Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Apel declarat de procuror cu privire la latura civila. Admisibilitate

Apel declarat de procuror cu privire la latura civila. Admisibilitate

  Publicat: 27 Dec 2012       3411 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 190 din 26 februarie 2008, publicata in M. Of. nr. 213 din 20 martie 2008, dispozitiile art. 362 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen. - potrivit carora „apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu” - au fost declarate constitutionale.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A achiesa = achiesare Recunoasterea de catre parat a pretentiilor formulate de catre reclamant in cadrul unui proces;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Obligatia se stinge datorita faptului ca debitorul este in imposibilitatea absoluta de executare a prestatiei pe care o datoreaza, din cauza de forta majora.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In consecinta, apelul declarat numai de procuror cu privire la latura civila este admisibil, inclusiv in cazul in care motivele de apel referitoare la latura civila au fost formulate oral in ziua judecatii, potrivit dispozitiilor art. 374 C. proc. pen.


1. Tribunalul Giurgiu, Sectia penala, prin sentinta nr. 67 din 22 februarie 2012, a admis cererea formulata de inculpatul T.I. privind aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

In baza art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.I. la 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte.

In baza art. 65 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe acelasi inculpat la un an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice.

In baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 35 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art. 71 C. pen., pe durata executarii pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., ca pedeapsa accesorie.

In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de la inculpatul T.I. de probe biologice in vederea introducerii profilurilor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

In baza art. 3201 alin. (5) C. proc. pen., a disjuns actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Clinic de Urgenta ``Bagdasar Arseni`` Bucuresti si Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, in contradictoriu cu inculpatul T.I. si a dispus formarea unui nou dosar, pentru care fixeaza termen de judecata la data de 4 aprilie 2012, cu citarea partilor.

In baza art. 721 C. proc. civ. raportat la art. 133 C. proc. civ., a constatat nulitatea cererii de constituire ca parte civila formulata de doamna O.H. si a constatat ca doamna O.H. are in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

In cursul judecatii, O.H., mama victimei C.H. a trimis, prin intermediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, o scrisoare, prin care a solicitat tragerea la raspundere a celui raspunzator de moartea fiului ei, fara sa faca vreo mentiune cu privire vreo eventuala constituire ca parte civila in cauza.

Ulterior, la datele de 31 ianuarie 2012 si 1 februarie 2012 s-au primit, prin Biroul de informatii publice al acestei instante, doua e-maluri, in limba engleza, cu continut identic, adresate ``Biroului procurorului`` prin care s-a aratat ca doreste sa se constituie parte civila in cauza. Cererea nu a cuprins obiectul ei, in sensul ca nu s-a indicat suma cu care a dorit sa se constituie parte civila si ce a reprezentat (despagubiri civile pentru daune materiale si/sau morale) si nici semnatura sau adresa la care sa fi fost citata.

Potrivit art. 721 C. proc. civ., ``dispozitiile codului de fata constituie procedura de drept comun in materie civila; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi, in masura in care acestea nu cuprind dispozitii contrare.``

De asemenea, potrivit art. 133 alin. (1) C. proc. civ., ``cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.``

In consecinta, in baza art. 721 C. proc. civ. raportat la art. 133 C. proc. civ., s-a constatat nulitatea cererii de constituire ca parte civila formulata de doamna O.H.

Totodata, s-a constatat ca doamna O.H. a avut in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

2. Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, prin decizia nr. 115/A din 17 aprilie 2012, a admis apelul declarat de procuror impotriva sentintei penale nr. 67 din 22 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Giurgiu, a desfiintat, in parte, sentinta penala atacata si rejudecand in fond:

A descontopit pedeapsa rezultanta de 5 ani aplicata inculpatului T.I. si a repus pedepsele componente in individualitatea lor.

A majorat pedeapsa aplicata inculpatului pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (2) C. pen., de la un an inchisoare la un an si 8 luni inchisoare.

A contopit pedeapsa de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., cu pedeapsa de un an si 8 luni inchisoare, aplicand pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.

A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul T.I. impotriva aceleiasi sentinte.

3. Impotriva acestei decizii penale au formulat recursuri in termen legal procurorul si inculpatul T.I., invocand nelegalitatea si netemeinicia hotararii pronuntate.

Astfel, procurorul a formulat critici cu privire la desfasurarea judecatii in prima instanta si in fata instantei de apel fara citarea partii civile, la gresita aplicare a legii referitor la respingerea ca inadmisibila a solicitarii sale de extindere a motivelor de apel pe latura civila a cauzei si, respectiv, la gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.

