Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Familiei » Cerere de inapoiere a minorului

Cerere de inapoiere a minorului

  Publicat: 27 Feb 2013       2912 citiri        Secţiunea: Dreptul Familiei  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Pe rol judecarea cauzei civile privind cererea de apel formulata de catre apelanta - parata M. C. N., impotriva sentintei civile nr. 572 din data de 11.04.2012, pronuntata de Judecatoria Saveni, judetul Botosani, in dosar nr. XXXX/297/2011, in contradictoriu cu intimatul - reclamant M. L. M. si Serviciul de autoritate tutelara din cadrul Primariei orasului Saveni, judetul Botosani, avand ca obiect - inapoiere minor. -

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Dovada scrisa prin care
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sistem de organizare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte dintr-un proces
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;


La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta avocat P. I. M., pentru apelanta - parata lipsa, M. C. N., prezent fiind si intimatul - reclamant M. L. M., asistat de catre avocat A. M., lipsind reprezentantul Serviciului de autoritate tutelara din cadrul Primariei orasului Saveni, judetul Botosani.


Procedura legal indeplinita.


S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care, avocat P. I. M., pentru apelanta - parata M. C. N., prezinta la dosar chitanta prin care se face dovada achitarii in intregime a taxei judiciare de timbru, aferenta judecarii apelului.


La randul sau, avocat A. M. prezinta la dosar un inscris constand intr-o adeverinta medicala eliberata de medicul de familie al tatalui partii intimate - reclamante.


Totodata, intrebate fiind, partile prezente fac pe rand precizarea ca, nu mai sunt de formulat alte cereri ori de adus noi acte si inscrisuri la dosar, respectiv de invocat eventuale exceptii, situatie in care instanta, constatand pricina in stare de judecata, acorda cuvantul asupra dezbaterilor.


Avand cuvantul, avocat P. I. M., pentru apelanta - parata M. C. N., solicita admiterea apelului asa cum a fost formulat, in sensul modificarii sentintei si inlaturarii dispozitiilor referitoare la autoritatea parinteasca comuna. Se sustine ca, dispozitiile art. 403 Cod civil au fost aplicate gresit, cu atat mai mult cu cat programul de vizita al minorului acopera aproape tot timpul liber al acestuia. Se arata ca, partea apelanta - parata este acord cu un program de vizitare a minorului, dar unul mai restrans, in sensul ca intimatul - reclamant sa-si viziteze copilul un week-end, lunar, respectiv doua saptamani in vacanta de vara, precum si a doua saptamana din vacanta de iarna. Se solicita si obligarea partii intimate - reclamante la plata cheltuielilor de judecata din prezentul apel, potrivit chitantei depusa astazi la dosar.


La randul sau, avocat A. M., pentru partea intimata - reclamanta M. L. M., formuleaza concluzii de respingere a apelului, ca fiind nefondat, ambele motive invocate fiind in opinia sa, nefondate, Se arata ca, prima instanta a interpretat corect cadrul procesual, ca s-au aplicat in mod corect dispozitiile art. 403 Cod civil, dupa cum in mod corect au fost aplicate dispozitiile noului Cod civil, fiind necesar ca cei doi parinti sa-si exercite in comun, autoritatea parinteasca. Nu se solicita insa cheltuieli de judecata .


Dupa deliberare;



T R I B U N A L U L,


Asupra cererii de apel, de fata, constata ca;


Prin sentinta civila nr. 572 din data de 11 aprilie 2012 a Judecatoriei Saveni, s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul M. L. M. in contradictoriu cu parata M. C. N..


A dispus ca exercitarea autoritatii parintesti fata de minora M. L. G., nascuta la data de XX.XX.XXXX sa revina in comun ambilor parinti.


A incuviintat reclamantului sa aiba legaturi personale cu minora dupa urmatorul program: - o data la doua saptamani, de vineri orele 1600, pana duminica orele 2000, - primele doua zile de Pasti, - prima saptamana din vacanta de Craciun, - 45 zile in vacanta de vara, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliul paratei si cu obligatia reclamantului de a-l inapoia la sfarsitul programului de vizita.


