din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2023 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Anularea unei autorizatii de construire

Anularea unei autorizatii de construire

  Publicat: 01 Mar 2013       17636 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 31.01.2012 in cauza formulata de reclamantii D.D., G.A. impotriva paratilor Primaria Municipiului Tg-Jiu, Consiliul Judetean Gorj, S.C. O. R. S.A.,S .C. D. C. S.R.L.,S.C. C. R. S.R.L., Primarul Municipiului Tg-Jiu.

Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Conform Ordonantei guvernamentale nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Dreptul subiectiv civil exprima posibilitatea recunoscuta de normele dreptului civil (adica de dreptul civil obiectiv) subiectului activ, in virtutea careia acesta poate avea, in limitele determinate de lege,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual prin care reclamantul pune in miscare actiunea civila, sesizand instanta judecatoreasca cu rezolvarea acesteia.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este o conventie internationala in domeniul financiar-valutar si monetar, incheiata in anul 1944 cu ocazia Conferintei monetare internationale care a avut loc la Bretton Woods.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate productiva din cadrul industriei prelucratoare, indeosebi din industria textila, alimentara, a materialelor de constructii etc.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Varietate speciala a contractului de locatiune avand ca obiect o locuinta si fiind supus unei reglementari speciale, derogatorii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Comunicatii electronice realizate prin intermediul spectrului de frecvente radio
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoia de bunastare a societatii pe termen scurt, mediu si, mai ales, lung.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Substante rezultate �n urma unor procese biologice sau tehnologice care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Acelasi lucru cu Plan cadastral.
Acelasi lucru cu Plan cadastral.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este actul administrativ a carui existenta si valabilitate conditioneaza posibilitatea incheierii legale
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,


La apelul nominal au lipsit partile .


Procedura de citare este legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.


Mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 31.01.2012, ce face parte integranta din prezenta hotarare .



TRIBUNALUL



Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:


Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la data de 23 iunie 2011 reclamantii D. D., G.A. au chemat in judecata paratii Primaria Tg-Jiu, Consiliul Judetean Gorj, S.C. O.R. S.A., S.C.D. C. S.R.L, S.C C. R. S.R.L, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea autorizatiei de construire nr.94 din 13.02.2009 emisa de Primarul Municipiului Tg-Jiu pentru constructia ``Statie emisie Mobila G.S.M" la cererea S.C. O. R. S.A, prin S.C. C. R. Bucuresti pe terenul proprietatea S.C. D. C. S.R.L Tg-Jiu si demolarea statiei de telefonie mobila in cauza.


In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca, in jurul sarbatorilor de iarna 2010-2011, au zarit inaltandu-se dintr-o curte vecina cu proprietatea S.C. D. C. S.R.L T, str. a��, nr o constructie supla supradimensionata pe inaltime cu aspectul unui brad. Interesandu-se la Primaria Tg-Jiu au aflat ca este un releu GSM, a carui construire fusese autorizata de Primaria Tg-Jiu fara a solicita acceptul vecinilor. Cum pct. 2.5.6 din Anexa 1 la Legea nr.50/1991 a constructiilor prevede expres acordul vecinilor, si inca in forma autentica, in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat a cladirilor invecinate iar acest acord nici macar nu s-a solicitat.


Cum, de asemenea acest tip de acord trebuie obtinut de operatorul de telefonie mobila S.C. O. R. S.A conform listei B din anexa 2 din Legea nr.50/1991, conform careia dreptul de executie a lucrarilor de constructii se obtine numai daca se face dovada dreptului de proprietate a terenului pe care se intentioneaza realizarea unei constructii dovada acestui drept constand astfel intr-un act de proprietate nu de inchiriere ca in cazul in speta.


Cum, potrivit aceleiasi anexe emiterea autorizatiei de construire in baza unui contract de inchiriere se poate face numai pentru constructii cu caracter provizoriu de dimensiuni reduse care permit demolarea rapida (chioscuri, tonete,|reclame), iar Releul GSM are o dimensiune considerabila si o fundatie asemenea. A apreciat ca autorizarea ridicarii acestei constructii s-a facut cu eludarea dispozitiilor legilor in vigoare, autoritatea locala permitand astfel expunerea direct a campurilor electromagnetice in loc sa ia toate masurile pentru a fi protejati de potentialele riscuri.


Mentioneaza ca de la aparitia acestui releu se afla intr-o permanenta stare de stres, de frica unei eventuale imbolnaviri. Cu petitia nr.19870 din 20.04.2011 impreuna cu alti vecini pe care ii anexeaza in tabelul nominal s-au adresat Institutiei Primarului, reclamand cele de mai sus si cerand revocarea autorizatiei a carei anulare solicita instantei dar pana in prezent desi au trecut doua luni nu am primit nici un raspuns.


Fapt pentru care a formulat aceasta actiune . In sustinerea ei inteleg sa se foloseasca de toate probele necesare solutionarii acesteia. In vederea solutionarii cereri au solicitat Primariei Tg-Jiu autorizatia nr.94/13.02.2009 si toate actele ce au stat la baza emiterii acesteia. In drept, si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile Legii nr.554/2004, Legii nr.50/1991 modificata prin legea nr.453/2001 si legea nr.215/2001. In dovedirea actiunii, au depus plangerea prealabila 19870/20.04.2011 adresata institutiei Primarului Municipiului Tg-Jiu si tabelul nominal -Anexa 1 pentru a fi comunicate tuturor partilor.


In temeiul art.115 C.proc.civ. au formulat intampinare Primaria Municipiului Targu Jiu prin reprezentanti sai legali primar - F.C. si secretar E.U. in calitate de parata in dosarul cu nr.8718/95/2011 solicitand respingerea actiunii din urmatoarele considerente: mentioneaza, in primul rand, faptul ca Primaria Municipiului Targu Jiu nu are calitate procesuala pasiva, deoarece nu aceasta emite autorizatiile de construire. Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.4 din Legea nr.50/1991, republicata, cel care emite autorizatiile de construire este primarul, deci nu primaria, motiv pentru care solicita respingerea actiunii fata de aceasta.


In fapt, reclamantii i-au chemat in judecata pentru a solicita instantei ca prin sentinta care se va pronunta sa se anuleze autorizatia de construire nr.94/13.02.2009, intrucat eliberarea acesteia este nelegala, deoarece a fost emisa fara a exista acordul vecinilor privind construirea statiei de emisie mobila G.S.M. Considera ca cererea de anulare a autorizatiei de construire nr.94/13.02.2009 este tardiva atata timp cat aceasta autorizatie nu a fost contestata in termenul legal de 30 de zile, termen prevazut de art.7 pct.1 din Legea nr.554/2004: ``inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia (...) ``, luand in considerare faptul ca autorizatia de construire nr.94 a fost emisa in anul 2009. Mai mult, considera ca a trecut si termenul de 6 luni prevazut de art.7 pct.7 din legea nr.554/2004, unde se mentioneaza ca: "Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin.1, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie ".


In ceea ce priveste faptul ca nu a fost solicitat prin certificatul de urbanism acordul vecinilor, conform prevederilor art.27 alin.1 din Ordinul nr.839/12.10.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr.50/1991, republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, face mentiunea ca terenul pe care s-a amplasat statia de emisie mobila G.S.M. nu face parte din zona de locuinte. Prin amplasarea obiectivului nu s-a schimbat destinatia terenului, terenul fiind cu aceasta destinatie inca de la aprobarea Planului Urbanistic General al Municipiului Targu Jiu. Zona in care s-a amplasat statia de emisie mobila G.S.M. nu are destinatia de zona de locuinta .