Motivele de recurs avansate de procuror se circumscriu cazurilor de casare reglementate in art. 3859 alin. (1) pct. 21, 172 si 14 C. proc. pen.

In argumentarea criticilor, se arata, intre altele, ca judecata cauzei in prima instanta si in apel a avut loc cu lipsa de procedura fata de partea civila O.H., care, de altfel, si-a manifestat foarte clar intentia de a participa in proces in aceasta calitate atat prin declaratia data la Ambasada Statelor Unite ale Americii (inaintata instantei de fond de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu), cat si prin email-ul transmis Tribunalului Giurgiu.

In atare imprejurari, procurorul apreciaza ca s-ar fi impus ca instanta fondului sa dispuna, in conformitate cu dispozitiile art. 291 alin. (1) C. proc. pen., citarea partii civile la adresa de e-mail indicata, astfel cum dispozitiile art. 175 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1841 C. proc. pen. prevad, iar in masura in care s-ar fi considerat ca in corespondenta trimisa de numita O.H. nu este indicata suma cu care aceasta doreste sa se constituie parte civila si nici precizarea sub aspectul daunelor materiale si/sau morale, semnatura sau adresa de domiciliu, se impunea, in virtutea rolului activ (art. 4 C. proc. pen.) sa solicite, odata cu citatia expediata, precizari in acest sens.

Contrar acestei prevederi legale, se sustine de catre procuror, instanta s-a multumit sa constate aplicabilitatea dispozitiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., anuland cererea de constituire ca parte civila in cauza.

In expunerea motivelor de recurs se mai infatiseaza aspectul ca, desi in fata instantei de apel, la termenul din 17 aprilie 2012, s-a solicitat cu titlu de cerere prealabila citarea partii vatamate - constituita parte civila - O.H., conform art. 5 din O. G. nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind asistenta judiciara in materie penala, prin intermediul Ministerului Justitiei, nu s-a admis solicitarea.

Cererea de citare a partii civile a fost facuta, intrucat reprezentantul parchetului a precizat, totodata, ca urmeaza sa extinda motivele de apel sub aspectul gresitei solutionari a laturii civile a cauzei, lucru declarat oral in sedinta de judecata .

In acest sens, se invedereaza ca instanta de prim control judiciar a procedat la o gresita aplicare a legii, mai precis a dispozitiilor art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respingand, ca inadmisibila, cererea de extindere a motivelor de apel vizand latura civila a cauzei.

Se apreciaza, pe de o parte, ca instanta nu putea sa respinga motivele de apel extinse de procurorul de sedinta in cuprinsul practicalei, acestea trebuind a fi analizate in considerentele hotararii, potrivit art. 383 alin. (1) C. proc. pen.

Pe de alta parte, in opinia procurorului, instanta de apel nu a avut in vedere decizia nr. 190 din 26 februarie 2008 a Curtii Constitutionale, prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 362 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., statuand ca aceste prevederi sunt neconstitutionale in masura in care restrang drepturile procurorului de a declara apel cu privire la modalitatea de solutionare a laturii civile in cadrul unui proces penal, in lipsa apelului formulat de partea civila.

Recurentul inculpat T.I. a criticat hotararea pronuntata in cauza din perspectiva cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinand hotararile recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata:

In cauza, instanta fondului a hotarat asupra invinuirii aduse inculpatului T.I., pronuntand condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 183 C. pen. si art. 321 alin. (2) C. pen., in conditiile in care judecata s-a desfasurat potrivit dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen., anume in cazul recunoasterii de catre inculpat, pana la debutul cercetarii judecatoresti, a savarsirii faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si a solicitarii sale ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza urmaririi penale.

Referitor la cererea formulata de mama victimei, numita O.H., judecatorul fondului a constatat ca, in adevar, in cursul judecatii, aceasta, prin intermediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, a transmis o scrisoare instantei, prin care a solicitat tragerea la raspundere penala a celui vinovat de moartea fiului sau, insa s-a apreciat ca in imprejurarile in care nu s-a facut vreo mentiune cu privire la o eventuala constituire de parte civila, o asemenea cerere este nula din perspectiva constituirii de parte civila, conform art. 721 si art. 133 C. proc. civ.

S-a mai aratat in cuprinsul considerentelor sentintei instantei de fond ca, ulterior, la datele de 31 ianuarie 2012, respectiv 1 februarie 2012 s-au primit la dosarul cauzei, prin corespondenta, e-mail, prin Biroul de informatii publice, doua e-mailuri in limba engleza, cu continut identic adresate ``Biroului procurorului``, prin care O.H. precizeaza ca doreste sa se constituie parte civila.

Si in aceste imprejurari, judecatorul fondului a considerat ca cererea nu cuprinde obiectul ei, in sensul ca nu se indica suma cu care doreste sa se constituie parte civila, nici natura si cuantumul despagubirilor (materiale, morale) si nici semnatura sau adresa unde sa fie citata persoana in cauza.

Procedand la verificarea acestor conditii, instanta a concluzionat cu privire la nulitatea cererii de constituire de parte civila a numitei O.H., in considerarea dispozitiilor art. 721 si art. 133 C. proc. civ., constatand, totodata, ca aceasta are deschisa in continuare calea unei actiuni civile scutite de taxe juridice de timbru, in temeiul art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

In exercitarea controlului judiciar, instanta de apel, in raport cu modalitatea de rezolvare a actiunii penale exercitate in cauza, a apreciat ca se impune, in urma desfiintarii in parte a sentintei apelate si a rejudecarii, prin descontopirea pedepsei rezultante aplicate inculpatului, majorarea pedepsei stabilite pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, la un an si 8 luni inchisoare.

In ceea ce priveste maniera in care instanta fondului dispusese in raport cu latura civila a cauzei, instanta de prim control judiciar a aratat in practicaua deciziei nr. 115/A din 17 aprilie 2012 ca cererea parchetului de extindere a motivelor de apel si pe latura civila este inadmisibila, avand in vedere ca vizeaza latura civila a cauzei, iar procurorul declarase apel numai in ceea ce priveste latura penala, context in care curtea de apel a respins, de aceeasi maniera, solicitarea pe care procurorul o formulase vizand citarea partii civile constituite, motivand, de asemenea, in practicaua deciziei, ca numita O.H. are posibilitatea sa declare calea de atac prevazuta de lege in conditiile in care se considera vatamata in drepturile sale.

De precizat ca, observand motivele de apel formulate in scris de procuror, se constata ca sentinta fondului a fost criticata in latura sa penala. Cu ocazia dezbaterilor, procurorul a inteles sa investeasca instanta de prim control judiciar si cu examinarea modului de solutionare a laturii civile a cauzei, conform art. 374 C. proc. pen.

In baza propriului demers analitic efectuat cu privire la desfasurarea judecatii in prima instanta si in fata instantei de apel, precum si in raport cu criticile aduse de catre procuror, critici ce se circumscriu cazurilor de casare reglementate in art. 3859 alin. (1) pct. 21, respectiv pct. 172 C. proc. pen. - cazuri ce urmeaza a fi analizate in mod prioritar - Inalta Curte de Casatie si Justitie - expune:

In adevar, procurorul a inteles sa atace cu apel sentinta fondului, prin formularea in scris a motivelor, in ceea ce priveste latura penala a cauzei. In cadrul dezbaterilor in fata instantei de prim control judiciar, insa, procurorul, potrivit dispozitiilor art. 374 C. proc. pen., a formulat, suplimentar, oral si un alt motiv de apel, aducand critici modului in care instanta fondului a desfasurat judecata, in sensul ca, in mod nelegal, a procedat la solutionarea cauzei, fara a dispune citarea partii civile constituite O.H., mama victimei.

De altfel, in fata instantei de apel procurorul a solicitat extinderea motivelor de apel deja formulate si sub acest aspect, insa instanta de control judiciar a respins, ca inadmisibila, cererea, motivand in cuprinsul practicalei in sensul celor evocate in precedent.

Examinand procedeul curtii de apel, motivarea infatisata in practicaua deciziei recurate, considerentele avute in vedere, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca prin respingerea, ca inadmisibila, a extinderii motivelor de apel cu vizarea laturii civile s-a facut o gresita aplicare a legii.

Avand obligatia sa vegheze la respectarea legalitatii, procurorul, potrivit art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., poate face apel in ceea ce priveste latura penala si latura civila.

Prin Legea nr. 356/2006, art. 362 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost completat cu teza a II-a, in conformitate cu care apelul procurorului in ce priveste latura civila este inadmisibil, in lipsa apelului formulat de partea civila, cu exceptia cazurilor in care actiunea civila se exercita din oficiu .

Curtea Constitutionala a statuat, insa, ca art. 362 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen. este neconstitutional in ce priveste restrangerea dreptului procurorului de a declara apel cu privire la modalitatea de solutionare a laturii civile a unui proces penal in lipsa apelului formulat de partea civila (decizia nr. 190/2008, publicata in M. Of. nr. 213 din 20 martie 2008). In argumentarea acestei decizii, instanta de contencios constitutional a subliniat ca in mod evident legiuitorul constituant a inteles sa faca din Ministerul Public un reprezentant al interesului social, general si public, care sa vegheze la aplicarea legii si la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, fara a face distinctie intre procesele penale si civile.

