din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1940 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Anularea autorizatie de construire. Demolarea constructiei edificate

Anularea autorizatie de construire. Demolarea constructiei edificate

  Publicat: 04 Apr 2013       21415 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta nr.1869/CA/2010 pronuntata de Tribunalul Satu Mare, a fost admisa actiunea in contencios administrativ inaintata de reclamantii H. A. si H. J., V. E., S. M., G. F., M. A. E., S. E., P. I., P. M. si P. C. M., S. M., T. S. E., G. A., P. D. C. si P. I. in contradictoriu cu paratii P. M. S. M., P. S. C. , P. S. , S. A. A. si S. S. D.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Imputernicire legala sau autorizare pentru semnarea documentelor in numele unei anumite persoane fizice sau juridice.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Mod de reorganizare a persoanelor juridice,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Dreptul unei parti de a fi preferata unei alte persoane
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoia de bunastare a societatii pe termen scurt, mediu si, mai ales, lung.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Comune, orase, municipii si judete.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Totalitatea documentelor necesare pentru acordarea unui credit unei persoane fizice sau juridice, de catre o banca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.
Act adoptat de organele de stat,
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Puterile publice existente in stat.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Norma de conduita consacrata si perpetuata printr-o practica indelungata.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Orice mijloc ce poate fi utilizat pentru incheierea unui contract intre comerciant si consumator si care nu necesita prezenta fizica simultana a celor doua parti
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Parte a globului pamantesc delimitata prin frontiera de stat, cuprinzand solul, subsolul, apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor, asupra careia se exercita suveranitatea exclusiva a unui stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)

A fost admisa cererea de interventie accesorie in interesul reclamantilor formulata de intervenientii K. I. , K. T. si S. A. C. in sensul ca:
A fost anulata Autorizatia de construire nr. 856 din 6 decembrie 2007, emisa de paratul P. m. S. M. in favoarea paratilor P. S. C. , P. S., S. A. si S. S. D., pentru construirea unei case de locuit P+ 3E cu 15 apartamente, situata in municipiul Satu Mare, str. P. nr. 5 pe terenurile identificate cu nr. top. 1811/1 si 1814/2 din C.F. 9227 Satu Mare precum si operatiunile administrative ce au stat la baza emiterii acesteia.
S -a dispus restabilirea situatiei anterioare emiterii actului administrativ atacat in sensul demolarii constructiei edificate.
A fost respinsa ca inadmisibila pentru neindeplinirea procedurii prealabile cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii K. I., K. T. si S. A. C.
Au fost obligati paratii la plata catre reclamanti a sumei de 6.684,3 cheltuieli de judecata .
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin autorizatia de construire nr. 856 din 6 decembrie 2007, emisa in favoarea numitilor P. S. C. si sotia P. S., S. A. si sotia S. S. D., s-a autorizat construirea unei case de locuit P+ 3E cu 15 apartamente, situata in municipiul Satu Mare, str. P. nr. 5 pe terenurile identificate cu nr. top. 1811/1 si 1814/2 din C.F. 9227 Satu Mare;
Pentru revocarea acestei autorizatii de construire reclamantii s-au adresat emitentului actului cu plangere prealabila inregistrata sub nr.22824/30.05.2008, plangere solutionata prin respingerea solicitarii reclamantilor materializat in raspunsul inregistrat la autoritatea publica sub nr. 22824/30.05.2008 (fila nr. 17 vol.I din dosar)
In acest context instanta a retinut ca, prin concluziile scrise formulate in cauza paratii solicita respingerea cererii de interventie in interes propriu formulata de catre intervenientii K. I., K. T. si S. A., deoarece acestia nu au formulat reclamatie administrativa in conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, astfel ca cererea de interventie a acestora este inadmisibila.
In legatura cu aceasta solicitare formulata de catre parati instanta a constatat ca aceasta este intemeiata.
Potrivit art. 49 alin. 2 Cod procedura civila, ``Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau", iar potrivit art. 50 alin. 1 Cod procedura civila, ``cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata".
Din punct de vedere al continutului, interventia in interes propriu contine o veritabila actiune intrucat prin aceasta se urmareste valorificarea unui drept subiectiv propriu. Astfel pentru exercitarea interventiei principale este necesara indeplinirea acelorasi conditii ca si pentru actiunea principala.
Intrucat actiunea principala in prezenta cauza este o actiune in contencios administrativ a carei admisibilitate este conditionata de respectarea procedurii prealabile prevazute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, instanta a constatat ca pentru a putea invoca un drept propriu pe calea interventiei in interes propriu, intervenientii sunt obligati la randul lor sa faca dovada indeplinirii procedurii prealabile sesizarii instantei.
Intrucat, instanta a constatat ca, printre persoanele care au solicitat revocarea actului administrativ contestat pe calea procedurii prealabile, respectiv printre semnatarii inscrisului inregistrat la autoritatea publica parata sub nr. 22824/30.05.2008 nu figureaza intervenientii in interes propriu, instanta constata ca solicitarea paratilor de respingere a cererii de interventiei in interes propriu ca inadmisibila pentru neindeplinirea procedurii prealabile este intemeiata.
Prin urmare, in temeiul art. 137 Cod procedura civila, art. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 49, art. 50 si art. 109 Cod procedura civila instanta urmeaza sa respinga cererea de interventie in interes propriu formulata in cauza ca inadmisibila, prin dispozitivul prezentei.
In ce priveste interventia acelorasi intervenienti formulata in interesul reclamantilor in conditiile art. 51 Cod procedura civila, instanta constata ca in legatura cu aceasta modalitate de participare a tertilor in acest proces, paratii nu au formulat obiectiuni si ca, fata de caracterul accesoriu al acesteia nu se impune invocarea din oficiu a vreunei exceptii privind modul de sesizare al instantei de contencios administrativ.