In referatul tehnic privind impactul campurilor electromagnetice de radio frecventa generate de echipamentele Orange (statie de baza de telefonie mobila care vor fi instalate in Targu Jiu, jud. Gorj, asupra sanatatii populatiei generale) intocmit special pentru locatia ce face obiectul autorizatiei de construire nr.94/13.02.2009, referat elaborat de Ministerul Sanatatii Publice - Institutul de sanatate publica Bucuresti, se specifica drept concluzie :``(...) ca se poate acorda aviz sanitar pentru amplasare statie de baza ".


Avand in vedere dispozitiile art.27 alin.1 din Ordinul nr.839/12.10.2009 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr.50/1991, republicata, unde se mentioneaza ca : `` Acordul vecinilor, prevazut la pct. 2.5.6. al sectiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire - D.T.A.C.", prevazut in anexa nr. 1 la Lege, este necesar in urmatoarele situatii: a) pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora; b) pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente; c) in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate", precizam ca acordul vecinilor nu a fost solicitat de institutia noastra pentru obtinere autorizatie de construire statie emisie mobila G.S.M., deoarece in alin.3 Ordinul nr.839/12.10.2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicata, se specifica clar situatiile in care se solicita acordul vecinilor.


In alin.3 din acest ordin se precizeaza ca: ``Situatiile prevazute la alin.1 Ut. b) si c) corespund cazurilor in care, urmare investitiei noi pot fi create situatii de disconfort generate de incompatibilitati intre functiunea preexistenta si cea propusa, atat in situatia in care se aduc modificari de destinatie a spatiilor in interiorul unei cladiri, cat si in situatia in care functionalitatea unei constructii noi este incompatibila cu caracterul si functionalitatea zonei in care urmeaza sa se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea functiunii de locuit prin implementarea unor functiuni incompatibile datorita zgomotului, circulatiei, degajarii de noxe, etc". Fata de cele aratate, solicita respingerea actiunii ca fiind neintemeiata, si pe cale de consecinta mentinerea autorizatiei contestate ca fiind temeinica si legala.


In acelasi cadru procesual a formulat intampinare si parata S.C. O. R. S.A. invocand exceptia lipsei de interes a reclamantilor in promovarea actiunii, iar pe fond respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata. In solutionarea acestei exceptii, instanta de judecata este rugata sa aiba in vedere notiunea de interes, ca fiind una dintre conditiile legale ale exercitiului dreptului la actiune . Astfel cum a stabilit in mod constant doctrina de specialitate, actiunea civila reprezinta ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigura protectia unui drept subiectiv civil si in consecinta, cel care apeleaza la aceasta trebuie sa justifice un interes pentru a recurge la serviciul justitiei.


Asadar, alaturi de afirmarea unui drept, capacitatea procesuala si calitatea procesuala, una dintre conditiile cumulative de exercitiu ale actiunii civile este existenta unui interes in promovarea cererii de chemare in judecata . Tot in doctrina s-a aratat ca ``prin interes se intelege folosul practic urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila . Interesul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa fie legitim, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct. Interesul este legitim numai daca nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri, iar dreptul subiectiv civil este exercitat cu buna-credinta; Interesul nascut si actual impune ca, la momentul promovarii actiunii civile, reclamantul sa fie expus unui prejudiciu numai daca nu ar recurge in acel moment la actiunea in justitie; Interesul trebuie sa fie personal si direct, adica sa priveasca exclusiv pe reclamant, asupra drepturilor caruia trebuie sa se rasfranga efectul pozitiv al promovarii actiunii civile.


Pornind de la premisele teoretice prezentate mai sus, rezulta ca interesul, definit ca folos practic pe care partea il poate obtine prin promovarea actiunii civile, trebuie sa se reflecte intr-un avantaj material sau juridic in patrimoniul sau persoana reclamanta. In doctrina s-a mai aratat si faptul ca interesul general al respectarii legii nu poate justifica o actiune si nu poate fi identificat cu interesul personal impus de lege.


Or, in speta data, fata de imprejurarea ca reclamantii au investit instanta de judecata cu o cerere de chemare in judecata prin care solicita anularea unei autorizatii de construire care si-a produs pe deplin efectele, constructia fiind finalizata, rezulta neechivoc ca acestia nu justifica un interes in promovarea actiunii. In consecinta, solicita sa se constate faptul ca, in cauza, nu sunt intrunite cumulativ conditiile de exercitiu ale actiunii, respectiv sa constate lipsa de interes a reclamantilor in formularea prezentei cereri, si, pe cale de consecinta, sa dispuna respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes .


Pe fondul cauzei, solicita respingerea cererii de chemare in judecata, avand in vedere faptul ca reclamantii si-au intemeiat cererea de chemare in judecata pe dispozitiile Anexei 1 cap. A, punctul 2.5.6 din Legea nr.50/1991. Potrivit acestui text de lege, documentatia tehnica in baza careia se poate emite o autorizatie de construire trebuie sa cuprinda, printre altele, ``acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate - si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora, pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate". Arata ca in speta de fata nu se afla in niciuna din situatiile mai sus mentionate, pentru care ar fi fost necesar acordul vecinilor, potrivit textului de lege mai sus mentionat.


Astfel, constructia edificata de O. R. SA nu este amplasata "adiacent si nici in "imediata vecinatate" a nici unei alte constructii si nu au fost necesare masuri de interventie pentru protejarea vreunei constructii;- nu a existat nicio cladire care sa isi fi schimbat destinatia si in interiorul careia sa fi fost amplasata constructia ridicata; nu exista "cladiri invecinate`` fata de care sa se poata aprecia ca cea edificata ar avea, potrivit legii, "alta destinatie".


Precizeaza ca terenul pe care a fost edificata constructia se gaseste in incinta SC D. C. SRL intr-o zona industriala. Conform planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate executat de ing. A.S, terenul inchiriat de O. R. SA de la SC D. C. SRL se gaseste in centrul proprietatii locatorului la mare distanta de drum si de spatiile industriale invecinate acestuia. De altfel, nici prin certificatul de urbanism nu a fost solicitat acordul vecinilor, mentionandu-se ca "nu este instituit un regim special asupra imobilului. Invedereaza ca, pentru aceasta constructie a fost obtinut avizul sanitar nr.60125/29.01.2009 de la Directia de Sanatate Publica Gorj, prin care s-a impus respectarea normelor referitoare la limitarea expunerii populatiei la campurile electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, conform Ordinului nr.1193/2006.


In temeiul art. 115 C.proc.civ. a formulat intampinare Consiliul Judetean Gorj reprezentat prin presedintele Consiliului Judetean Gorj, invocand in speta exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean Gorj, motivata de urmatoarele aspecte: potrivit art.4 alin.1 pct.a din legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora: ``Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene........pentru executarea lucrarilor...... cu avizul primarilor pentru lucrarile care se executa: pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale si in extravilanul comunelor ale caror primarii nu au organizate structuri de specialitate".


Autorizatia nr.94/13.02.2009 la care face referire reclamantul, are ca obiect construirea unei statii de baza de telefonie mobila care va fi instalata in municipiul Targu-Jiu, str. .., nra��, judetul Gorj, competenta emiterii revenind primarului municipiului Targu-Jiu, in conformitate cu prevederile art.4 alin.1 pct.b din legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia: primarii municipiilor, elibereaza autorizatii de construire pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1;


Intrucat, potrivit textelor normative invocate, calitatea de emitent de autorizatie de construire pentru lucrarea in cauza nu revine Presedintelui Consiliului Judetean Gorj, ci Primarului Municipiului Targu-Jiu, solicita sa se constate lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean Gorj si sa se dispuna respingerea actiunii formulate de reclamantul D.D fata de aceasta institutie. In conformitate cu prevederile art.242 alin.2 din Codul de procedura civila, solicita judecarea in lipsa .


In concluziile scris reclamantii au aratat ca prin cererea de chemare in judecata au solicitat anularea autorizatiei emisa de institutia primarului municipiului Tg-Jiu, nr.94/13.02.2009 si prelungita la 27.01.2010 pe o perioada de inca un an adica pana la 31.01.2010 pe motiv de nelegalitate pe urmatoarele considerente: autorizatia s-a emis cu incalcarea art.27 pct. 3 din Ordinul 839/2009 de aplicare a Normelor Metodologice la legea nr.50/1991 care prevad acordul vecinilor in forma autentica. Necesitatea acordului face parte din categoria avizelor prealabile si obligatori pentru emiterea autorizatiei de construire a acelor lucrari care prin natura lor nu au destinatie de locuinta . Reclamantii s-au considerat vatamati prin lipsa acordului exprimat in forma autentica la amplasarea constructiei.


In intampinarea formulata intimata - Institutia Primarului sustine ca acordul vecinilor nu este necesar, intrucat zona respectiva nu este o zona de locuinte. Punctul ei de vedere este contrazis insa de probele de la dosar: autorizatiile de constructie pentru locuintele noastre, ale reclamatilor si a altor vecini din cartier, declaratia martorului precum si cele 15 fotografii color din care se observa clar veridicitatea celor sustinute.


O alta incalcare a legii la emiterea acestei autorizatii o constituie faptul ca lucrarea s-a facut pe un teren pe care S.C. O. S.A. detine un contract de inchiriere, valabil in cazul constructiilor cu caracter provizoriu: tonete, panouri publicitare si nu un titlu de proprietate cum e prevazut in legea nr.50/199 (contract de vanzare - cumparare, de schimb, donatie, cesiune, hotarare judecatoreasca , comodat, act administrativ de restituire).


Autorizatia s-a dat si cu incalcarea regimului de inaltime al zonei prevazut in PUG care este mult mai mic decat cel al constructiei contestate si anume pentru o constructie P+2. Astfel in certificatul de urbanism ar fi trebuit sa fie specificat si regimul de inaltime prevazut in PUG pentru aceasta zona . Certificatul de urbanism insa omite aceasta mentiune trecand numai regimul de inaltime al statiei GSM - 30 m - corespunzator unei constructii P+9.


In documentatia aflata la dosar si care a stat la baza emiterii autorizatiei in cauza se afla un raport al Ministerului Sanatatii care atesta ca masuratorile efectuate la imobil se inscriu in valorile prevazute de lege (Ordinul Ministerului Sanatatii Publice nr.1193/2006). Totusi instanta trebuie sa aiba in vedere ca aceste valori vizeaza doar efectele termice, dar nu si factorul timp (efectele pe care le-ar putea produce o expunere indelungata la asemenea campuri electromagnetice generate de aceste antene). Principiul precautiei inscris in tratatul de la Maastricht semnat de statele membre ale Uniunii Europene este prevazut si in Recomandarea Comisiei Europene CE. 519/1999 potrivit caruia ``autoritatile trebuie sa protejeze inainte de toate contra riscului cauzat de expunerea la CEM.


Prin omiterea cu buna stiinta a acordului reclamantilor, a titlului de proprietate a regimului de inaltime al zonei si factorului timp are certitudinea ca nici O., nici Primaria Tg-Jiu nu au fost si nu sunt preocupate pentru viata si sanatatea oamenilor. De aceea au si formulat aceasta actiune intrucat apreciaza ca prin ridicarea acestei constructii le este afectata viata si sanatatea atat a lor cat si a vecinilor lor. Apararea intimatelor in sensul ca Statia GSM nu ar constitui un element de impact asupra sanatatii publice este contrazisa prin insasi conduita adoptata, de Guvernul Romaniei fata de problema Radiatiilor electromagnetice neionizate emise de antenele de telefonie mobila care prin OG nr. 2/2006 si apoi prin OG 6/2007 a recunoscut nocivitatea acestor radiatii si a acordat un spor de 10% din, salariul de baza functionarilor publici care desfasoara activitate in autoritatile si, institutiile publice in care functioneaza instalatii care genereaza campuri electromagnetice de radiofrecventa produsa de enuntatori pentru comunicatii etc.


Considera de asemenea ca apararea intimatei O. SRL in sensul ca prin certificatul de urbanism-act de informare premergator autorizatiei de construire nu li s-a pus in vedere obligativitatea obtinerii (acordului vecinilor in forma autentica este nefondata in conditiile in care necesitatea obtinerii acestora este prevazuta de lege). Referitor la punctul de vedere al intimatei - institutia primarului, potrivit caruia actiunea ar fi tardiva deoarece nu ar fi solicitat acesteia revocarea actului administrativ in 30 de zile de la emiterea ei in 13.02.2009, raspunde ca intrucat aceasta nu le-a fost comunicata si nici constructia nu s-a ridicat atunci nu pot avea cunostinta de existenta ei. Ba mai mult; aceasta a fost prelungita mai tarziu pe inca un an.


Nici de ea n-a avut cunostinta odata ce nu li s-a solicitat acordul . Si termenul de 6 luni de prescriptie considera ca de asemenea nu poate fi aplicat de la data emiterii autorizatiei pe considerentele de mai sus si urmatoarele: s-au aflat multa vreme in eroare asupra ceea ce era de fapt aceasta constructie, in primul rand datorita aspectului ei - un pom de dimensiuni considerabile care camufleaza releul GSM. Nu a existat si nici nu exista un panou informativ la aceasta constructie. Banuitori au inceput sa se intereseze si au aflat neoficial mai exact verbal de la persoane neautorizate ca ar exista si o autorizatie emisa de institutia primarului, asa au ajuns sa solicite revocarea actului administrativ - autorizatia de constructie in cauza si nebagati nici acum in seama de autoritatea statului au fost obligati sa se adreseze instantei unde din actul depus la dosar au aflat ca aceasta autorizatie este reala. Referitor la punctul de vedere al aparatorului institutiei primarului potrivit caruia reclamanta G.A. nu ar face dovada plangerii prealabile invedereaza ca plangerea formulata de reclamantul D.D. si numitul T.M. - un alt vecin este semnata si de aceasta G.A. in tabelul anexa pe care il depune inca o data . In raport de aceste aspecte, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata .


Totodata, paratul Primarul Municipiului Targu Jiu, formuleaza concluzii scrise prin care solicita respingerea actiunii de fata ca fiind neintemeiata. Autorizatia de construire nr.94/13.02.2009 emisa de Primarul Municipiului Targu Jiu este legala, emisa cu respectarea tuturor dispozitiilor in materie de disciplina in constructii, in conformitate cu toate actele premergatoare emiterii acesteia. Critica reclamantilor vizeaza doua aspecte, unul referitor la lipsa acordului vecinilor si cel de-al doilea se refera la teama privind potentialele riscuri cu privire la afectarea sanatatii reclamantilor. Referitor la primul motiv, asa cum arata, acesta este nefondat, dat fiind faptul ca terenul pe care a fost edificata antena nu are destinatia de zona de locuinte.


Sunt respectate in totalitate prevederile art.27 alin.l din Ordinul nr.839/2009 cu referire la acordul vecinilor, in speta dedusa judecatii neaflandu-ne in niciuna din cele trei situatii. Astfel, constructia edificata de O. R. SA nu este amplasata ``adiacent" si nici in ``imediata vecinatate" a nici unei constructii si nu au fost necesare masuri de interventie pentru protejarea vreunei constructii. Nu a existat nicio cladire care sa isi fi schimbat destinatia si in interiorul careia sa fi fost amplasata constructia ridicata de O. R. SA; nu exista ``cladiri invecinate" fata de care sa se poata aprecia ca cea edificata de O. R. SA ar avea, potrivit legii, ``alta destinatie".


Referitor la cel de-al doilea motiv, arata ca este de asemenea nefondat, studiul de impact asupra sanatatii intocmit de catre Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti, avizul favorabil al Directiei de Sanatate Publica Gorj, precum si avizul favorabil al Agentiei de Protectie a Mediului Gorj, clarifica in totalitate si inlatura in acelasi timp temerile celor doi reclamanti. A aratat si dovedit cu acte ca terenul pe care a fost edificata antena se gaseste in incinta SC D. C. SRL, intr-o zona industriala, iar conform planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate aceasta antena se afla in centrul proprietatii, la mare distanta de drum si de spatiile industriale ale acestuia, distanta pana la casele de locuit ale reclamantilor fiind de circa l00 m. Arata, de asemenea faptul ca obiectivul este finalizat astfel ca nu se justifica un interes in promovarea actiunii. Fata de cele de mai sus, avand in vedere probatoriile de la dosar, solicita respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata.


Reclamantii au formulat concluzii scrise cu referire la adresele paratei - Institutia Primarului din 18.11.2011, 12.12.2011 si 23.01.2012 si actele anexate acestora: extrase din Regulamentul Local de Urbanism cu privire la unitatea teritoriala de referinta-UTR16. Prin cele sustinute in documentele mai sus mentionate, parata institutia primarului incearca sa convinga faptul ca zona in care s-a ridicat statia GSM, nu este o zona de locuinte. In acest sens ea prezinta probele trunchiat, scotand in relief doar ce o avantajeaza.


Astfel, in adresa din 12.12.2011, referindu-se la regimul economic mentionat in certificatul de urbanism nr.1459/14.08.2008, ea face mentiunea ca destinatia terenului pe care urma sa se amplaseze statia GSM, este de" cai de comunicatii si rutiere si constructii aferente acestora" scotand din text "conform PUG" precum si "folosinta actuala:curti constructii", dar adaugand tendentios " neavand destinatia de zone de locuinte".Deci, in prezent, terenul in cauza, are destinatia: curti constructii - constructiile fiind niste depozite ce se afla la linia de proprietate dinspre noi, reclamantii.


Daca ar fi sa prezinte reclamantii, planul de situatie, ca niste necunoscatori ce sunt, aproximativ acesta ar arata astfel: deci, extrasele din PUG depuse la dosar nu ajuta deloc pe parata. Ele arata ce ar fi trebuit sa se construiasca in zona in discutie si nu ce s-a construit. Astfel, din teren afla ca acolo unde in adresele ei, parata de mai sus sustine ca PUG-ul prevede zona industriala, azi se afla locuintele noastre si nu numai ele, ci un cartier intreg, iar pe terenul vecin, pe care se inalta constructia contestata, in locul cailor de comunicatie rutiera, prevazute in PUG, azi se afla curti constructii cu depozite si statia GSM.


Referitor la asa-zisa fabrica de sticla a lui T., cu care de asemenea, incearca parata sa dovedeasca faptul ca zona este industriala, acesta este doar atelierul artistului plastic M.T, pe care unii vecini l-au considerat gresit autorul "pomului" cu pricina, statia GSM. De altfel, unii vecini nu au realizat nici pana astazi cum se vede dintr-un reportaj pe internet ca statia GSM nu este doar un "pom". Curios insa, ca parata nu face vorbire de locuinta lui T, care se afla cu 5000 de metri mai aproape de statia GSM decat atelierul sau, dar mai departe decat locuintele noastre, ale reclamantilor. De asemenea, Institutia Primarului sustine ca in zona se afla sedii de firme dar nu precizeaza ca ele se gasesc chiar in locuintele noastre. Toate acestea, cu rea credinta, in incercarea de a justifica emiterea gresita a autorizatiei de constructie contestate.


Referitor la regimul de inaltime al zonei, din UTR 16 rezulta ca el este de 15 metri - corespunzator zonei industriale prevazute in PUG. Numai ca, asa cum s-a constatat, in locul zonei industriale s-a ridicat una de locuinte, pentru care regimul de inaltime este de P+2, respectiv 9 metri. Cu toate acestea, certificatul de urbanism stabileste pentru statia GSM o inaltime de 30 de metri, deci dubla fata de cea prevazuta in PUG, depasind chiar si inaltimea Coloanei Infinitului. In aceste conditii, nu este de mirare ca nu s-a solicitat acceptul reclamantilor, prevazut de lege in forma autentica si nici ca aceasta constructie gigantica s-a ridicat pe un teren pe care beneficiarul constructiei nu detine decat un contract de inchiriere . De aceea, reclamantii, se considera vatamati in drepturile lor, in special prin lipsa acordului, in forma autentica, la amplasarea constructiei, fapt pentru care solicita anularea autorizatiei de constructie si demolarea investitiei.


Din actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele considerente;


Prin cererea inregistrata la 23 iunie 2011 reclamantii D.D si G.A. au solicitat anularea autorizatiei de construire nr. 94 din 13 februarie 2009 emisa de Primarul municipiului Tg-Jiu pentru constructia ``Statie emisie mobila GSM`` la cererea paratei SC O. R. SA prin SC C. R. Bucuresti pe terenul proprietatea SC D. C. SRL Tg-Jiu, precum si demolarea statiei de telefonie mobila in cauza.


In raport de dispozitiile art.137 C.pr.civ. tribunalul se va pronunta asupra exceptiilor invocate de catre parate si anume asupra exceptiei tardivitatii plangerii de fata in raport de dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004 si a exceptiei lipsei de interes a reclamantilor, fara sa se invoce temeiul juridic.