Una din formele concrete prin care Ministerul Public isi poate realiza indeplinirea acestui rol este aceea de a participa la judecata proceselor, in orice faza a acestora, de a exercita caile de atac si de a pune concluzii in acord cu obiectivele stabilite de Constitutie .

Legiuitorul constituant a inteles sa confere procurorului un anumit rol in reprezentarea intereselor generale ale societatii, din moment ce a asezat dispozitiile referitoare la Ministerul Public in capitolul privind `` Autoritatea judecatoreasca`` si nicio lege organica sau ordinara nu poate deroga de la textele constitutionale.

S-a mai aratat in cuprinsul deciziei evocate ca procurorul nu este adversarul vreuneia din parti, ci el intervine in proces pentru a veghea la respectarea legii. Desi este vorba de latura civila intr-un proces penal, este de netagaduit ca in acest domeniu exista interese generale care trebuie aparate, considerent in virtutea caruia Curtea Constitutionala a concluzionat cu privire la aspectul ca in activitatea judiciara Constitutia a stabilit acest rol de aparator pentru procuror. S-a mai invederat ca principiul disponibilitatii, care guverneaza procesul civil functioneaza in continuare, intrucat, prin declararea apelului de catre procuror, partile nu sunt impiedicate sa-si manifeste dreptul de dispozitie, ele putand renunta la dreptul subiectiv, achiesa la pretentiile adversarului sau incheia o tranzactie, potrivit normelor civile si procesual civile.

Asa fiind, devine evident ca si in prezenta cauza procurorul poate declara apel in ce priveste latura civila, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Dintr-o asemenea perspectiva, urmeaza a constata ca dreptul procurorului de a formula apel in latura civila nu este legat de conduita procesuala a partii civile, in considerarea deciziei nr. 190/2008, afirmatia potrivit careia ``dreptul procurorului de a face apel nu este limitat si subordonat drepturilor partilor de a face apel`` redevenind de actualitate.

Prin urmare, solutia instantei de prim control judiciar, prin care a respins, ca inadmisibila, solicitarea procurorului avansata in cadrul dezbaterii apelului, de a supune discutiei si motivele ce vizau gresita solutionare a laturii civile, este gresita.

Revenind la fondul criticilor aduse de catre procuror solutiilor dispuse de instanta cu referire la desfasurarea judecatii, atat in prima instanta, cat si in apel, fara citarea partii civile, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata:

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen. este aplicabil, hotararile fiind supuse casarii in doua situatii: cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti si cand una dintre parti, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta la judecata in prima instanta sau in apel si de a instiinta despre aceasta imposibilitate .

In prezenta cauza, procurorul sustine ca incidenta prima teza a art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., invederand ca judecata atat in prima instanta, cat si in apel a avut loc in lipsa unei parti care nu a fost citata, respectiv mama victimei numita O.H.

Observand actele aflate la dosarul cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca in cursul cercetarii judecatoresti la instanta fondului s-a comunicat la dosar adresa nr. 3160 a Ambasadei Statelor Unite ale Americii, impreuna cu declaratia primita din partea numitei O.H. cu privire la decesul fiului ei - victima C.H. (acte datand din 20 decembrie 2011).

Din continutul scrisorii reiese ca familia victimei traieste o cumplita durere, urmare a decesului fiului petitionarei, doreste dreptate, in sensul tragerii la raspundere a celui vinovat.

Mai mult decat atat, la dosar au fost primite 2 e-mail-uri in care numita O.H. precizeaza ca intelege sa se constituie parte civila in cauza (in limba engleza), e-mail-uri transmise prin biroul procurorului. S-a procedat la traducerea autorizata a acelor comunicari, iar din continutul lor reiese, in mod clar, intentia numitei O.H. de a se constitui parte civila, dar si dezamagirea sa ca, desi transmisese o scrisoare organelor judiciare romane, nu fusese citata in cauza si audiata.

In aceste imprejurari, instanta fondului a procedat la solutionarea cauzei la data de 22 februarie 2012, in conditiile recunoasterii vinovatiei de catre inculpat in cadrul procesual conferit de dispozitiile art. 3201 C. proc. pen.