Pentru a pronunta aceasta solutie, Judecatoria a retinut ca, prin sentinta civila nr. 628/2010 a Judecatoriei Saveni, definitiva si irevocabila, s-a pronuntat divortul partilor din culpa reclamantului din prezentul dosar, iar minora M. L. G., nascuta la data de XX.XX.XXXX, a fost incredintata spre crestere si educare, mamei sale.


Retine instanta ca, art. 5 aliniat 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil prevede ca dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor din casatorie, (a), daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil, iar in particular, art. 46 din aceeasi lege prevede ca dispozitiile hotararilor judecatoresti privitoare la relatiile personale si patrimoniale dintre copii si parintii divortati, inainte de intrarea in vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispozitiilor art. 403 Cod civil, text de lege ce prevede ca, in cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti.


Retine instanta in ceea ce priveste cererea reclamantului avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti in comun, ca, in speta, nu sunt date motive temeinice, in sensul art. 398 alinia1 Cod civil de a se dispune exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, atata timp cat interesul superior al copilului este de a intretine si dezvolta relatii cu ambii parinti, instanta avand in vedere si declaratiile martorilor oculari audiati, care au relatat ca relatiile dintre tata si copil sunt bune, acesta vizitandu-l saptamanal si cu titlu exemplificativ s-a ocupat de organizarea la scoala a petrecerii cu ocazia zilei de nastere a minorei.


Referitor la cererea reclamantului de stabilire a locuintei minorei, instanta a apreciat ca, in cauza, nu se impune schimbarea acestuia in raport de situatia retinuta prin hotararea de divort a partilor, plecarea paratei la munca in strainatate neatragand de plano o asemenea masura de vreme ce minora manifesta un atasament crescut fata de bunicii materni si este perfect adaptata mediului familial in care se afla in prezent, potrivit concluziilor anchetei sociale efectuate la domiciliul paratei.


Ca, intr-adevar, reclamantul, desi nu are in proprietate o locuinta si sta la parintii sai, dispune totusi de conditii corespunzatoare de crestere si educare a minorei, insa determinant in convingerea instantei ca nu se impune schimbarea domiciliului copilului au fost concluziile desprinse dupa ascultarea acestuia, minorul afirmand atasamentul sau fata de ambii parinti, acceptul de a sta anumite perioade de timp cu tatal sau, dar reactia sa la ipoteza schimbarii domiciliului a fost una spontana, de plans, dublata de exprimarea dorintei sale de a ramane cu bunicii materni. Astfel ca, avand in vedere varsta copilului (10 ani), instanta a apreciat ca suficienta pentru manifestarea unei optiuni personale in ceea ce priveste domiciliul si coroborat cu celelalte probe administrate a concluzionat in sensul ca interesul copilului reclama pastrarea domiciliului la mama.


Cu privire la programul de vizita solicitat de catre reclamant instanta a retinut in raport de dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 si art. 401 Cod civil ca este in interesul superior al copilului ca acesta sa aiba legaturi firesti si sa dezvolte relatii de afectiune cu ambii parinti. Ca, drepturile parintilor separati de copil se pot realiza fie prin vizitarea copilului la domiciliul parintelui caruia i-a fost incredintat, fie prin lasarea copilului la domiciliul parintelui caruia nu i-a fost incredintat pentru anumite perioade determinate de timp (art. 15 din Legea nr. 272/2004), iar adecvat pentru dezvoltarea relatiilor firesti de afectiune, intre tata si copil este programul retinut in dispozitiv.


Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel parata M. C. N., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul stabilirii autoritatii parintesti comune si a programului de vizita.


In motivare, se arata in ceea ce priveste prima critica ca, prima instanta a dispus exercitarea in comun de catre ambii parinti a autoritatii parintesti fata de minora cu incalcarea dispozitiilor legale in sensul ca prin sentinta civila nr. 628/2010, pronuntata de Judecatoria Saveni, minora i-a fost incredintata spre crestere si educare retinandu-se ca ea, a manifestat in permanenta afectiune si devotament in relatiile cu minora preocupandu-se de cresterea si educarea acesteia in mod constant si, in plus, minora este atasata de mama si bunicii materni, aspecte care, in prezent, nu s-au schimbat cu nimic si, deci, in cauza nu pot fi aplicate dispozitiile art. 403 Cod civil.