In cea ce priveste exceptia tardivitatii, instanta are in vedere faptul ca reclamantii contesta un act administrativ unilateral cu caracter individual adresat altui subiect de drept si anume paratei SC O. R. SA, iar in raport de dispozitiile art.7 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 acestia sunt indreptatiti sa introduca plangerea prealabila din momentul in care au luat cunostinta pe orice cale de existenta actului administrativ contestat in limitele termenului de sase luni prevazut la alin. 7. In urma administrarii probei testimoniale s-a constatat ca reclamantii impreuna cu proprietarii vecini de pe strada Aleea A nu au avut cunostinta de autorizatia de construire contestata ce a fost eliberata la 13 februarie 2009, in primul rand intrucat parata nu a inceput lucrarile de construire in termenul de un an prevazut de autorizatia initiala, aceste lucrari fiind incepute in iarna anului 2010 conform prelungirii autorizatiei initiale in preajma sarbatorilor de iarna. Din declaratia martorului H. A. propus de catre reclamanti rezulta ca acesta este vecin cu proprietatea reclamantilor , precum si cu terenul pe care se afla amplasata constructia ``Statia de emisie mobila GSM``, proprietati care sunt situate pe strada Aleea A. unde se regasesc doar imobile cu destinatia case de locuit, neavand cunostinta martorul ca pe aceasta strada sa se regaseasca imobile cu alta destinatie, respectiv industriala, publica sau sociala. Constructia ridicata se afla pe un teren a carui imprejmuire este comuna cu proprietatea sa si accesul la aceasta locatie nu se face pe aleea Amaradia ci pe o strada paralela.


Initial, atat martorul cat si reclamantii au luat cunostinta de efectuarea acestei constructii in jurul sarbatorilor de iarna din anul 2010 in sensul ca au perceput vizual in locatia apartinand paratei SC D. C. SRL Tg-Jiu faptul ca se ridica un brad, insa, perceptia ca acest brad reprezinta in realitate constructia unei statii de emisie mobila s-a realizat in primavara anului 2011 in momentul in care cei doi reclamanti au luat atitudine in sensul ca au intocmit un tabel cu proprietarii de pe strada respectiva si s-au adresat primariei Tg-Jiu. La momentul intocmirii acestui tabel , nici martorul, nici reclamantii nu au stiut de existenta unei autorizatii de construire intrucat nici unuia dintre proprietari nu li s-a solicitat acordul pentru efectuarea acestei constructii, raportat la faptul ca atunci cand martorul in calitate de proprietar al terenului a dorit sa efectueze lucrari de construire a fost obligat de autoritatile locale, respectiv de Directia de Sanatate Publica Gorj sa prezinte declaratii autentificate prin care sa dovedeasca acordul vecinilor, insa martorului nu i s-a cerut acest acord nici inainte, nici dupa ridicarea constructiei ce reprezinta statia de emisie mobila.


In raport de aceste aspecte si imprejurari de fapt, rezulta ca reclamantii nu au avut cunostinta de emiterea autorizatiei de construire nr. 94 din 13 februarie 2009 emisa de paratul Primarul municipiului Tg-Jiu, si nici de prelungirea acestei autorizatii pana in primavara anului 2011 cand statia de emisie mobila a fost perceputa ca fiind o constructie definitiva si nu un brad ridicat cu ocazia sarbatorilor de iarna din anul 2010, intrucat initial aceasta constructie asa cum rezulta si din fotografiile color aflate la filele nr. 167 - 181 statia de emisie mobila astfel a fost perceputa iar acestia au formulat plangere prealabila la data de 20 aprilie 2011 ce a fost inregistrata la institutia Primarului municipiului Tg-Jiu sub nr. 19870.


Prin plangerea respectiva reclamantii impreuna cu alti 40 proprietari de pe aleea a�� si strada a�� din municipiul Tg-Jiu au solicitat revocarea autorizatiei de construire intrucat constructia respectiva a fost autorizata fara respectarea dispozitiilor legale, raportat la faptul ca emisia de statie mobila este o constructie fixa si nu o constructie mobila, solicitand emiterea unei decizii administrative de demolare. S-a invocat de asemenea faptul ca prin emiterea autorizatiei de construire s-a incalcat legislatia in vigoare cu privire la art. 27 pct. 1 c si pct. 3 din anexa 2 lista B, din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 intrucat nu li s-a solicitat acceptul in calitatea lor de vecini. Se arata ca autoritatea locala prin emiterea actului administrativ in sensul autorizarii ridicarii acestei constructii i-a expus pe cetatenii inscrisi in tabelul nominal sub influenta directa a campurilor electromagnetice, desi aceasta era obligata sa ia toate masurile pentru a-i proteja de potentialele riscuri.


In consecinta, intimatul Primarul municipiului Tg-Jiu nu a putut face dovada cu certitudine a momentului in care cei doi reclamanti au luat cunostinta pe orice cale de existenta autorizatiei de construire nr. 94 din 13 februarie 2009 prelungita la data de 27 ianuarie 2010 pentru a se putea calcula termenul de prescriptie de sase luni in vederea exercitarii recursului gratios, astfel ca in raport de decizia Curtii Constitutionale nr. 797 din 27 septembrie 2007 publicata in Monitorul Oficial nr. 707 din 19 octombrie 2007 prin care art. 7 alin. 7 a fost declarat neconstitutional in masura in care termenul de sase luni de la data emiterii actului se aplica plangerii prealabile formulate de persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral cu caracter individual adresat altui subiect de drept decat destinatarul acestuia.


Potrivit art.7 alin.1 inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Prin urmare legea a prevazut un termen de 30 de zile in care persoana care se considera vatamata poate formula plangere prealabila . Acest termen de 30 de zile incepe sa curga de la date diferite dupa cum suntem in situatia in care actul administrativ este adresat celui care se considera vatamat sau unui tert care se considera vatamat. In situatia tertilor care se considera vatamati prin actul administrativ adresat altuia, potrivit art.7 alin.3 este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7). In consecinta, pentru tertul ce se considera vatamat termenul de formulare a plangerii prealabile incepe sa curga din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta actului administrativ vatamator. In cazul in care actul administrativ este adresat celui care se considera vatamat, termenul de 30 de zile de formulare a plangerii prealabile incepe sa curga de la data comunicarii actului vatamator. Nedepunerea plangerii prealabile in cele 30 de zile justifica admiterea exceptiei tardivitatii plangerii prealabile.


Cu toate ca legea prevede acest termen de 30 de zile pentru formularea plangerii, art.7 alin.7, prevede un interval maxim de timp, calculat de la emiterea actului (de 6 luni), in care - pentru motive temeinice, care au justificat depasirea termenului de 30 de zile, cel ce se considera vatamat poate formula totusi plangerea prealabila, daca dovedeste ca au existat motive temeinice care au dus la depasirea termenului de 30 de zile prevazut de art.7 alin.1 sau alin. 3. Prin urmare, doar pentru motive temeinice, in termen de maxim 6 luni de la emiterea actului administrativ cel prejudiciat trebuie sa actioneze pentru a se respecta principiul stabilitatii si securitatii raporturilor juridice. Asa cum s-a mentionat mai sus, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile art.7 alin.7 in masura in care termenul de 6 luni, calculat de la data emiterii actului, se aplica plangerii prealabile formulate de persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decat destinatarul actului. Curtea apreciaza ca in aceasta situatie termenul de 6 luni trebuie calculat de la data luarii la cunostinta de catre tertul vatamat si nu de la data emiterii actului, cealalta posibilitate fiind ca tertul vatamat sa poate formula oricand, incepand cu data luarii la cunostinta plangerea prealabila. Indiferent de punctual de vedere pe care l-am imbratisa, aceasta interpretare nu influenteaza solutia pronuntata.