In legatura cu constituirea de parte civila a numitei O.H., fie si prin e-mail, a solicitarii procurorului de a se intregi cadrul procesual prin citarea acesteia, cu precizarea ca prin disjungerea actiunilor civile exercitate de celelalte parti civile - unitatea spitaliceasca, Consiliul Local al Municipiului Giurgiu - se produce o vatamare numitei O.H., instanta fondului a apreciat ca prevaleaza lipsa conditiilor de forma ale cererii de constituire ca parte civila, constatand incidenta art. 721 si art. 133 C. proc. civ., in sensul nulitatii cererii formulate si subliniind ca exista in continuare deschisa calea unei actiuni civile scutite de taxa judiciara de timbru, conform art. 14, art. 15 si art. 346 C. proc. pen.

Cele statuate de instanta fondului au fost primite de instanta de prim control judiciar.

Efectuand propriul examen, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca prin modalitatea in care au procedat instantele au cauzat partii civile constituite O.H. o vatamare a drepturilor sale procesuale ce se impune a fi luata in considerare in conformitate cu prevederile art. 197 alin. (4) C. proc. pen.

Avand dreptul si obligatia de a veghea la respectarea legalitatii procesului penal, procurorul a invocat incidenta art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., in imprejurarile in care evident nu s-a procedat la citarea partii civile constituite O.H., ci, dimpotriva, instantele au efectuat activitati, prin incalcarea dispozitiilor legale, acte ce au prejudiciat, in mod direct, partea . Desi nu s-ar putea sustine fundamentat ca numita O.H. s-ar fi aflat in pasivitate procesuala, in conditiile in care aceasta si-a exprimat in mod fatis si fara echivoc intentia de a participa in proces, acceptand o asemenea situatie se impune a arata ca, prin derogare de la dreptul de dispozitie al persoanei vatamate de a denunta vatamarea ce i s-a cauzat si de la regula acoperirii neregularitatii actelor nelegale, dispozitiile art. 197 alin. (4) C. proc. pen. permit luarea in considerare a incalcarilor legii, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In raport cu aceste consideratii apare nelegala solutia instantei de prim control judiciar, care respinge apelul procurorului invocat pentru nelegala citare a partii civile, cand aceasta parte nu si-a valorificat dreptul de a face apel.

Pe de alta parte, specific prezentei cauze este, printre altele, aspectul ca numita O.H., desi a instiintat organele judiciare romane cu privire la conduita sa procesuala, facand precizarile cuvenite in acest sens, se poate sustine ca s-a aflat intr-o situatie ce nu i-a permis a manifesta diligente cu privire la mersul cauzei, ea nefiind citata.

Intr-un alt plan, se mai impune observatia ca partea civila constituita O.H. nu avea obligatia de a cunoaste procedurile judiciare specifice, in imprejurarea in care nu fusese recunoscuta ca parte a cadrului procesual al cauzei, nu i se facusera cunoscute drepturile si obligatiile pe care le avea.

Este neindoielnic faptul ca, prin necitarea sa, numita O.H. a fost lipsita de dreptul de a-si formula cereri, probe, in vederea tragerii la raspundere civila a inculpatului si a repararii pagubei produse prin infractiune .

In acest sens, invocam dispozitiile art. 76 C. proc. pen., conform carora organele de urmarire penala, instanta de judecata au obligatia de a chema, spre a fi ascultata, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, inainte de ascultare punandu-i-se in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata, iar daca a suferit o paguba materiala sau dauna morala, ca se poate constitui parte civila.

Dintr-o asemenea perspectiva, ne aflam in prezenta cauza in acea ipoteza exceptionala, in care nulitatea cu caracter relativ - necitarea partii civile - poate fi invocata din oficiu, chiar de catre instanta de judecata, deoarece anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.

In virtutea considerentelor expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca se impune, in urma admiterii recursului procurorului, casarea ambelor hotarari si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta fondului, imprejurare in care celelalte motive de recurs invocate de procuror, precum si criticile aduse de inculpat nu mai pot constitui obiect al controlului jurisdictional la acest moment procesual.

In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de procuror si inculpatul T.I. impotriva deciziei nr. 115/A din 17 aprilie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, a casat decizia penala atacata si sentinta nr. 67 din 22 februarie 2012 a Tribunalului Giurgiu, Sectia penala si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, respectiv Tribunalul Giurgiu.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2755 din 11 septembrie 2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Giurgiu    Lovituri cauzatoare de moarte    Latura civila    Legea 76/2008    Recunoasterea vinovatiei
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Persoana aflata in continuarea studiilor. Protectia si promovarea drepturilor copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Notiunea de „domiciliu” in dreptul muncii
Sursa: Larisa Stefana Mihalache