A mai aratat apelanta ca nici situatia reclamantului nu s-a schimbat; acesta nici in prezent nu dispune de o locuinta a sa, locuind cu parintii sai si nu are loc de munca, plus faptul ca nu prezinta garantii materiale pentru a-i fi incredintata minora si nici garantii morale pentru o astfel de masura, acesta avand cazier judiciar si fiind cercetat in diferite cauze penale. Pe de alta parte, tatal reclamantului sufera de o afectiune contagioasa (hepatita C), iar masura luarii copilului la domiciliul reclamantului (la parintii acestuia), ar constitui un pericol pentru sanatatea minorei si un risc real de imbolnavire cu hepatita C.


Referitor la programul de vizitare a minorei stabilit de instanta de fond, apelanta a apreciat ca acesta este exagerat si discriminatoriu, favorizandu-l pe reclamant prin aceea ca minora urmeaza sa petreaca sarbatorile importante cu tatal sau, primele doua zile de Paste si prima saptamana din vacanta de iarna. Iar din vacanta de vara o luna si jumatate este o perioada prea mare, avand in vedere ca aceasta vacanta este de doua luni si jumatate si se preconizeaza scurtarea acesteia.


Mai arata apelanta ca, sub acest aspect trebuie respectata dorinta minorei exprimata in fata instantei de a petrece cu tatal sau doua saptamani in vacanta de vara si cate un week-end lunar.


Apelul declarat este intemeiat doar in ceea ce priveste critica referitoare la programul de vizitare, pentru cele ce succed:


Astfel, retine Tribunalul ca, prima instanta a fost investita cu o cerere de stabilire domiciliu minor, exercitarea autoritatii parintesti in comun si, in subsidiar, stabilirea unui program de vizita cu privire la minora M. L. G., nascuta la data de XX.XX.XXXX.


Referitor la critica adusa si care are in vedere stabilirea exercitarii autoritatii parintesti in comun, Tribunalul retine ca aceasta se intemeiaza pe dispozitiile art. 503 - 507 Cod civil si ca potrivit art. 5 aliniat 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil aceste prevederi sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor nascute anterior intrarii in vigoare a Codului civil, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatii, adoptii si obligatia legala de intretinere, (a) daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil. Acesta este si cazul raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, prima instanta analizand circumstantele concrete ale spetei a pronuntat o solutie in temeiul legii civile noi potrivit principiului mai sus enuntat.


In ce priveste aceasta institutie Tribunalul retine ca exercitarea autoritatii parintesti presupune exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti. In principiu, autoritatea parinteasca este exercitata de catre ambii parinti impreuna. Exercitiul comun al autoritatii parintesti fundamenteaza prezumtia mandatului tacit reciproc intre parti (art. 503, aliniat 2 Cod civil). Prin reglementarea regulii conform careia exercitiul apartine ambilor parinti, legiuitorul a avut in vedere situatia ca ambii parinti, indiferent ca sunt sau nu impreuna, trebuie sa-si asume obligatiile parintesti, sa inteleaga ca orice copil are nevoie sa fie crescut de ambii parinti si sa nu abandoneze exercitiul drepturilor si obligatiilor parintesti.


Art. 507 Cod civil enumera situatii generale valabile care vor conduce la stabilirea exercitarii autoritatii parintesti de un singur parinte, fiind aplicabile deopotriva pentru ipoteza parintilor casatoriti si a celor divortati.


Art. 398 Cod civil prevede ca exercitarea autoritatii parintesti se poate face numai de unul dintre parinti daca exista motive temeinice, altele decat cele prevazute de art. 507 Cod civil si care sa fie in interesul superior al minorului, iar faptul ca reclamantul are cazier si ar fi cercetat penal sau ca bunicul patern al minorei sufera de hepatita C, nefiind de natura a inlatura exercitiul autoritatii parintesti si al reclamantului, cu atat mai mult cu cat boala bunicului patern nu este una contagioasa ci doar transmisibila in caz de contact cu sangele persoanei bolnave.


Insa, in momentul actual, ca urmare a aplicarii noului Cod civil, exista o reala neintelegere intre continutul notiunilor de stabilire a domiciliului minorului si de exercitare a autoritatii parintesti, ca urmare a faptului ca, se face confuzie intre institutia reglementata de Codul familiei privind incredintarea minorilor spre crestere si educare cu institutia exercitarii autoritatii parintesti reglementata in noul Cod civil.