Prin urmare, modalitatea de solutionare a acesteia se va realiza pe fondul acesteia, potrivit art. 55 Cod procedura civila , prin dispozitivul hotararii, modul de solutionare a interventiei accesorii fiind influentat de solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cadrul actiunii principale.
In acest context, instanta mai arata ca exceptia lipsei de obiect si a lipsei de interes invocata de catre parati prin intampinarile formulate in cauza au fost solutionate prin incheierea interlocutorie din data de 14.01.2009 (fila nr. 329 vol. II din dosar) in sensul respingerii acestora pentru argumentele din considerentele acelei incheieri.
Pentru lamurirea starii de fapt din prezenta cauza, s-au verificat inscrisurile depuse in probatiune care au stat la baza emiterii autorizatiei de construire contestate si care afirmativ s-au depus toate la dosarul cauzei, s-a efectuat o cercetare la fata locului, procesul verbal de cercetare intocmit cu acea ocazie aflandu-se la fila nr.230 vol.I din dosar si s-a intocmit un raport de expertiza tehnica judiciara de catre expert tehnic judiciar in specialitatea constructii, specialist cu drept de semnatura in urbanism si amenajarea teritoriului arh. G. E. ( filele nr. 452-483 si 522-529 vol. II din dosar).
Intrucat prin raportul de expertiza si completarile la acest raport intocmite in cauza expertul judiciar a exprimat o opinie de specialitate temeinic argumentata iar instanta a fost lamurita, in conditiile art. 212 Cod procedura civila, aceasta a apreciat ca efectuarea unei noi expertize in cauza pentru a se solicita punctul de vedere in cauza si a altui specialist este inutila motiv pentru care a respins solicitarea formulata de catre parati pentru efectuarea unei noi expertize.
In argumentarea acestui punct de vedere, instanta a constatat in primul rand faptul ca raportul de expertiza intocmit in cauza a raspuns tuturor obiectivelor incuviintate, expertul tehnic judiciar in specialitatea constructii a fost singurul expert identificat la birourile locale de expertiza din intreaga tara care detine si specialitatea in materie de urbanism si amenajarea teritoriului, iar pentru efectuarea expertizei tehnice si a completarii, pentru aceste motive obiective, a fost necesar un interval de timp de 1 an si 10 luni (proba a fost incuviintata la data de 14.01.2009 - fila nr. 330 vol.II, iar depunerea raportului si a completarii la raport s-a realizat pentru termenul din 26.05.2010 respectiv pentru termenul din 06.10.2010).
Instanta a apreciat ca, in conditiile in care aceasta este lamurita, prin incuviintarea acestei noi probe s-ar tergiversa in mod nejustificat solutionarea cauzei cu incalcarea grava a principiului solutionarii acesteia intr-un termen rezonabil in conditiile in care aceasta deja a inregistrat o vechime mai mare de doi ani, in materia contenciosului administrativ solutionarea cauzelor se impune a se realiza de urgenta, iar executarea actului administrativ contestat a fost suspendata de tot atat de mult timp .
In solutionarea problemelor de drept invocate in prezenta cauza instanta a retinut ca relevante urmatoarele dispozitii legale in forma in vigoare la data emiterii autorizatiei de construire contestate respectiv la data de 06 decembrie 2007.
1. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
- art. 13 Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii;
b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite;
d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural;
e) asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.
- art. 29 (1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice si pentru legalizarea actelor de instrainare, partajare sau comasare a bunurilor imobile. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa.
(3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica, care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
- art. 31 Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea terenului in intravilan sau in afara acestuia; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, zone in care actioneaza dreptul de preemtiune asupra imobilului, interdictii definitive sau temporare de constructie sau daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania, precum si altele prevazute de lege;
b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona, reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accese pietonale si auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului, inaltimea minima si maxima admisa.
- art. 32 (1) In cazul in care prin documentatia inaintata se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentatii de urbanism prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Dupa aprobarea noii documentatii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire.
(2) Noua documentatie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata, poate fi aprobata numai dupa o perioada de 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale.
(3) Modificarile aduse reglementarilor din Planul urbanistic general asupra procentului de ocupare al terenului (POT) si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei se stabilesc prin Planul urbanistic de detaliu, iar cele aduse regimului de construire, functiunii zonei, inaltimii maxime admise, coeficientului de utilizare al terenului (CUT) si retragerii cladirilor fata de aliniament se stabilesc prin planurile urbanistice zonale.
- art. 39 (1) In sensul prezentei legi, prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementari specifice in limitele teritoriilor administrative ale oraselor si comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritatile administratiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice si juridice.
- art. 40 Documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului national;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judetean.
- art. 44 (1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.
(2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
(3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
- art. 45 Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele:
a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
- art. 46 (1) Planul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa intocmeasca Planul urbanistic general, sa il actualizeze la 5-10 ani si sa il aprobe, acesta constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare .
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;
e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate;
g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;
h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate.
i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone .
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la:
a) evolutia in perspectiva a localitatii;
b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone .
- art. 47 (1) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:
a) organizarea retelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic si circulatia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul:
a) zonelor centrale ale localitatilor;
b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;
c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general.
- art. 48 (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, in corelare cu vecinatatile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la:
a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare;
b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile;
c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea;
d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor;
e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire.
- art. 49 (1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor.
(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie.
- art. 57
(1) Participarea populatiei la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism se realizeaza prin:
a) informarea populatiei, cel putin prin afisare la primarie si anunt public in presa;
b) consultarea populatiei, anterior aprobarii documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului;
c) alte forme de participare prevazute de lege.
(2) Cetatenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism, individual sau prin asociere, in conditiile legii.
- art. 58 Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura organizarea si desfasurarea procesului de participare a populatiei in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
- art. 59 Informarea populatiei este activitatea prin care se fac publice:
a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor;
b) intentiile autoritatilor administratiei publice centrale si locale privind elaborarea unor documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate;
c) continutul documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii, precum si al documentatiilor aprobate, conform legii.
- art. 60 Consultarea populatiei este procesul prin care aceasta isi exprima optiunile si opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica a localitatilor, precum si cele cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in cadrul procesului de elaborare si aprobare a acestora, si se realizeaza prin publicarea procedurii de desfasurare a consultarii si desfasurarea anchetei publice.
- art. 62 (1) Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, municipale, orasenesti si comunale, dupa caz, precum si de Inspectoratul de Stat in Constructii.
(1^1) In situatia neactualizarii documentatiilor de urbanism pana la expirarea termenelor de valabilitate prevazute prin hotararile de aprobare a acestora, se suspenda eliberarea autorizatiilor de construire/desfiintare, conform legii.
- art. 65 (1) In absenta Planului de amenajare a teritoriului judetean si a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investitii in constructii, lucrari tehnico edilitare, precum si orice alte investitii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii si cu respectarea Regulamentului general de urbanism.
(2) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora sunt nule.
- art. 66 Unitatile administrativ-teritoriale de baza, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligatia ca in termen de 12 luni sa le finalizeze si sa le aprobe ca documentatii de urbanism definitive.

2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (actualizata pana la data de 10 mai 2007*)
- art. 2 (1) Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
(2) Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora;
b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora;
c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;
d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;
e) organizarea de tabere de corturi.
-art. 6 (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.
(4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul - orice persoana fizica sau juridica interesata - se va adresa autoritarilor prevazute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii.
-art. 28 (1) O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(2) Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
(3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara.
-art. 29 (1) Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii.
- art. 32 (1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:
a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
(2) In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor prevazute la alin. (1).
(3) In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre persoanele vinovate.
(4) In situatiile prevazute la art. 24, organele de control vor putea cere instantei sa dispuna, prin hotararea de condamnare, masurile mentionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmarire penala sesizate si, dupa caz, instantei sa dispuna oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal.
- Anexa 2 DEFINIREA unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii
? Acord unic Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, intocmit in baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse in vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin:
a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban);
b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.
Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale, in conditiile prevederilor art. 5 alin. (1).
3. Hotararea de Guvern nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ( forma in vigoare la data emiterii autorizatiei)
- art. 14 Asigurarea compatibilitatii functiunilor
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie.
(2) Conditiile de amplasare a constructiilor in functie de destinatia acestora in cadrul localitatii sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezentul regulament.
- art. 23 alin.1 lit. a in cazul zonelor construite compact, (constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente."
alin. 2 autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropriat punct al aliniamentului opus.
- art. 31 Inaltimea constructiilor
(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.
(2) In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.
4. ORDIN nr. 1.430 din 26 august 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (actualizat pana la data de 31 octombrie 2005*)
-art. 16 Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare
(1) Documentatia (dosarul) care se depune in vederea emiterii autorizatiei de construire este considerat complet daca, pe langa cererea pentru emiterea autorizatiei de construire - inclusiv anexa (se utilizeaza formularul-model F.9 - "Cerere pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare" obtinut de la emitent), completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.C. se prezinta urmatoarele documente:
a) certificatul de urbanism (in copie);
b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata);
c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire - P.A.C., intocmit in baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica - semnate si stampilate in original (doua exemplare);
d) avizele si acordurile cerute prin certificatul de urbanism:
1. fisele tehnice, pentru obtinerea avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului, cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii acestora (doua exemplare, cu exceptia fiselor F.8.2 si F.8.3 care se prezinta in trei exemplare);
2. avizele si acordurile obtinute de solicitant altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie) si, dupa caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism.
e) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de desfiintare (in copie), inclusiv documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate odata cu certificatul de urbanism (in copie).
- art. 19 Fisa tehnica
(1) Fisa tehnica este actul cu valoare de aviz conform care cuprinde avizul administratorului/furnizorului de utilitati urbane (apa, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restrictiile impuse de retelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament dupa caz), respectiv al institutiilor descentralizate prevazute de Lege (pentru securitatea la incendiu, protectia civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei) exprimat in baza datelor extrase de proiectant din proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dupa caz) si care fundamenteaza procedura de emitere a acordului unic.
(2) Fisa tehnica - corespunzatoare fiecarui domeniu de avizare - este specifica fiecarei unitati administrativ-teritoriale emitente a autorizatiei de construire/desfiintare, cuprinzand elementele de aviz pentru utilitatile urbane si pentru avizele serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, organizate in judete sau in municipiul Bucuresti si rezulta din adaptarea fiselor tehnice-model (a se vedea formularele-model F.8.1 - F.8.5) la cerintele avizatorilor locali interesati, in conformitate cu precizarile cuprinse in Lista A din Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(3) Definitivarea continutului "Fisei tehnice" se face prin grija autoritatii administratiei publice locale (emitentul autorizatiilor) si a tuturor avizatorilor interesati (societatile/regiile care administreaza/furnizeaza utilitatile urbane de pe raza unitatii administrativ-teritoriale), dupa cum urmeaza:
a) fisa tehnica-model pentru avizarea furnizarii de utilitati urbane (formular-model F.8.1) se definitiveaza astfel:
1. se solicita fiecarui avizator interesat definitivarea fisei tehnice, scop in care i se transmite un exemplar al fisei tehnice-model in vederea completarii;
2. avizatorul are obligatia de a completa si definitiva fisa tehnica-model prin inscrierea, in rubricile rezervate, a datelor si informatiilor cu caracter de generalitate specifice domeniului sau, astfel:
(i) baza legala care se aplica in domeniu;
(ii) continutul documentatiei care trebuie prezentata pentru avizare, in conformitate cu reglementarile specifice domeniului;
(iii) date privind taxa de avizare (baza legala si modalitate de achitare);
3. dupa completare si definitivare, avizatorul are obligatia de a returna formularul fisei tehnice definitive emitentului, in termen de 10 zile de la primire;
4. emitentul are obligatia de a multiplica fisele tehnice astfel obtinute de la avizatori si de a le pune la dispozitia solicitantilor, o data cu certificatul de urbanism;
b) fisele tehnice-model pentru avizarea documentatiilor privind securitatea la incendiu, protectia civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei (formularele-model F.8.2 - F.8.5) se transmit institutiilor avizatoare, prin grija emitentului, in vederea completarii continutului-cadru al acestora cu alte date si cerinte specifice (de pe plan local), dupa care acestea se returneaza emitentului, in termen de 10 zile de la primire, acesta avand obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitie solicitantilor, o data cu certificatul de urbanism.
(4) La solicitarea avizatorilor (administratorii sau/si furnizorii de utilitati urbane, precum si institutiile prevazute de Lege) continutul fiselor tehnice definitivate, aferente domeniilor lor de activitate, se pot actualiza pe cheltuiala acestora.
(5) Formularele fiselor tehnice se pun la dispozitie solicitantilor, contra cost, o data cu certificatul de urbanism, numai in situatia in care certificatul de urbanism se solicita pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, pentru a fi utilizate in faza de proiectare si de pregatire a autorizarii.
- art. 20 Acordul unic
(1) Acordul unic este actul cu valoare de aviz conform emis de Comisia de Acorduri Unice din subordinea arhitectului sef, din cadrul structurilor de specialitate, constituite potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege.
(2) Acordul unic se emite numai pe baza fiselor tehnice si insumeaza avizele si acordurile favorabile pentru utilitatile urbane, precum si cele privind securitatea la incendiu, protectia civila, protectia mediului si sanatatea oamenilor.
(3) In baza acordului unic se poate emite autorizatia de construire/desfiintare.
(4) Acordul unic se emite si in situatia in care emitentul autorizatiei de construire/desfiintare este primarul comunei, orasului ori municipiului, care nu are organizate structuri de specialitate. In aceasta situatie acordul unic se emite de catre presedintele consiliului judetean si de arhitectul-sef al judetului.
art. 28 Cerinte urbanistice
(1) Certificatul de urbanism se intocmeste in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.), iar pentru investitiile care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale se poate intocmi si pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z, P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.
(2) In cazul in care scopul declarat de solicitant este autorizarea executarii lucrarilor de constructii, iar specificul obiectivului (functiune, accesibilitate, relatii de vecinatate etc.) nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori daca particularitatile amplasamentului (suprafata neconstruibila ca urmare a unor interdictii sau servituti, a unor zone de protectie a dotarilor de infrastructura, rezerve de teren pentru investitii de interes public etc.) nu permit realizarea investitiei, certificatul de urbanism se elibereaza cu mentionarea expresa a incompatibilitatilor rezultate, precum si a imposibilitatii emiterii unei autorizatii de construire pentru obiectivul propus.
(3) In situatii deosebite, in functie de conditiile specifice de amplasament (pozitia terenului in ansamblul localitatii ori al teritoriului) si/sau de importanta si complexitatea obiectivului de investitii si daca prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizeaza suficiente elemente necesare autorizarii, ori daca se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism:
a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dupa caz, urmand ca, dupa aprobare, prevederile acestuia sa fie preluate in cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; in certificatul de urbanism se va face mentiunea ca proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C.) se va putea intocmi numai dupa aprobarea documentatiei de urbanism si cu obligativitatea respectarii intocmai a prevederilor acesteia;
(4) Pentru lucrari la constructiile existente (reparatii, consolidari, schimbari de destinatie a spatiilor interioare etc.), daca prin acestea nu se aduc cladirilor modificari de natura urbanistica ori daca noua functiune este compatibila cu reglementarile urbanistice ale zonei, nu este necesara intocmirea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dupa caz.
-art. 44 Lucrul in Comisia de Acorduri Unice - C.A.U.
(1) Lucrarile Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sunt conduse de arhitectul-sef, in calitate de presedinte, sau de inlocuitorul de drept al acestuia. La lucrari pot participa ca invitati persoanele interesate in promovarea autorizarii executiei lucrarilor.
(2) Avizarea documentatiei se face de catre Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) in termen de maximum 15 zile de la primirea documentatiei si cuprinde doua etape:
a) Analiza pe specialitati a fiselor tehnice pentru utilitatile urbane si de emitere a avizelor si a acordurilor
In aceasta etapa membrii Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) au la dispozitie spre analiza fisele tehnice specifice si proiectul pentru autorizarea lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dupa caz), procedand dupa cum urmeaza:
1. in situatia in care avizul favorabil este exprimat fara conditii, avizatorul va completa rubrica rezervata in fisa tehnica;
2. in situatia in care avizul favorabil este exprimat cu conditii, avizatorul va sprijini si indruma proiectantul, la solicitarea acestuia, pentru stabilirea modalitatilor de rezolvare a acestora in beneficiul realizarii investitiei;
3. in situatia in care unul sau mai multi avizatori precizeaza in fisele tehnice conditii de natura sa aduca modificari de solutii fata de documentatia supusa avizarii (care nu pot fi rezolvate in termenul legal de analiza a documentatiei depuse), aceasta se returneaza (cu data si numar de inregistrare) solicitantului (proiectantului) pentru completare, situatie in care termenul de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare curge din momentul redepunerii documentatiei completate.
La solicitarea membrilor Comisiei, proiectantul sau consultantul, dupa caz, poate fi convocat si are obligatia de a se prezenta la sediul emitentului unde functioneaza Comisia, pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizarii si/sau pentru a introduce corectiile necesare in documentatie .
In situatia in care furnizorul/administratorul de utilitati nu poate asigura capacitatile solicitate (conform fiselor tehnice si proiectului depus pentru autorizare), acest fapt se va motiva in scris. Furnizorul/administratorul de utilitati are obligatia de a sugera in scris modalitatile de rezolvare in beneficiul investitiei.
b) Analiza in plen
In aceasta etapa Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este abilitata sa emita acordul unic, daca se constata ca se intrunesc cumulativ toate exigentele privind asigurarea:
1. furnizarii utilitatilor urbane potrivit continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (toate fisele tehnice sunt avizate favorabil);
2. cerintelor avizelor/acordurilor date de institutiile descentralizate, obtinute prin grija emitentului;
3. cerintelor celorlalte avize si acorduri din competenta de obtinere a solicitantului.
(3) Prin-grija secretariatului Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), toate documentatiile depuse pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare - care au fost avizate favorabil de avizatori in baza fiselor tehnice - se supun procedurii de emitere a acordului unic in plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.).
(4) Procedura de avizare prezentata in cadrul prezentului articol se aplica de catre:
a) consiliul judetean, Primaria Municipiului Bucuresti, primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, oraselor si comunelor care dispun de structuri de specialitate;
b) consiliul judetean, pentru lucrarile de constructii din competenta de autorizare a primarilor comunelor, oraselor ori municipiilor, dupa caz, care nu au constituite structuri de specialitate.
(5) In situatia in care primariile oraselor si municipiilor nu beneficiaza de structuri de specialitate, dar administreaza unele utilitati urbane (de exemplu: apa, canalizare, energie termica etc.), in vederea obtinerii acordului unic, acestea se vor ingriji sa obtina avizele/acordurile respective pe plan local si sa le trimita structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, urmand ca celelalte avize/acorduri sa fie obtinute la nivel judetean de la administratorii/furnizorii de drept .
- art. 45 Emiterea si gestionarea acordului unic
(1) Acordul unic se exprima prin consens in plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se semneaza de emitentul autorizatiei de construire/desfiintare - presedintele consiliului judetean sau primar, dupa caz, - si se contrasemneaza de arhitectul-sef.
(2) Acordul unic se redacteaza utilizandu-se formularul-model F.12, se arhiveaza impreuna cu fisele tehnice continand avizele favorabile si se comunica, dupa caz, autoritatii administratiei publice locale pe teritoriul careia se afla imobilul.
(3) In baza acordului unic si a avizului structurii de specialitate se poate redacta si emite autorizatia de construire/desfiintare.
(4) Acordul unic, precum si celelalte avize si acorduri care au stat la baza emiterii acestuia isi extind valabilitatea pe durata valabilitatii autorizatiei (inclusiv a duratei de executie inscrisa in autorizatie) sau in cazul prelungirii valabilitatii acesteia.
- art. 53 Asigurarea caracterului public
(1) Lista autorizatiilor de construire/desfiintare este publica.
(2) Lista se afiseaza lunar la sediul emitentului si cuprinde enumerarea autorizatiilor de construire/desfiintare emise in luna precedenta (in ordinea eliberarii), facandu-se evidentierea fiecarui imobil prin mentionarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui si prenumelui solicitantului, precum si a scopului pentru care a fost eliberat actul .
(3) Continutul documentatiilor cu caracter tehnic, documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii autorizatiilor de construire/desfiintare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului si numai de cei care pot face dovada ca sunt direct interesati sau potential afectati de prevederile acestora, in conformitate cu un regulament aprobat prin hotarare a consiliului judetean/local, dupa caz.
- art. 56 Intrarea in legalitate
(1) Organul de control care a sanctionat contraventional pentru fapta de a se executa lucrari de constructii fara autorizatie sau cu incalcarea dispozitiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe langa oprirea executarii lucrarilor, are obligatia de a dispune luarea masurilor necesare pentru incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei, sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie, intr-un termen pe care il va stabili prin procesul verbal.
(2) In vederea realizarii prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administratiei publice competenta sa emita autorizatia de construire/desfiintare are obligatia de a analiza modul in care constructia corespunde reglementarilor din documentatiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament urmand sa dispuna, dupa caz, mentinerea, respectiv desfiintarea constructiilor realizate fara autorizatie sau cu incalcarea prevederilor acesteia.
(3) In situatia in care constructia realizata fara autorizatie de construire intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unui referat de expertiza tehnica pentru cerinta esentiala de calitate "rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia, precum si pentru cerinta esentiala de calitate "securitatea la incendiu".
- art. 62 Schimbarea solutiilor tehnice din proiect pe parcursul executiei
(1) In situatia in care, inainte de inceperea sau pe parcursul executarii lucrarilor de constructii, devine necesara modificarea solutiilor tehnice din proiectul autorizat, beneficiarul/investitorul/administratorul/managerul de proiect are obligatia de a nu incepe, ori de a opri lucrarile, dupa caz, si de a solicita emiterea unei noi autorizatii de construire corespunzator modificarilor aduse proiectului, materializate prin documentatii - piese scrise si desenate -, cu conditia ca proiectul astfel modificat sa se incadreze in prevederile documentatiilor de urbanism aprobate. Documentatia vizata spre neschimbare va contine proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii - P.A.C. - in intregul sau, incluzand modificarile supuse autorizarii. In aceste conditii, taxa de autorizare se va regulariza dupa receptia la terminarea lucrarilor de constructii, potrivit legii.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pe baza de dispozitie de santier data de proiectantul lucrarilor (verificata de verificator de proiecte atestat) si cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/administratorului/ managerului de proiect, dupa caz, se pot admite modificari locale ale solutiilor tehnice din proiectele autorizate fara emiterea unei noi autorizatii de construire, daca prin acestea:
a) nu se modifica functiunea consemnata in autorizatia initiala;
b) se asigura respectarea prevederilor Codului civil;
c) nu se modifica conditiile de amplasament (regim de inaltime, POT, CUT, aliniament ori aspectul constructiei);
d) nu sunt periclitate rezistenta si stabilitatea cladirilor invecinate;
e) se asigura respectarea prevederilor reglementarilor tehnice in domeniul securitatii la incendiu.
(3) Se incadreaza in prevederile alin. (2) si lucrarile devenite necesare in cazuri speciale determinate de luarea in considerare a unor situatii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertari, relevee de fundatii etc.), care se executa la constructii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor).
(4) In situatiile prevazute la alin. (1), (2) si (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnica a solutiei modificatoare apartine proiectantului, iar titularul autorizatiei are obligatia de a depune (in copie) la emitentul autorizatiei documentatiile si/sau documentele specificate, cu rol de martor .
-art. 63 Completari sau detalieri ale prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului
In vederea emiterii autorizatiilor, in situatia in care sunt necesare completari sau detalieri ale prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, legal aprobate, emitentul autorizatiei va cere elaborarea unor documentatii de urbanism/amenajare a teritoriului suplimentare.

Coroborand probele administrate in cauza, cu dispozitiile legale anterior citate, instanta a stabilit urmatoarele solutii juridice:
1. In ce priveste motivul de nulitate a autorizatiei de construire invocat de catre reclamanti pentru nerespectarea dispozitiilor art. 65 alin. 1 si alin. 2, art. 66 si art. 621 din Legea nr. 350/2001 se constata in primul rand ca, in momentul emiterii autorizatiei de construire forma in vigoare a art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 anterior citat recunostea posibilitatea absentei Planului de amenajare a teritoriului judetean si a unui Plan de urbanistic general aprobat si a reglementat aceasta situatie prin stabilirea posibilitatii realizarii unor investitii insa numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii si cu respectarea Regulamentului general de urbanism.
Din concluziile raportului de expertiza tehnica intocmit in cauza si din raspunsul la plangerea prealabila a reclamantilor formulat de catre Primarul municipiului Satu Mare, rezulta ca la nivelul municipiului Satu Mare inainte de adoptarea legii nr. 350/2001, s-a intocmit in anul 1999 un Plan urbanistic general avizat prin Hotararea de Consiliu Local nr. 19/200 insa acesta nu a mai obtinut avizele necesare inclusiv a ministerului de resort, astfel ca este acesta nu este aprobat in conditii legale.
Prin urmare, acesta nu are valoare juridica atribuita Planurilor urbanistice generale de catre art. 46 si de art. 49 din Legea nr. 350/2001 de baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare si nu este opozabil in justitie.
Se constata ca, desi la nivelul municipiului Satu Mare Planul urbanistic general nu este aprobat in conditii legale, autoritatile publice locale rezolva solicitarile cetatenilor urbei de emitere a autorizatiilor de construire in considerarea Planului Urbanistic General si a RLU nr. 19/2000 care insa nu a fost aprobat in conditii legale ca si cum acesta ar fi legal. De la data adoptarii Legii nr. 350/2001, autoritatea publica locala a mai avizat o serie de hotarari succesive apreciate ca indeplinind exigentele documentelor de urbanism, a adoptat planuri urbanistice zonale si de detaliu care insa nu privesc strada P. din municipiul Satu Mare pe care s-a construit constructia in litigiu si astfel nu fac obiectul analizei in prezenta cauza.
Avand in vedere faptul ca municipiul Satu Mare se afla in situatia reglementata de art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, instanta constata ca in aceasta unitate administrativ teritoriala efectuarea de investitii urbane, respectiv emiterea unor autorizatii de construire in vederea realizarii acestora, in momentul emiterii autorizatiei de construire, 6 decembrie 2007 a fi fost posibila insa conditionat de adoptarea in conditiile legii a unui Plan urbanistic Zonal care sa respecte intocmai Regulamentul general de urbanism.
Fata de textul de lege in vigoare la data emiterii autorizatiei de construire instanta constata ca motivul de nulitate absoluta expres prevazut de lege, invocat de catre reclamant, respectiv cel prevazut de art. 65 alin. 2 din Legea nr. 350/2001 se refera la documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism modificate fara respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea si aprobarea acestora.
De asemenea, referitor la nerespectarea dispozitiilor art. 621 din Legea nr. 350/2001 se constata ca aceasta dispozitie legala se refera la situatia neactualizarii documentatiilor de urbanism pana la expirarea termenelor de valabilitate prevazute prin hotararile de aprobare a acestora situatie in care se suspenda eliberarea autorizatiilor de construire/desfiintare.
In speta insa suntem in prezenta unei alte ipoteze juridice decat cele prevazute de cele doua norme juridice invocate respectiv in cea determinata de lipsa totala a documentatiilor de urbanism situatie in care instanta apreciaza ca nulitatea actului juridic incheiat in lipsa acestor documentatii este virtuala si se impune analiza indeplinirii conditiilor legale a acesteia, in sensul de a se verifica daca sunt indeplinite exigentele de la alin. 1 al art. 65 din Legea nr. 350/2001.
In acest context, instanta constata ca Autorizatia de construire nr. 856/06.12.2007 a fost emisa fara a se impune prin certificatul de urbanism solicitantului necesitatea elaborarii unui Plan urbanistic zonal prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate.
In aceasta situatie instanta constata ca actul administrativ atacat a fost emis in mod nelegal, iar nelegalitatea actului rezulta din incalcarea prevederilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 raportat la art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 intrucat autorizatia de construire a fost emisa fara respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism avizate si aprobate potrivit legii.
2. Cu toate ca, motivul de nelegalitate a autorizatiei de construire constatat mai sus ar fi suficient in sine pentru a se dispune anularea autorizatiei de construire, avand in vedere:
- faptul ca prin actiunea introductiva se solicita si restabilirea situatiei anterioare emiterii acesteia prin demolarea constructiei,
- faptul ca paratii invoca posibilitatea reautorizarii constructiei respectiv posibilitatea intrarii in legalitate a acesteia
- opinia exprimata de expertul judiciar, specialist in urbanism in sensul ca "Regulamentul local de urbanism elaborat si avizat pe langa Planul urbanistic general ( n. red. cel avizat prin HCL nr. 19/2000) a devenit practicabil si utilizat in mai toate documentele specifice creand conditii de realizare a constructiilor tocmai pentru o dezvoltare coerenta", cu alte cuvinte Regulamentului urbanistic general avizat prin HCL nr. 19/2000 i s-a atribuit prin cutuma valoare juridica pentru a nu stopa probabil evolutia comunitatii locale si pentru a nu sanctiona investitorii de buna credinta,
- constienta de consecintele juridice grave ale constatarii si afirmarii dreptului in sensul constatarii nerespectarii nici in prezent de catre autoritatea publica locala a prevederilor Legii nr. 350/2001,
- pentru a verifica existenta unei incalcari suficient de grave a normelor juridice generale incidente de natura a putea statua in sensul vatamarii drepturilor constitutionale ale reclamantilor si a intervenientilor accesorii prevazute de art. 26 si art. 331 din Constitutia Romaniei privind dreptul la viata privata si dreptul la un mediu sanatos respectiv art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, instanta a analizat si restul motivelor de nulitate invocate de catre reclamanti si apararile invocate de catre parati pornind de la necesitatea verificarii respectarii cu ocazia emiterii autorizatiei de construire, respectiv a intocmirii documentatiei care a stat la baza acesteia atat a Regulamentului urbanistic general invocat de catre autoritatea publica parata cat si a normelor juridice generale in vigoare respectiv a legislatiei subsidiare specifice si tehnice aplicabile inclusiv la eliberarea si aprobarea documentatiilor de urbanism locale (Legea nr. 350/2001 si Regulamentul general de urbanism aplicabil pe intreg teritoriul tarii).
In considerarea acestor argumente, instanta, constata ca, chiar in situatia in care Regulamentul urbanistic general ar fi fost aprobat in conditiile legii in vederea emiterii Autorizatiei de construire nr. 856 din 6 decembrie 2007 ar fi fost obligatoriu a se solicita C. L. al M. S. M. aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal sau a unui Plan Urbanistic de Detaliu.
Planul Urbanistic General efectuat in 1999 a clasificat zona in care se afla strada P. intr-o unitate teritoriala de referinta (UTR) 05.03. preponderent rezidentiala care prevede caracterul subcentral prin densitatea de construire POT 40% si coeficientul de utilizare a terenului (CUT) de 1,50, stabilind un regim maxim de construire locuinte parter si trei etaje ( P+3).
Certificatul de urbanism emis cu nr. 1177/17.09.2007 in temeiul documentatiilor de urbanism nr. 1-4610/15.08.1999 faza PUG/PUZ/PUD, aprobata prin HCL nr. 19/30.03.200 a reprodus cele de mai sus, fara sa indice necesitatea aprobarii unui PUZ sau PUD, apreciind ca respectarea RLU este suficienta, s-au cerut avize si acorduri pentru utilitati, avizul sanitar, acordul vecinului de la nr. 3 daca solutiile propuse afecteaza, structura casei , autorizatie de demolare si verificare tehnica .
Din documentatia tehnica depusa la dosarul cauzei verificata de catre expertul judiciar, rezulta ca autorizatia de construire a fost emisa cu aprobarea construirii cu o retragere de 3,3 metri de la aliniamentul stradal (care in realitate este de 1,85 m) in conditiile in care prin RLU se precizeaza ca in UTR ``pe strazile Marsilia, P-ta Titulescu si Randunelelor se vor respecta aliniamentele actuale cu exceptia parcelelor pe colt, pe celelalte strazi, optional cladirile noi pot fi retrase cu pana la 5 m".
In opinia expertului, analiza retragerii constructiei putea fi facuta doar in comisia pentru Acorduri Unice, iar tinandu-se seama de solutia aleasa de ocupare integrala a frontului terenului, cu calcane pana la limita de proprietate si in spritul legii, era necesara elaborarea unui PUZ de aliniament si PUD pe strada Pelican, atat pentru reglementarea fronturilor privind aliniamentul cat si pentru conditiile si servitutile de realizare a calcanelor spre vecini.
De asemenea, daca se pun in balanta prevederile UTR 05.03. care permit retragerile pana la 5 m, orice retragere, inclusiv in cazul aplicarii acestei prevederi trebuie analizata in contextul stradal. Regulamentul prin expresia "optional" nu s-a adresat fiecarei parcele care ar fi absurd intr-un context urban cu regim inchis, a presupus ca, daca, se propune schimbarea aliniamentului, acest nou aliniament va fi unul studiat in cadrul unui plan urbanistic corespunzator.
Documentatia de autorizare nu contine nici un plan de trasare la scara potrivita pentru solutionarea amplasamentului pe un plan de situatie topografic si cadastral, plan care in acceptiunea de a nu solicita PUD trebuia sa rezolve detaliile de punere in spatiu a cladirii precum si parcelele si spatiile functionale.
Modificarea suprafetei construite desfasurata astfel ca CUT sa depaseasca 1,5 precum si suprainaltarea cornisei/streasina a constructiei peste P+3 la strada, tinand seama si de ampriza strazii Pelican oricum ``impuneau o solutie urbanistica legala si profesionista din punct de vedere al continutului si al modului de desfasurare`` astfel ca si in aceasta situatie era necesara emiterea unei documentatii urbanistice adecvate.
Prin Proiectul de Autorizare a Constructiei s-a propus construirea unei "case de locuit cu 15 apartamente" cu un regim de inaltime de P+3. Emitentul certificatului de urbanism a apreciat ca acest regim de inaltime corespunde RLU pentru zona respectiva, insa a interpretat si a apreciat gresit dispozitiile art. 31 alin. 1 si 2 din Regulamentul general de urbanism anterior citat deoarece aceasta prevede obligatia respectarii inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua nivele cladirile imediat invecinate. Potrivit acestui act normativ, cladirile imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceiasi parte a strazii si nu cele situate in fata cladirii sau la coltul strazii.
Intrucat, cladirile imediat vecinatate constructiei in litigiu, respectiv cele situate de o parte si de alta a acesteia sunt cladiri cu regim de inaltime parter, prin autorizatia de construire contestata s-a modificat regimul de inaltime in zona cu incalcarea normei generale respectiv a Regulamentului general de urbanism.
De asemenea, se constata ca prin autorizarea de construire contestata se autorizeaza construirea unei ``case de locuit P+3 cu 15 apartamente``.
In opinia expertului, ``o casa de locuit cu mai multe apartamente poate sa fie o locuinta colectiva cu 4, 6, 8 apartamente sau bloc de locuinte cu 10,20 sau mai multe apartamente. Nu este indiferent - urbanistic dar nici social - cate familii reprezinta o propunere de investitie rezidentiala. De experienta celui care emite Certificatul de urbanism depinde raspunsul."
"Orice dezvoltare impune o tranzitie cu parti mai mult sau mai putin confortabile. Daca decizia publica ( n.red. exprimata prin adoptarea documentatiilor de urbanism in conditiile legii), accepta transformarea urbanistica prevazuta, atunci, de la bun inceput trebuie sa se explice nu numai celor ce vor locui inghesuiti pe o parcela dar si celor care urmeaza sa utilizeze aceleasi reguli . Daca aceste reguli nu exista descris, acceptate, locuitorii vor avea sentimentul de frustrare. Mediul construit nu poate fi echilibrat fara cunoasterea functiunilor pe un teritoriu . Dar nici situatia de fata in care prin intentia de a spori numarul de apartamente in detrimentul confortului viitorilor proprietari, carora nu se va spune ca intr-un viitor nu prea indepartat vor avea dormitoarele in bezna, inchisa de casa vecina cu toate drepturile lor, nu este corecta."
In considerarea acestor argumente, retinand ca in chiar PUG-ul invocat de catre emitentul autorizatiei de construire, str. P. este o zona subcentrala - locuinte si scuar cu functiuni existente si mentinute/locuinte si dotari/iar la functiuni propuse prevede locuinte P+1-3 cu si fara spatii la parter in locul locuintelor parter, se constata ca desi autoriza




Pronuntata de: Curtea de Apel Oradea, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2464 din 21.11.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Oradea    Autorizatie de construire    Demolare    Procedura prelabila    Interventie in interes propriu    Legea 554/2004    Legea 350/2001    Certificat de urbanism    Legea 50/1991    HG 525/1996    OG 27/2008    HG 1739/2006
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Urbanism. Certificat de urbanism si autorizatie de construire. Obligativitatea documentatiilor de urbanism aprobate la nivelul localitatii. Modificarea parametrilor urbanistici prestabiliti si a functionalitatii zonei. Necesitatea adoptarii unui plan urbanistic zonal
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 756/23.09.2020

Drept de autor asupra programului informatic. Obligatia de confidentialitate a fabricantului bazei de date
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 179 din 28 ianuarie 2020

ICCJ: Excluderea asociatului din cauza neintelegerilor grave intre asociati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

Conflict negativ de competenta. Pluralitate de debitori. Instanta de executare competenta
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 816/2020, Sedinta publica din data de 1 aprilie 2020

Hotararea CEDO din 3 martie 2020 in Cauza Convertito si altii impotriva Romaniei. Cererea priveste anularea diplomelor de licenta
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Certificatul de urbanism in procedura autorizarii lucrarilor de construire. Actualizare 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Cum obtii autorizarea executarii lucrarilor de constructii? Ghid actualizat 2018
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Clauza cuprinsa intr-un contract de imprumut care prevede rambursarea sumei imprumutate in moneda straina in care a fost acordat imprumutul nu constituie in mod necesar o clauza abuziva
Sursa: EuroAvocatura.ro

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Acordul de mediere in privinta custodiei copiilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obiectul si efectele medierii in disputarea custodiei copiilor
Sursa: EuroAvocatura.ro