficiu, chiar de catre instanta de judecata, deoarece anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In virtutea considerentelor expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca se impune, in urma admiterii recursului procurorului, casarea ambelor hotarari si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta fondului, imprejurare in care celelalte motive de recurs invocate de procuror, precum si criticile aduse de inculpat nu mai pot constitui obiect al controlului jurisdictional la acest moment procesual.

In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de procuror si inculpatul T.I. impotriva deciziei nr. 115/A din 17 aprilie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, a casat decizia penala atacata si sentinta nr. 67 din 22 februarie 2012 a Tribunalului Giurgiu, Sectia penala si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, respectiv Tribunalul Giurgiu .