Ori, cand vorbim de autoritate parinteasca ne referim la orientarea generala a copilului si la ceea ce este important pentru el, iar nu la decizii care privesc viata de zi cu zi (de exemplu, chiar daca unul dintre parinti este plecat, celalalt il consulta in permanenta), iar aceasta trebuie sa se exercite in comun si dupa divort, pentru ca divortul este al parintilor, nu al copilului.


Noul Cod civil se refera si la bunurile copilului, cu privire la care parintii, indiferent daca sunt casatoriti sau nu, trebuie sa ia decizii cu privire la acest bun, fiind vorba despre institutia administrarii simple. In exercitarea autoritatii parintesti se comporta ca un administrator cu privire la bunurile minorului; prin urmare, notiunea de ,,autoritate parinteasca`` se refera la dreptul de a decide cu privire la tot ce tine de viata si averea copilului.


Ceea ce mai trebuie subliniat este faptul ca art. 507 si 398 Cod civil nu stabileste o exceptie de la exercitarea in comun a autoritatii parintesti, ci veritabile situatii exceptionale in care autoritatea parinteasca se exercita de catre un singur parinte, de interpretare restrictiva, situatii care ar trebui sa intervina foarte rar si care pot fi subsumate ipotezei in care unul dintre parinti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa .


O atare interpretare restrictiva exclude posibilitatea analizarii sub aceasta reglementare a ipotezelor de tipul stabilirii domiciliului unuia dintre parinti in strainatate cand, gratie mijloacelor de comunicare moderne, poate fi asigurata exercitarea autoritatii parintesti in comun, sau chiar a situatiei de comportament violent din partea unui parinte, exercitarea autoritatii parintesti de unul dintre parinti neputand fi justificata de motive diverse, cum ar fi caracterul acelui parinte, sau boala de care sufera el sau o alta persoana cu care locuieste acel parinte, intrucat este posibila consultarea parintelui (aspect ce tine de esenta autoritatii parintesti) care are capacitarea de exercitiu, nefiind impiedicat de nimic sa-si exprime vointa, iar pe de alta parte, parintele nu trebuie incurajat sa abandoneze obligatiile pe care le are referitor la deciziile care il privesc pe copil, sa renunte la drepturile si indatoririle parintesti .


In concluzie, autoritatea parinteasca poate fi asimilata unui drept subiectiv, care nu se pierde de niciunul dintre parinti, in nici o circumstanta, ea fiind un dat nascut din legatura naturala dintre parinte si copil, iar exercitiul autoritatii parintesti cu exercitarea acestui drept .


In ce priveste notiunea de stabilire a domiciliului copilului reglementata de actualul Cod civil, Tribunalul arata ca, diferenta intre incredintarea copilului spre crestere si educare reglementata de vechiul Cod al familiei si stabilirea locuintei copilului este ca, in acest din urma caz, parintele la care locuieste nu mai are singur dreptul de a-l creste si educa, ci acel parinte se va ocupa doar de sfera vietii curente a copilului (insa in ceea ce priveste deciziile importante ale vietii copilului, acestea se vor lua doar dupa consultarea si a celuilalt parinte).


In ceea ce priveste cea de-a doua critica invocata de apelanta, referitor la programul de vizita, stabilit de prima instanta, Tribunalul constata ca fiind intemeiata, intrucat programul stabilit este prea extins in conditiile in care, dupa divortul sotilor, reclamantul - intimat rareori a luat legatura cu copilul si mai ales ca intre tata si copil nu exista o relatie foarte apropiata.


Fata de aceste imprejurari se impune ca programul de vizitare initial sa fie mai restrans, tinandu-se cont si de dorinta minorei, intrucat unul dintre principiile generale ale protectiei si promovarii drepturilor copilului este si acela al ascultarii opiniei copilului si luarii in considerare a acestuia, tinand cont de varsta si gradul sau de maturitate, principiu care deriva din dreptul fundamental al copilului la libera exprimare, atat in


relatiile cu autoritatile judiciare sau administrative cat si in relatiile cu parintii.


