Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Stopaj la sursa. Dezincriminare

Stopaj la sursa. Dezincriminare

  Publicat: 25 Mar 2013       11246 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Prevederea in diferite legi speciale a retinerii si nevarsarii anumitor categorii de contributii si impozite care se retin la sursa ca fiind contraventii nu limiteaza obiectul material si latura obiectiva a infractiunii de stopaj la sursa prevazuta de art. 6 din Legea nr. 241/2005 doar la acele contributii si impozite care nu sunt enumerate in textele contraventionale.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Calificativ pentru acele probleme privind existenta sau inexistenta unui drept de a caror rezolvare prealabila depinde solutionarea unei pricini.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Denumire data monedei unice europene.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Calificativ pentru acele probleme privind existenta sau inexistenta unui drept de a caror rezolvare prealabila depinde solutionarea unei pricini.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambiant si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi:
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Parti componente ale infractiunii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambiant si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi:
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prin obiectul infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acesteia, adica valorile si relatiile sociale amenintate sau vatamate efectiv prin savirsirea faptei si ocrotite prin incriminarea acesteia, spre deosebire de obiectul zis material al 'infractiunii, prin care se intelege entitatea materiala (un obiect ori un lucru din lumea reala, un animal, corpul persoanei etc.) asupra ca-reia se atenteaza, amenintind-o cu un pericol de vatamare materiala sau provocindu-i efectiv o astfel de vatamare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin sentinta penala nr. 100/28 septembrie 2011, Judecatoria Tarnaveni:
- in baza art..6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.74 lit. a ,art.76 lit. d C. pen., l-a condamnat pe inculpatul P.I. la pedeapsa de 8 luni inchisoare.
- in baza art.272 al.1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata, cu aplicarea art.74 lit. a ,art. 76 lit. d C. pen., l-a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 6 luni inchisoare.
- in baza art.33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele stabilite, aplicand pedeapsa cea mai grea de 8 luni inchisoare.
- in baza art.71 C. pen., a interzis inculpatului, pe perioada executarii pedepsei, exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit.a (teza a doua) si b C.p.
- in baza art. 81 C. pen, a suspendat conditionat executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 8 luni, calculat conform art.82 C. pen., atragand atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 si art. 84 C. pen.
- in baza art.71 alin. 5 C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
- in baza art.14 si art 346 C. Pr. Pen. raportat la art.998 Cod civil, a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila D.G.F.P. Mures si l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1837 lei reprezentand prejudicial fiscal cauzat de acesta bugetului general consolidat al statului, suma compusa din: 180 lei -contributia personalului la fondul de somaj; 1657 lei - impozit pe veniturile din salarii.
- in temeiul art.191 C.pr.pen., l-a obligat pe inculpat sa suporte chletuielile judiciare avansate de stat in cauza, in suma de 400 lei.

Pentru pronuntarea acestei hotarari, prima instanta a retinut ca inculpatul P.I. este asociat unic si administrator la SC P.C. SRL, societate care la data de 7 octombrie 2010 a fost supusa unui control efectuat de comisarii Garzii Financiare Mures.

Din nota de constatare incheiata cu ocazia acestui control rezulta ca la data de 30 noiembrie 2009 societatea inregistra obligatii restante fata de bugetul de stat . Din copia balantei de verificare a SC P.C. SRL -filele 14-15 dup- instanta a retinut ca obligatiile restante, in cuantum de 7.966 lei, erau evidentiate inca din data de 30 noiembrie 2009.

De asemenea, potrivit registrului de casa aflat in copie la fila 16 a dosarului de urmarire penala, la data de 20 noiembrie 2009 societatea avea un sold de 106.451,64 lei, rezultand ca societatea dispunea de lichiditati pentru a-si indeplini obligatiile de plata fata de stat .

Fiind audiat in cursul urmaririi penale inculpatul a recunoscut ca societatea SC P.C. SRL nu si-a respectat obligatiile de plata a impozitelor si contributiilor cu retinere la sursa, nevarsand la bugetul de stat in termenul de 30 de zile suma de 7.966 lei.

Potrivit prevederilor art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale ,,constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa``.

In cuprinsul plangerii penale depuse la Parchetul de pe langa Judecatoria Tarnaveni in data de 20 ianuarie 2011, Garda Financiara Mures enumera patru categorii de obligatii constituite prin stopaj la sursa si anume: contributia salariatilor la asigurarile sociale, contributia angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate, contributia personalului la fondul de somaj si impozitul pe veniturile din salarii.

Analizand prevederile legale care reglementeaza aceste obligatii (impozite sau contributii cu retinere la sursa), instanta a constatat ca doar neplata in termenul legal a doua dintre cele patru categorii de obligatii constituie infractiunea de evaziune fiscala. Este vorba de contributia personalului la fondul de somaj si impozitul pe venituri din salarii .

Astfel, potrivit prevederilor art. 305 lit. b, raportate la art. 258 alin.1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, nevirarea contributiei datorate pentru asigurarea sanatatii personalului constituie contraventie.

De asemenea, potrivit prevederilor art.114 alin.1 lit. k din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, neplata de catre angajator, timp de 3 luni consecutiv, in conditiile legii, a contributiei de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, constituie contraventie.

Rezulta din cuprinsul prevederilor legale mentionate ca neplata in termenul legal a contributiei salariatilor la asigurarile sociale si a contributiei angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate sunt incriminate, prin legi speciale, drept contraventii, astfel incat nu pot intra in continutul constitutiv al infractiunii de evaziune fiscala, potrivit principiului legalitatii, recunoscut si consacrat atat de doctrina, cat si de practica in materie ca fiind unul din principiile de baza ce guverneaza procesul penal.

Instanta a retinut, raportat la starea de fapt expusa si la prevederile legale invocate, vinovatia inculpatului P.I. pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art.6 din Legea nr.241/2005, constand in retinerea si nevarsarea cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a contributiei personalului la fondul de somaj, in suma de 180 lei si a impozitului pe veniturile din salarii, in suma de 1.657 lei.

Referitor la cea de a doua infractiune pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, registrului de casa al societatii administrate de inculpat evidentiaza faptul ca la data de 20 noiembrie 2009 societatea avea un sold de 106.451,64 lei. Desi pana la data controlului nu a mai fost evidentiata vreo operatiune comerciala efectuata de societate, suma respectiva nu a mai putut fi regasita in evidentele societatii. In cuprinsul declaratiilor date de inculpat organelor de cercetare penala, acesta a precizat ca a folosit suma de bani pentru a cumpara un autoturism marca Mercedes Vito, pentru care a achitat suma de 24.000 Euro. A precizat ca a intocmit contractul de vanzare-cumparare in nume propriu,urmand ca in momentul inmatricularii sa inregistreze masina in evidenta societatii. Inculpatul a aratat, in timpul urmaririi penale, ca va depune la dosar dovezi privind inregistrarea autoturismului in evidentele contabile ale societatii, insa nici in faza de urmarire penala si nici in cea de judecata acesta nu a prezentat respectivele dovezi.

Prin urmare, prima instanta a retinut ca inculpatul a folosit, cu rea credinta, suma de 106.451,64 lei in folosul sau propriu, in scop contrar intereselor societatii ale carei bunuri le administra, savarsind astfel infractiunea prev. de art. 272 alin.1 pct.2 din Legea nr.31/1990 republicata.

Referitor la latura civila a procesului penal, judecatoria a retinut ca, prin cererea inregistrata la dosar la data de 15 februarie2011, partea civila D.G.F.P. Mures ,in numele Statului Roman, s-a constituit parte civila impotriva inculpatului cu suma de 7.966 lei reprezentand prejudiciul fiscal cauzat bugetului general consolidate al statului prin fapta prev. de art.6 din Legea nr.241/2005.

In cuprinsul plangerii penale, Garda Financiara a detaliat componenta sumei de 7.966 lei si anume: contributia salariatilor la asigurarile sociale-3844 lei, contributia angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate-2285 lei, contributia personalului la fondul de somaj -180 lei si impozitul pe veniturile din salarii-1657 lei.

Dupa cum s-a argumentat anterior, instanta a stabilit raspunderea penala a inculpatului P.I. pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art.6 din Legea nr. 241/2005, constand in retinerea si nevarsarea cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a contributiei personalului la fondul de somaj, in suma de 180 lei si a impozitului pe veniturile din salarii ,in suma de 1657 lei.

In consecinta, vazand si prevederile art.14 si art 346 C. Pr. Pen. Raportat la art.998 Cod civil, instanta a admis in parte actiunea civila formualta de partea civila D.G.F.P. Mures si l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1837 lei reprezentand prejudicial fiscal cauzat de acesta bugetului general consolidat al statului, suma compusa din: 180 lei -contributia personalului la fondul de somaj; 1657 lei- impozit pe veniturile din salarii, doar aceste sume constituind prejudiciul produs de inculpat partii civile, prin savarsirea infractiunii prev. de art. 6 din Legea nr.241/2005.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Statul roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata in proces de D.G.F.P. a Judetului Mures.

In motivarea recursului, recurenta critica modalitatea de solutionare a actiunii civile alaturate actiunii penale, sustinand ca, in mod neintemeiat i-au fost admise doar in parte pretentiile civile formulate, in situatia in care sunt indeplinite cumulativ conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a inculpatului P.I., pentru intreaga suma de 7.966 lei pretinsa si pentru accesoriile acesteia.

Analizand recursul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 131/323/2011 al Judecatoriei Tarnaveni, a motivelor invocate si a concluziilor reprezentantului Ministerului Public, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac, se retin urmatoarele:

Recursul promovat in cauza de partea civila Statul roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata in proces de D.G.F.P. a Judetului Mures impotriva sentintei penale nr. 100/28 septembrie 2011 a Judecatoriei Tarnaveni este fondat, iar aspectele pe care le vom expune in continuare determina admiterea caii de atac, cu consecintele casarii in parte a sentintei atacate si rejudecarii in recurs a pricinii, in urmatoarele limite:

Inscrisurile depuse la dosar si declaratiile date de inculpat in cursul urmaririi penale duc la concluzia ca inculpatul P.I., in calitate de asociat unic si administrator la SC P.C. SRL, in cursul anului 2009, in mai mult de 30 de zile de la scadenta, a retinut si nu a varsat, desi societatea avea disponibilitatile banesti necesare, impozitele si contributiile cu retinere la sursa, insemnand: contributia salariatilor la asigurarile sociale (in cuantum de 3.844 lei), contributia angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate (in suma de 2.285 lei), contributia personalului la fondul de somaj (in suma de 180 lei) si impozitul pe veniturile din salarii (in suma de 1.657 lei). In acest fel, inculpatul a cauzat bugetului consolidat al statului o paguba de 7.966 lei. Toate cele trei contributii si impozitul pe venitul din salariu reprezinta, in acceptiunea legii, contrar celor sustinute de instanta de prim grad, contributii si impozite cu retinere la sursa.

In acest context, subliniem ca principiul legalitatii incriminarii si pedepsei, consacrat de art. 7 par. 1 din Conventia europeana asupra drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, impune, intre altele, ca legea sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele. Termenul de ``lege`` inglobeaza dreptul atat de origine legislativa, cat si jurisprudentiala si implica o serie de conditii de natura calitativa, intre care cele ale accesibilitatii si previzibilitatii. Cum constant a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului de care este vorba, de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai (Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, Groppera Radio AG si altii impotriva Elvetiei), iar previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana interesata sa fie nevoita sa recurga la o buna consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil, consecintele care ar putea decurge dintr-o anumita actiune ori inactiune a sa.

In acelasi timp, principiul legalitatii incriminarii si pedepsei nu se opune ca o anumita actiune sau omisiune sa fie calificata si sanctionata, intr-un anumit sistem de drept, concomitent atat ca fapta de natura infractionala, cat si ca fapta de natura administrativa, contraventionala. Esential este ca legea care prevede infractiunea sa raspunda exigentelor de accesibilitate si previzibilitate. Altfel spus, pentru conduite care sunt in mod esential aceleasi, nu este exclusa incriminarea lor atat pe taramul dreptului penal, cat si al celui contraventional, iar aceasta dubla incriminare nu se confunda cu operatiunea ulterioara -aceea a sanctionarii, cand, intr-adevar principiul ne bis in idem exclude dubla sanctiune pentru acelasi fapt .

Art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale este accesibila, Legea si actele normative prin care a fost modificata succesiv fiind publicate in Monitorul oficial al Romaniei, partea I. In acelasi timp, art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu este redactat intr-o maniera care sa creeze confuzii destinatarilor sai asupra intinderii laturii obiective a infractiunii sau certitudinea ca numai anumite categorii de contributii si impozite cu retinere la sursa ar putea sa constituie obiectul material al infractiunii. Astfel, textul art. 6 din Lege este unul previzibil, iar termenii lui si interpretarile oferite de jurisprudenta dezvaluie fara dificultate ca este realizat elementul material al laturii obiective al infractiunii de stopaj la sursa atunci cand sunt retinute si nu sunt varsate, in cel mult 30 de zile de la scadenta, contributia salariatilor la asigurarile sociale, contributia angajatilor pentru asigurari sociale de sanatate, contributia personalului la fondul de somaj si impozitul pe veniturile din salarii, actiuni si omisiuni care au fost efectuate de inculpatul P.I. in prezenta cauza si pentru care nu a fost sanctionat definitiv intr-o procedura contraventionala. Prevederea in diferite legi speciale a retinerii si nevarsarii anumitor categorii de contributii si impozite care se retin la sursa ca fiind contraventii nu limiteaza obiectul material si latura obiectiva a infractiunii de stopaj la sursa doar la acele contributii si impozite care nu sunt enumerate in textele contraventionale, cu atat mai mult cu cat art. 219 alin. 1 lit. p din Codul de procedura fiscala stipuleaza expres ca retinerea si nevarsarea in totalitate, de catre platitorii obligatiilor fiscale, a sumelor reprezentand impozite si contributii cu retinere la sursa, reprezinta contraventie, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni .

In considerarea celor dezvoltate mai sus, in cauza constatam ca sunt indeplinite elementele angajarii in procesul penal a raspunderii civile delictuale a inculpatului P.I.. Astfel, acesta a comis fapta de stopaj la sursa dedusa judecatii, a savarsit-o cu forma de vinovatie specifica, prin fapta sa a cauzat bugetului consolidat al statului o paguba in suma de 7.966 lei si fructele acesteia, iar intre fapta si paguba pricinuita exista raport de cauzalitate.

Prin urmare, in rejudecare, in temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. pen., vom admite actiunea civila promovata de partea civila Statul roman, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, reprezentata in proces de D.G.F.P. a Judetului Mures si, conform art. 14 alin. 3 lit. b. si alin. 4 C. pr. Pen. raportat la art. 998-999 din vechiul C. civ., vom obliga pe inculpatul P.I. sa plateasca partii civile suma de 7.966 lei, la care se adauga dobanzile si penalitatile de intarziere calculate pana la data platii, cu titlu de daune materiale.

Desi Statul roman a exercitat calea de atac a recursului doar in latura civila a procesului, constatarile noastre relative la elementele constitutive ale infractiunii de stopaj la sursa si solutia adusa recursului partii nu au afectat autoritatea de lucru judecat a hotararii primei instante asupra modalitatii de solutionare a laturii penale a litigiului, intrucat, pe de o parte, nu au atins in nici un fel solutia judecatoriei adusa actiunii penale puse in miscare fata de inculpat, iar, pe de alta parte, oricum considerentele instantei de prim grad exprimate asupra intinderii continutului constitutiv al infractiunii sunt cele care au fundamentat si rezolvarea actiunii civile, contestata in recurs, asa incat ele nu au dobandit autoritatea de lucru judecat.

Nota: Intr-adevar, principiul legalitatii incriminarii si pedepsei, consacrat de art. 7 par. 1 din Conventia europeana asupra drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, impune, intre altele, ca legea sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele. Termenul de ``lege`` inglobeaza dreptul atat de origine legislativa, cat si jurisprudentiala si implica o serie de conditii de natura calitativa, intre care cele ale accesibilitatii si previzibilitatii. Cum constant a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului de care este vorba, de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai (Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, Groppera Radio AG si altii impotriva Elvetiei), iar previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana interesata sa fie nevoita sa recurga la o buna consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil, consecintele care ar putea decurge dintr-o anumita actiune ori inactiune a sa.

In acelasi timp, principiul legalitatii incriminarii si pedepsei nu se opune ca o anumita actiune sau omisiune sa fie calificata si sanctionata, intr-un anumit sistem de drept, concomitent atat ca fapta de natura infractionala, cat si ca fapta de natura administrativa, contraventionala. Esential este ca legea care prevede infractiunea sa raspunda exigentelor de accesibilitate si previzibilitate. Altfel spus, pentru conduite care sunt in mod esential aceleasi, nu este exclusa incriminarea lor atat pe taramul dreptului penal, cat si al celui contraventional, iar aceasta dubla incriminare nu se confunda cu operatiunea ulterioara a sanctionari, cand, intr-adevar principiul ne bis in idem exclude dubla sanctiune pentru acelasi fapt ..

Art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale este accesibila, Legea si actele normative prin care a fost modificata succesiv fiind publicate in Monitorul oficial al Romaniei, partea I. In acelasi timp, art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu este redactat intr-o maniera care sa creeze confuzii destinatarilor sai asupra intinderii laturii obiective a infractiunii sau certitudinea ca numai anumite categorii de contributii si impozite cu retinere la sursa ar putea sa constituie obiectul material al infractiunii. Astfel, textul art. 6 din Lege este unul previzibil, iar termenii lui si interpretarile oferite de jurisprudenta dezvaluie fara dificultate ca este realizat elementul material al laturii obiective al infractiunii de stopaj la sursa atunci cand este retinuta si nu este varsata, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, contributia salariatilor la asigurarile sociale, actiuni si omisiuni care au fost efectuate de inculpat in prezenta cauza si pentru care nu a fost sanctionat definitiv intr-o procedura contraventionala. Prevederea in diferite legi speciale a retinerii si nevarsarii anumitor categorii de contributii si impozite care se retin la sursa ca fiind contraventii nu limiteaza obiectul material si latura obiectiva a infractiunii de stopaj la sursa doar la acele contributii si impozite care nu sunt enumerate in textele contraventionale.

In plus, in raport de valoarea sociala ocrotita prin incriminarea infractiunii de stopaj la sursa nu exista nicio ratiune pentru care sa fie dezincriminata retinerea si nevarsarea doar a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, care, de altfel, sunt cele mai impovaratoare contributii cu retinere la sursa. Totodata, conform art. 65 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, abrogarea nu poate fi tacita, ci doar expresa, astfel incat nu se poate considera ca art. 196 lit s din Legea nr. 263/2010 ar fi abrogat implicit art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu privire la retinerea si nevarsarea contributiei la asigurarile sociale.

In acest sens s-a pronuntat Curtea de Apel Tg.-Mures si prin decizia penala nr. 218/R/8 martie 2012.




Pronuntata de: Curtea de Apel Tg-Mures - Decizia nr. 35/R din 19-ian-2012


Citeşte mai multe despre:    Legea 241/2005    Evaziune fiscala    Legea 50/2013    Stopaj la sursa    Judecatoria Tarnaveni
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia CCR nr. 147/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Raspunderea pentru prejudiciile directe si indirecte revine atat paratilor, care au indeplinit functiile de contabil sef/contabil, cat si administratorului societatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia Sectia I Civila, Decizia nr. 363/2017, in sedinta publica din 2 martie 2017

Incheierea contractului individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Judecatoria Constanta, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 680 din data de 29.01.2016

Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 71/RC din 4 martie 2016

Confiscare extinsa. Infractiune prevazuta in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016

RIL admis. In cazul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala, pe latura civila, inculpatul este obligat la plata obligatiei fiscale principale si a obligatiilor fiscale accesorii datorate, in conditiile Codului de procedura fiscala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Evaziune fiscala. Omisiunea evidentierii operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 174 din 20 ianuarie 2014

Evaziune fiscala. Executarea de evidente contabile duble
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 117 din 15 ianuarie 2014

Transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 938 din 18 martie 2013

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. Evaziune fiscala. Tranzactii imobiliare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Cunoasterea companiilor si prevenirea fraudelor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Interconectarea bazelor de date si evaziunea fiscala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Munca la negru – definitie, forme, avantaje si dezavantaje, sanctiuni
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Riscul persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara documente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

REFERAT cu propunere de arestare preventiva
Sursa: EuroAvocatura.ro

ORDONANTA de dispunere a controlului judiciar pe cautiune
Sursa: EuroAvocatura.ro