In ce priveste plangerea prealabila formulata de catre reclamanti, tribunalul retine ca acestia sunt terti fata de autorizatia de construire atacata, actul administrativ fiind adresat paratelor SC O. R. si SC D. C. SRL Tg-Jiu. Prin urmare termenul de 30 de zile de formulare a plangerii prealabile incepe sa curga din momentul in care reclamantii au luat cunostinta, pe orice cale, de existenta autorizatiei de construire. In consecinta, Curtea Constitutionala a stabilit ca pentru terti termenul de prescriptie de la sase luni curge intotdeauna de la data la care au luat la cunostinta pe orice cale de existenta actului, astfel ca intimatul Primarul municipiului Tg.Jiu avea obligatia sa faca dovada datei la care reclamantii au luat cunostinta, intrucat in caz contrar, se aplica principiul in dubio pro reo, principiu care profita reclamantilor in ceea ce priveste calcularea momentului de la care curge termenul de prescriptie de sase luni. In cazul de fata, din proba testimoniala rezulta ca reclamantii au luat cunostinta de efectuarea lucrarilor de construire in primavara anului 2011 intrucat initial lucrarea a fost considerata ca fiind un brad ridicat ca urmare a sarbatorilor de iarna din anul 2010, iar plangerea prealabila asa cum s-a mentionat anterior a fost introdusa la data de 20 aprilie 2011, constatandu-se ca termenul de sase luni a fost respectat chiar si in situatia in care s-ar calcula acest termen de la momentul lunii decembrie 2010, prezumandu-se in conditiile art. 1203 C.civ. faptul ca sarbatorile de iarna incep in luna decembrie a fiecarui an calendaristic.


In raport de aceste considerente, tribunalul va respinge exceptia tardivitatii invocata de catre intimatul Primarul municipiului Tg-Jiu prin intampinarea formulata in conditiile art. 115 si urm. C.pr.civ.


In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a reclamantilor in promovarea actiunii de fata invocata de catre intimata SC O. R. SA , tribunalul va avea in vedere asa cum sustine intimata in intampinare atat notiunea de interes cat si conditiile privind capacitatea procesuala si calitatea procesuala activa a acestora atat in conditiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 care se completeaza cu dispozitiile art. 41 si urm. din Codul de procedura civila intrucat in ceea ce priveste doctrina si jurisprudenta nationala este cunoscut faptul ca legiuitorul national nu le acorda caracterul de izvor de drept pentru a putea fi invocate in sustinerea acestei exceptii .


Conform dispozitiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ tipic sau asimilat emis de catre o autoritate publica, adresai ei sau altui subiect de drept, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim care poate fi atat privat cat si public si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Asa cum s-a mentionat anterior, reclamantii au prezentat in motivarea plangerii prealabile precum si in motivarea cererii de chemare in judecata faptul ca actul administrativ unilateral cu caracter individual adresat altui subiect de drept a fost emis fara respectarea normelor metodologice in vigoare, constatandu-se astfel ca interesul reclamantilor este legitim din punct de vedere al motivarii in drept a plangerii prealabile, interes care nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri, iar dreptul subiectiv civil pana la proba contrarie se prezuma ca este exercitat cu buna credinta conform dispozitiilor art. 723 C.pr.civ.


Totodata, interesul reclamantilor in promovarea actiunii de contencios administrativ intrucat nu este vorba de o actiune civila asa cum se sustine de catre intimata SC O. R. SA, este nascut si actual intrucat la momentul promovarii recursului gratios reclamantii considera ca sunt expusi unui prejudiciu atat ei cat si concetatenii lor care locuiesc pe aleeaa�� si strada a��, raportat la influenta campului electromagnetic al statiei de emisie mobila GSM ce se intinde pe o suprafata considerabila, determinat de inaltimea antenei respective de 30 m. iar autoritatea publica locala a permis apreciaza reclamantii expunerea directa sub influenta acestuia desi se impunea luarea tuturor masurilor pentru a fi protejati de potentialele riscuri. Se sustine de catre parata de asemenea ca interesul trebuie sa fie personal si direct, desi asa cum s-a mentionat anterior conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 interesul legitim poate fi atat public cat si privat, iar in cazul de fata reclamantii vizeaza interesul privat privind drepturile ce li se cuvin in raport de normele metodologice aplicabile in domeniul constructiei, cat si in domeniul sanatatii publice, astfel ca aceste drepturi se apreciaza ca fiind atat de interes privat cat si de interes public intrucat se invoca influenta negativa a campului electromagnetic cat si lipsa celorlalte masuri prealabile ce nu au fost avute in vedere la momentul emiterii autorizatiei de construire.


De altfel, din declaratia martorului audiat rezulta ca aceasta constructie pe care au apreciat-o initial ca fiind un brad artificial a fost montata de catre intimata SC O. R. SA in maxim doua zile, fara ca acesta sa observe faptul ca anterior s-ar fi montat un schelet metalic sau alte lucrari premergatoare. Nu se poate retine nici afirmatia intimatei in sensul ca reclamantii nu ar justifica un interes in promovarea actiunii de fata pe motiv ca autorizatia de construire s-a produs pe deplin efectele in sensul ca aceasta constructie a fost finalizata , intrucat s-ar limita dreptul de acces la justitie in raport de dispozitiile art. 21 alin. 1 si art. 22 alin. 1 din Constitutie, aspect retinut in decizia Curtii Constitutionale nr. 256 din 14 martie 2006 publicata in Monitorul Oficial nr. 341 din 17 aprilie 2006 prin care s-a constatat ca prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 sunt constitutionale, iar in considerentele deciziei au fost subliniate elementele specifice ale actiunii in contencios administrativ mentionandu-se ca in lipsa unei precizari exprese in art. 52 din Constitutie, se face aplicarea principiului de drept ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, astfel ca sesizarea instantei de contencios administrativ asigura atat ocrotirea interesului public cat si respectarea interesului privat al persoane ale carei drepturi, libertati sau interese legitime au fost vatamate.


In consecinta, in raport de toate aceste aspecte de fapt si de drept, tribunalul va respinge exceptia lipsei de interes a reclamantilor in promovarea actiunii, coroborat si cu dispozitiile art. 41 si urm. C.pr. civ. in sensul ca orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata, iar parata nu a facut proba contrarie in ceea ce priveste lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale ce poate fi invocata in orice stare a pricinii.


Pe fondul cauzei, tribunalul retine ca la baza emiterii autorizatiei de construire nr.94 din 13 februarie 2009 emisa de paratul Primarul municipiului Tg-Jiu pentru constructia ``Statie emisie mobila GSM``, la cererea paratei SC O. R. SA prin SC C. R., pe terenul proprietatea SC D. C. SRL Tg-Jiu, prelungita la data de 27 ianuarie 2010, a stat certificatul de urbanism nr.1459 din 14 august 2008, care trebuia sa fie eliberat in conditiile art.6 din Legea nr.50/1991, in care se mentioneaza ca acesta este un act de informare prin care autoritatile publice abilitate fac cunoscute solicitantului informatiile privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, ori ale planurilor pentru amenajarea teritoriului, dupa caz, avizate si autorizate potrivit legii.


De asemenea, acest act de informare stabileste cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului; lista cuprinzand avizele si acordurile necesare in vederea autorizarii; incunostinteaza solicitantul cu privire la obligatia de a contacta autoritatea competenta pentru protectia mediului in scopul obtinerii punctului de vedere si dupa caz a actului administrativ al acesteia necesar in vederea autorizarii, fara sa confere solicitantului dreptul de a executa lucrari de constructie. In raport de dispozitiile art.6 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991, se constata ca in ceea ce priveste regimul juridic al terenului situat in strada .. nra�� din municipiul Tg-Jiu, dreptul de proprietate apartine paratei SC D. C. SRL Tg-Jiu, dreptul de folosinta apartine paratei SC O. R. SA, si nu SC O. SRL cum se mentioneaza in certificatul de urbanism, conform contractului de inchiriere incheiat intre cele doua parate nr.2163 din 26.06.2008 pentru un teren in suprafata de 100 m.p., situat in incinta SC D. C. SRL, pentru construirea unei statii de radiocomunicatii, constand intr-un pilon tehnic conform anexei 3 la contract, urmand ca accesul sa se realizeze din strada .., iar locatorul face dovada proprietatii spatiului supus inchirierii prin actul de dezmembrare si protocolul de predare a unei parti din patrimoniu ca urmare a divizarii SA A. SA nr.3718 din 30 mai 2005 conform anexei 2 la contract . In art.2 din contractul de inchiriere se mentioneaza ca spatiile inchiriate vor fi utilizate de catre chiriasi in vederea instalarii antenelor retelei GSM, a echipamentelor radio si aparatura electronica necesara desfasurarii activitatii de utilizatorul public al retelei terestre ce permite stabilirea legaturilor de radiocomunicatii intre telefoanele mobile sau intre acestea si abonatii retelei telefonice comutata public, durata inchirierii efectuandu-se pentru o perioada de 10 ani,contract ce intra in vigoare la data semnarii de catre parti.


In raport de obiectul contractului de inchiriere ce a stat la baza emiterii certificatului de urbanism, se mentioneaza de catre autoritatea publica locala ca terenul este situat in intravilanul municipiului Tg-Jiu si nu este instituit un regim special asupra imobilului, iar in ceea ce priveste regimul economic se mentioneaza ca folosinta actuala este de curti-constructii, iar destinatia terenului conform planului urbanistic general este o zona de cai de comunicatie rutiera si constructii aferente acestora, regimul fiscal fiind cel pentru localitati urbane.


Conform dispozitiilor art.31 din legea nr.350/2001 certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind: ``a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea imobilului - teren si/sau constructiile aferente - in intravilan sau in extravilan; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdictii definitive sau temporare de construire -, daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia, in cazul vanzarii, este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii, precum si altele prevazute de lege. Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara, conform extrasului de carte funciara pentru informare; b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei; c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.``.


De asemenea, in art.311 din legea nr.350/2001 se arata ca dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi, iar schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi conditionata de asigurarea cailor de acces, a dotarilor publice si echipamentelor tehnice necesare functionarii coerente a zonei. La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta, pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte: a) existenta unui risc privind securitatea, sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima; b) prezenta unor vestigii arheologice. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat, in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica, elaborat in urma finalizarii cercetarilor; c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului; d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute si protejate potrivit legii; e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren; f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.


In art.312 din legea nr.350/2001 se mentioneaza faptul ca in baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor, cuprinse in Regulamentul local de urbanism - R.L.U., aferent acestuia, pentru ca in art.313 se stipuleze ca zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale. Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism. Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor. Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie.


Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii, se transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean si au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia si planul urbanistic de detaliu. Conform art.46 din legea nr.350/2001 planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare . Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani.


Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la: stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii; stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie; delimitarea zonelor afectate de servituti publice; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate; zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare; formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor; precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate, zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone, zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: evolutia in perspectiva a localitatii; directiile de dezvoltare functionala in teritoriu; traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean si zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone .


In cazul de fata, ar fi fost necesar a se pune in discutie dispozitiile art.31/1 alin.2 din Legea nr.350/2001 privind schimbarea regimului juridic al terenului, intrucat acest regim juridic nu este dreptul de proprietate privata al paratei SC O. R. SA, precum si schimbarea regimului economic, intrucat destinatia terenurilor conform planului urbanistic general al orasului Tg-Jiu o este zona de locuinte, fara schimbarea regimului tehnic al acestor terenuri cu referire la caile de acces, dotarilor publice si echipamentelor tehnice necesare functionarii coerente a zonei. In ceea ce priveste regimul tehnic, din certificatul de urbanism rezulta ca procentul de ocupare al terenului este de 30%, iar coeficientul de utilizare a terenului propus este intre 0,3-0,9; dimensiunile terenului ocupat de statie este de 100 mp.; utilitatile existente fiind electrice, apa si gaze; alinierea constructiilor urmeaza sa fie conform planului de situatie si accesul pietonal si auto se va face din strada Petresti; regimul de inaltime pentru pilonul tip arbore este de 30 m., iar modul de executare se va realiza printr-o firma de specialitate. La baza certificatului de urbanism a stat proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructiei stabilindu-se ca avizele si acordurile ce urmeaza sa fie obtinute sunt pentru alimentare cu energie electrica, telefonie, protectia mediului, apararea civila si sanatatea populatiei. Totodata se invedereaza faptul ca se vor obtine avizele si acordurile specifice ale administratiei publice centrale si anume Ministerul Apararii Nationale - Statul Major General; Departamentul Aviatiei Civile - SRI si Ministerul Telecomunicatiilor.


Prin autorizatia de construire nr.94 din 13 februarie 2009 s-a dispus executarea lucrarilor de construire pentru ``Statie emisie mobila GSM`` pe terenul situat in strada a�� nra�� din municipiul Tg-Jiu, avandu-se in vedere cererea pentru emiterea autorizatiei de construire formulata de parata SC O. R. SA, iar din anexa la cerere nu rezulta tipul de lucrare, intrucat nu se subliniaza categoria de lucrari, rezultand doar categoria de constructii si anume pentru telecomunicatii; iar din memoriul tehnic al infrastructurii, anexat, se mentioneaza ca scopul lucrarii se refera la executia fundatiei unui pilon monotub tip ``arbore`` cu inaltimea de 30 m., iar categoria de importanta a constructiei este tip ``C`` constructie de importanta normala, clasa III conform normativului P100/92.


In baza rolului activ prevazut de art.129 alin.5 c.pr. civ. instanta a dispus emiterea unei adrese si a solicitat paratei Institutiei Primarului municipiului Tg-Jiu sa comunice in ce zona se afla terenul pe care este amplasata statia de emisie mobila GSM, intrucat din raspunsul initial ca urmare a solicitarii a intregii documentatii care a stat la baza eliberarii autorizatiei de construire, inregistrat sub nr.39893 din 4.10.2011, in care se precizeaza ca in conformitate cu planul urbanistic general terenul este situat in intravilanul municipiului Tg-Jiu nefiind instituit un regim special asupra lui, iar zona din care face parte nu are destinatie de zona de locuinta si folosinta actuala a terenului este de curti - constructii, conform documentatiei cadastrale aferente, nu rezulta amplasarea terenului in raport de planul urganistic general (PUG) al municipiului Tg.Jiu, urmand a se preciza daca locuintele celor doi reclamanti D.D. si G.A., respectiv terenurile aferente acestora sunt terenuri invecinate cu terenul proprietatea SC D. C. SRL inchiriat societatii O. SRL, iar in raport de PUG sa se consemneze in ce zona se afla terenul acestora, precum si distanta la care se afla constructia pentru care s-a eliberat autorizatia de construire fata de terenul acestora.


Prin adresa nr.43617 din 18 noiembrie 2011 se mentioneaza ca prin certificatul de urbanism nr.1459/2008 regimul economic specificat pentru destinatia terenului este de cai de comunicatie rutiera si constructii aferente acestora, neavand destinatia de zona de locuinte, iar imobilele proprietatea celor doi reclamanti, respectiv terenuri si constructii nu se invecineaza direct cu terenul proprietatea locatorului SC D. C. SRL, proprietate ce provine dintr-o dezmembrare a proprietatii SC A. SA, fara a se mentiona in mod concret cu cine se invecineaza acest teren, precum si vecinatatile proprietatilor reclamantilor.


De asemenea, se sustine ca terenul pe care se afla situate proprietatile celor doi reclamanti se afla intr-o zona de locuinte, iar pe partea de est a proprietatilor se invecineaza cu o zona ce nu are destinatia de locuinte, fara a se raporta la amplasarea acestor imobile in raport de planul urbanistic general sau in raport de regulamentul urbanistic local, mentionandu-se totodata ca in documentatia ce a stat la baza eliberarii autorizatiei de construire nu s-a mentionat distanta amplasamentului antenei de telefonie mobila fata de limitele de proprietate ale celor doi reclamanti, intrucat acest aspect nu era considerat necesar, cu motivarea paratei ca proprietatile reclamantilor nu se invecineaza direct cu proprietatea in cauza, desi instanta s-a referit la termenul de proprietati riverane si nu limitrofe.


Prin hotararea Consiliului local al municipiului Tg-Jiu nr.159 din 28 septembrie 1998 s-a aprobat planul urbanistic general al municipiului Tg-Jiu si regulamentul local de urbanism in forma si continutul prezentat in proiectul nr.279/6/1995 intocmit de U. B., iar de la aceasta data a incetat aplicabilitatea HCL nr.55 din 21 aprilie 1996. La hotararea respectiva, intimatul Primarul municipiului Tg-Jiu a anexat o copie xerox de pe un plan de incadrare in zona din care rezulta incadrarea in zona a proprietatii SC A SA si a proprietatilor celor doi reclamanti situate pe strada P. si aleea A, harta cadastrala din care rezulta ca in ceea ce priveste accesul pietonal si auto prevazut in autorizatia de construire pentru terenul de 100 mp. pe care s-a construit statia de emisie mobila nu se poate realiza din strada P., ci cel mult din aleea A., cai de comunicatie paralele asa cum rezulta din harta cadastrala de la fila nr.143 din dosar .


Ca atare, din raspunsul respectiv nu rezulta identificarea proprietatilor in raport de planul urbanistic general si regulamentul local de urbanism aprobate prin HCL nr.159/1998, respectiv zona, unitatea teritoriala de referinta pentru ca in raport de aceste date sa se poata verifica aspectele invocate atat in plangerea prealabila, cat si in cererea de chemare in judecata cu privire la respectarea regimului juridic, tehnic si economic, pentru ca in raport de elementele definitorii ale regimului tehnic sa se poata stabili daca au fost respectate procentul de ocupare a terenului (POT-ul), coeficientul de utilizare a terenului (CUT-ul) si regimul de inaltime in functie si de distanta la care se afla constructia pentru care s-a eliberat autorizatia .


Prin adresa nr.51230 din 12.12.2011 intimatul Primarul municipiului Tg-Jiu nu raspunde la toate aceste aspecte, decat ulterior prin adresa nr.54842 din 9 ianuarie 2012 in care se mentioneaza ca procentul de ocupare a terenului si coeficientul de utilizare a terenului se regasesc inscrise pe planul UTR 16 din Regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului, mentionandu-se ca POT-ul propus in zona respectiva este de maxim 30%, iar CUT-ul propus este de maxim 0,6, iar distanta dintre proprietatile reclamantilor si terenul pe care este amplasata statia de emisie telefonie mobila variaza intre 90 m. si respectiv 105 m.


Desi s-a solicitat in repetate randuri de catre instanta sa se comunice planul urbanistic general al municipiului Tg-Jiu si regulamentul local de urbanism, in ceea ce priveste zona, unitatea teritoriala de referinta UTR 16, in care se situeaza proprietatile din litigiu, intimatul a evitat depunerea acestor acte normative emise de catre Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, fiind depus PUG-ul municipiului Tg-Jiu in extras filele nr.51-64 din PUG si aflate in copie xerox la filele 224-231 din dosar, iar din capitolul II al PUG-ului, intitulat ``Utilizare functionala`` rezulta ca in unitatea teritoriala de referinta UTR 16 unde se situeaza proprietatile din litigiu se afla si ansamblul monumental ``Calea Eroilor`` realizat de Constantin Brancusi, situat in sub zona A16 din UTR 16. In art.5 din Capitolul II al PUG-ului municipiului Tg-Jiu se mentioneaza care sunt utilizarile permise, cu conditia ca in sub zona A sa se obtina avizele si acordurile in conditiile specificate prin Regulamentul general de urbanism si legislatia in vigoare. In art.7 din acelasi capitol se mentioneaza ca este interzisa amplasarea de constructii care prin destinatia lor produc poluare sau pot genera riscuri tehnologice conform prevederilor art.16 din RGU, precum si constructii care prin conformare, volumetrie sau aspecte exterior depreciaza valorile general acceptate al urbanismului si arhitecturii conform prevederilor art.21 din RGU.


De asemenea, s-a depus in extras Regulamentul local de urbanism filele 53-56 si filele 77-79 in care sunt prezentate conditiile reglementate din punct de vedere urbanistic pentru sub zonele I si A, stabilindu-se un POT de maxim 50%, un CUT de maxim 1,5 si o inaltime maxima a constructiilor de




Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sectia C.A.F., Sentinta civila nr. 317 din 31.01.2012


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Gorj    Legea 50/1991    Legea 554/2004    Legea 453/2001    Legea 215/2001    Principiul precautiei    OG 2/2006    OG 6/2007    Certificat de urbanism    Autorizatie de constructie    Demolare    Exceptia lipsei de interes    Exceptia tardivitatii plangerii prealabile    Principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus    Legea 350/2001    HG 525/1996    OUG 7/2011
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile. Ridicarea sechestrului asigurator
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 100 din 25 februarie 2020

Actiune in pretentii formulata ulterior inchiderii procedurii insolventei. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1395 din 16 iulie 2020

Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020

Jurisdictia muncii si solutionarea conflictelor de munca. Exceptia necompetentei functionale
Pronuntaţă de: Tribunalul GORJ � Sentinta civila nr. 78/10.01.2019

Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA � Decizia civila nr. 02.04.2019

Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 459 din data de 28 Octombrie 2020

Nerespectarea regulilor de procedura interna a angajatorului. Abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentita civila nr. 213 din data de 02 Iunie 2020

Nulitatea absoluta a deciziei de imputare. Lipsa unui titlu executoriu
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta civila nr. 372/2019

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare prestate de salariat. Dispozitii legale incidente
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj � Sentinta civila nr. 534/10.09.2020

Dovada platii contravalalorii orelor suplimentare, a orelor lucrate sambata si duminica si a orelor lucrate pe timp de noapte. Contract de munca temporara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA - DECIZIE Nr. 2152 din 23 Iulie 2020



Articole Juridice

Schimbarea destinatiei de folosinta a constructiilor in 2018. Proceduri. Solutii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Reguli speciale privind antrepriza de constructii
Sursa: EuroAvocatura.ro



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964