Cum minora are varsta de peste 10 ani, se poate considera ca aceasta are maturitatea necesara pentru a putea sa-si formeze si sa-si exprime opinia, de altfel, in aceasta idee a si fost reglementata de principiu obligativitatea ascultarii copilului care implineste varsta de 10 ani.


Totodata, in temeiul dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila, Tribunalul urmeaza a obliga intimatul - reclamant sa plateasca apelantei - parate, suma de 700 lei cheltuieli de judecata, din apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


D E C I D E :


Admite apelul declarat de catre apelanta - parata M. C. N., citata fiind la familia M. G., din orasul Saveni, Strada X, nr. Y, judetul Botosani, impotriva sentintei civile nr. 572 din data de 11.04.2012 a Judecatoriei Saveni, judetul Botosani, in contradictoriu cu intimatul - reclamant M. L. M., citat fiind la familia M. D., din satul Zoitani, comuna Adaseni, judetul Botosani si Serviciul de autoritate tutelara din cadrul orasului Saveni, judetul Botosani .


Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va incuviinta reclamantului sa aiba legaturi personale cu minora M. L. G., dupa urmatorul program:


- o data pe luna, respectiv la sfarsitul primei saptamani din luna, de vineri orele 16,00, pana duminica la orele 20,00;


- a doua zi de Pasti;


- a doua saptamana din vacanta de Craciun;


- o luna in vacanta de vara, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliul paratei si obligarea reclamantului de a-l inapoia la sfarsitul programului de vizita.


Pastreaza restul dispozitivului din sentinta care nu contravin prezentei decizii.


Obliga intimatul - reclamant sa plateasca apelantei suma de 700 lei cheltuieli de judecata, din apel.


Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare .


Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2012.




Pronuntata de: Tribunalul Botosani, Decizia nr. 96A din 20.09.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Botosani    Autoritate parinteasca    Divort    Legea 71/2011    Interesul superior al copilului    Legea 272/2004    Program de vizitare    Prezumtia mandatului tacit reciproc    Domiciliul minorului



Comentează: Cerere de inapoiere a minorului
Alte Speţe

Interventie in interes propriu. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 127 din CPC in cazul calitatii de judecator a partii interveniente
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1198 din 26 mai 2016

Imposibilitatea invocarii incompatibilitatii judecatorului pe calea contestatiei in anulare pentru motivul prevazut de dispozitiile art. 317 alin. (1) pct. 2 din VCPC
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1512 din 4 iunie 2015

RETRIBUTIE LICHIDATOR. MODIFICARE SI RECORELARE.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Decizie 2450 (15.12.2005)

RETRIBUTIE LICHIDATOR. MODIFICARE SI RECORELARE.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Decizie 2450 (15.12.2005)

RETRIBUTIE LICHIDATOR. MODIFICARE SI RECORELARE.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Decizie 2450 (15.12.2005)

Contract de credit bancar. Cesiunea creantei. Clauza abuziva. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 12 din 17 ianuarie 2012

Actiune in pretentii. Intreruperea cursului prescriptiei prin recunoasterea datoriei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 404 din 5 februarie 2013

Inadmisibilitate a actiunii in raspundere patrimoniala a functionarului public
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr.697 din 12 februarie 2013

Incredinterea minorului si stabilirea domiciliului acestuia la locuinta mama
Pronuntaţă de: Judecatoria Macin, Sentinta civila nr. 342 din 17.05.2012

Constatarea nulitatii absolute a unei conventii de imprumut
Pronuntaţă de: Tribunalul Botosani, Sentinta civila nr. 490R din 11.06.2012



Articole Juridice

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Autoritatea parinteasca, responsabilitatea parinteasca si custodia. Sunt ele echivalente?
Sursa: Asociatia Romana pentru Custodia Comuna (ARPCC)

Evolutia custodiei copiilor in Suedia
Sursa: EuroAvocatura.ro

Echivalente de termen pentru autoritatea parinteasca in tarile de limba franceza si engleza
Sursa: EuroAvocatura.ro

ARPCC: Custodia comuna. Concluziile raportului Proksch
Sursa: EuroAvocatura.ro

Despre familie. Dispozitii generale (Art. 258 - 265 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro