Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietate comuna a sotilor

Instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietate comuna a sotilor

  Publicat: 06 Apr 2013       14390 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
In conformitate cu dispozitiile art. 163 alin. (2) C. proc. pen., masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care are pentru pastrare si conservare bunuri mobile,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care are pentru pastrare si conservare bunuri mobile,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Depasire a legalitatii,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia

In raport cu dispozitiile art. 163 alin. (2) C. proc. pen., in vederea repararii pagubei, masura asiguratorie a sechestrului poate fi dispusa asupra bunurilor comune ale inculpatului si ale sotiei acestuia, pana la concurenta valorii probabile a pagubei, bunurile aflate in proprietatea codevalmasa a sotilor nefiind exceptate prin lege de la luarea masurilor asiguratorii.

Prin incheierea Curtii de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, din 7 august 2012 s-a dispus respingerea, ca neintemeiata, a cererii de revocare a masurii arestarii preventive a inculpatului V.E.

In baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) si (3) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatilor: V.E., C.C., I.C. si T.G. si s-a mentinut aceasta masura.

S-a admis cererea formulata de I.L., in calitate de proprietar al autoturismului marca A., indisponibilizat prin instituirea sechestrului asigurator prin ordonanta procurorului din 2 aprilie 2012 si s-a ridicat masura asiguratorie a sechestrului in temeiul art. 163 C. proc. pen., dispunand restituirea autoturismului si a cheilor acestuia, a certificatului de inmatriculare si a cartii de identitate aferente.

Analizand plangerea formulata de I.L., prin care aceasta a contestat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra unui autoturism, curtea de apel a constatat urmatoarele:

La data de 21 martie 2012, organul de cercetare penala a efectuat o perchezitie domiciliara la locuinta inculpatului I.C. Cu acest prilej, intre altele, a fost ``ridicat in vederea aplicarii sechestrului asigurator`` un autoturism marca A., certificatul de inmatriculare si cartea de identitate in original, conform procesului-verbal de perchezitie.

La data de 2 aprilie 2012, prin ordonanta, procurorul a dispus instituirea sechestrului asigurator, inclusiv asupra acestui autoturism, justificand masura pentru repararea pagubei produse de inculpatul I.C., cu mentiunea ca bunul mobil in discutie a fost achizitionat de I.L. in timpul casatoriei cu inculpatul.

In calitate de persoana interesata, in intelesul art. 168 alin. (1) C. proc. pen., I.L. s-a plans instantei, contestand masura sechestrarii autoturismului marca A. indisponibilizat prin ordonanta procurorului, sustinand, pe de o parte, ca este suficient de indestulatoare pentru recuperarea eventualei pagube indisponibilizarea apartamentului situat in localitatea S., strada C., sechestrat prin acelasi act al procurorului, iar pe de alta, ca autoturismul ii apartine si nu il poate folosi, fiindu-i efectiv, dar nelegal ridicat de organul de urmarire penala.

Cererea astfel argumentata a fost indreptatita.

Masurile asiguratorii sunt masuri de constrangere reala si constau in indisponibilizarea, pana la solutionarea definitiva a cauzei, a bunurilor si a veniturilor apartinand inculpatului, in vederea confiscarii speciale, a asigurarii repararii pagubei, precum si pentru garantarea executarii pedepsei pecuniare.

Indisponibilizarea bunului supus masurii sechestrului presupune ca, odata luata masura asiguratorie, inculpatul nu mai poate instraina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civila sa isi poata realiza creanta nascuta din hotararea de condamnare la despagubiri sau organul specializat sa poata executa, in cazul pedepsei pecuniare, sanctiunea respectiva ori masura confiscarii, aplicate prin hotararea de condamnare.

Din ordonanta de instituire a masurii asiguratorii data de procuror rezulta ca aceasta masura s-a impus in vederea garantarii repararii pagubei produse de inculpatul I.C.

In acest caz, sunt aplicabile dispozitiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cu care masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se iau numai impotriva bunurilor inculpatului (...) pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

Autoturismul in discutie apartine sotiei inculpatului, I.L., astfel cum rezulta din mentiunile inscrise in documentele originale ale acestui bun: certificatul de inmatriculare, la rubrica ``proprietarul vehiculului`` si cartea de identitate a autovehiculului.

In plus, ca bunul mobil sechestrat nu apartine inculpatului I.C. rezulta si din declaratiile de avere pe care acesta, in calitate de primar al localitatii, a avut obligatia de a le depune in temeiul legii.

Faptul ca acest autovehicul ar fi fost dobandit in timpul casatoriei inculpatului cu I.L., asa cum succint s-a motivat in ordonanta, nu justifica masura asiguratorie dispusa, in conditiile in care aceasta imprejurare nu rezulta din actele dosarului; nu este de competenta instantei penale sa stabileasca daca prezumtia relativa de comunitate instituita de norme cu caracter civil opereaza in cadrul acestui proces penal si intre ce limite ale patrimoniului comun al sotilor acest bun ar putea fi considerat ca fiind achizitionat intr-o ipotetica stare de codevalmasie.

Dispozitiile legale procesual penale sus-citate interzic organului judiciar sa instituie masura sechestrului asupra altor bunuri sau valori decat cele apartinand inculpatului (invinuitului ori partii responsabile civilmente, dupa caz).

Dovezile care exista in dosarul de urmarire penala pana la acest moment procesual probeaza doar dreptul de proprietate al persoanei interesate I.L. asupra acestui bun.

In egala masura, curtea de apel a mai constatat ca ridicarea efectiva de catre organele politiei judiciare a autovehiculului, a cheilor si a actelor originale ale acestuia, fara ca in dosar sa existe minime probe din care sa rezulte pericolul instrainarii sale, este nelegala, fiindca in aceasta ipoteza bunul - daca exista dovada ca este al inculpatului I.C. - trebuia indisponibilizat cu lasarea sa in custodie si cu aplicarea, justificata prin actul procedural intocmit, de eventuale sigilii, iar in cea de a doua ipoteza - daca s-ar fi dovedit pericolul de instrainare - bunul putea fi efectiv ridicat, insa, in acest caz, pastrarea lui trebuia incredintata unui custode sau unei societati specializate.

Luarea efectiva a autoturismului si a actelor sale in original din posesia proprietarului sau, care potrivit documentelor este altul decat inculpatul, cu motivarea lapidara ca masura este justificata de repararea pagubei, fara a exista minime indicii ca acest bun ar apartine inculpatului si ca s-a incercat instrainarea lui, contravine prevederilor legale si drept consecinta este lipsita de fundament juridic, fiindca masura asiguratorie a sechestrului prin indisponibilizarea bunului nu constituie prin ea insasi o acoperire a prezumtivei pagube, ci doar garanteaza repararea ei, pe de o parte, iar pe de alta, nu inseamna preluarea efectiva a bunului, ci numai interzicerea instrainarii lui.

In plus, in conformitate cu normele procesual penale care reglementeaza institutia masurilor asiguratorii, organul judiciar nu poate fi el insusi custodele bunului sechestrat si pe care l-a ridicat cu ocazia perchezitiei domiciliare, ca in cauza de fata, legea obligand la desemnarea unui custode in conditiile si ipotezele mai sus-expuse.

In consecinta, pentru considerentele care preced, curtea de apel a ridicat masura asiguratorie a sechestrului instituit, in temeiul art. 163 C. proc. pen., dispunand restituirea autoturismului si a cheilor acestuia, a certificatului de inmatriculare si a cartii de identitate aferente catre persoana interesata I.L., proprietara acestuia.

Impotriva dispozitiei de admitere a cererii formulate de contestatoarea I.L. privind ridicarea masurii asiguratorii a sechestrului instituit asupra automobilului marca A. si de restituire a acestui bun, a certificatului de inmatriculare si a cartii de identitate aferente a formulat in termen legal recurs procurorul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

S-a invocat, in acest sens, ca imprejurarea ca bunul asupra caruia s-a instituit sechestru asigurator nu se afla in proprietatea exclusiva a inculpatului, ci este detinut in codevalmasie cu sotia sa, nu constituia un impediment pentru luarea sau mentinerea acestei masuri asiguratorii.

Potrivit art. 163 alin. (2) C. proc. pen., masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

In opinia procurorului, aspectul ca autoturismul in litigiu constituie proprietate comuna a inculpatului si a sotiei sale contestatoare nu indreptateste concluzia ca la luarea masurii asiguratorii ar fi fost incalcate prevederile art. 163 alin. (2) C. proc. pen., intrucat regimul juridic al proprietatii codevalmase a sotilor presupune ca dreptul de proprietate al inculpatului se intalneste cu dreptul de proprietate al sotiei sale in fiecare particica materiala a bunului mobil ce face parte din masa bunurilor comune dobandite de soti, astfel ca apare ca fiind indeplinita conditia impusa de art. 163 alin. (2) C. proc. pen., ca bunul asupra caruia s-a luat masura in vederea repararii pagubei sa apartina invinuitului sau inculpatului, chiar daca nu-i apartine in mod exclusiv in proprietate .

Pe de alta parte, faptul ca in certificatul de inmatriculare al autoturismului si in cartea de identitate a acestuia apare ca proprietar sotia inculpatului nu poate constitui temei pentru admiterea unei astfel de cereri, intrucat este stiut ca pe asemenea documente apare numai unul dintre soti, desi bunul apartine patrimoniului comun al sotilor.

In fine, nici imprejurarea ca in declaratia de avere a inculpatului I.C. nu apare acel autoturism nu poate constitui un argument in favoarea solutiei adoptate de curtea de apel, deoarece autoturismul a fost achizitionat la 5 noiembrie 2011, deci ulterior datei de depunere a declaratiei de avere de catre inculpat, iar, pe de alta parte, nedeclararea unor bunuri mobile de catre inculpat este o conduita infractionala ce implica alte consecinte juridice si care nu impieteaza asupra stabilirii masei de bunuri comune.

Examinand incheierea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, a criticilor de nelegalitate si netemeinicie aduse, Inalta Curte de Casatie si Justitie expune:

In cauza, inculpatul I.C., sotul contestatoarei, a fost trimis in judecata, alaturi de alte persoane, prin rechizitoriul nr. 613/P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la furt calificat in forma continuata cu consecinte deosebit de grave, luare de mita in forma continuata, trafic de influenta, abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si conflict de interese, infractiuni aflate in concurs real.

In efectuarea actelor specifice urmaririi penale, la data de 21 martie 2012, organul de cercetare penala a efectuat o perchezitie domiciliara la locuinta inculpatului I.C., prilej cu care a fost ridicat in vederea aplicarii sechestrului asigurator un autoturism marca A., certificatul de inmatriculare si cartea de identitate in original, conform procesului-verbal de perchezitie, iar ulterior, in baza ordonantei din 2 aprilie 2012, procurorul a dispus instituirea sechestrului asigurator, inclusiv asupra acelui autoturism, justificand masura prin repararea pagubei produse de inculpatul I.C., cu mentiunea ca bunul mobil in discutie a fost achizitionat de contestatoare in timpul casatoriei cu inculpatul.

Astfel cum instanta a constatat in mod indreptatit, in calitate de persoana interesata, in acceptiunea art. 168 alin. (1) C. proc. pen., contestatoarea I.L. a formulat cerere de ridicare a masurii asiguratorii.

Efectuand propriul demers analitic, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca sustinerile contestatoarei sunt lipsite de fundament legal, astfel incat cererea sa nu putea fi primita, context in care criticile aduse de catre procuror incheierii recurate sunt fondate.

In ceea ce priveste conditiile ce se cer a fi indeplinite in vederea dispunerii masurilor asiguratorii - masuri de constrangere reala - Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acestea subzista in cauza in imprejurarile in care paguba ce se contureaza a fi fost creata impunea o asemenea masura in scopul garantarii repararii pagubei, iar, de asemenea, pericolul de instrainare era actual.

Pe de alta parte, se impune observatia ca bunul ce a format obiectul masurii asiguratorii a fost dobandit de inculpat si sotia sa, contestatoarea I.L., in timpul casatoriei acestora, astfel incat, in virtutea principiului comunitatii de bunuri, regimul juridic al acestui bun este acela al proprietatii codevalmase.

Imprejurarile avute in vedere de curtea de apel relativ la mentiunile din certificatul de inmatriculare al autoturismului, din cartea de identitate a acestuia, precum si la cuprinsul declaratiei de avere intocmite de inculpat nu pot constitui argumente judicioase, cu caracter suficient in a indreptati concluzia ca bunul respectiv era proprietatea exclusiva a contestatoarei.

Prin urmare, aspectul ca acest autovehicul a fost dobandit in timpul casatoriei partilor justifica masura asiguratorie dispusa in cauza, operand prezumtia comunitatii bunurilor.

Sustinerea instantei, potrivit careia nu este de competenta instantei penale sa stabileasca daca prezumtia relativa de comunitate instituita de norme cu caracter civil opereaza in cadrul procesului penal si intre ce limite ale patrimoniului comun al sotilor apare superflua atata vreme cat, in aplicarea masurilor asiguratorii, organul judiciar are in vedere bunurile invinuitului sau inculpatului (si ale persoanei responsabile civilmente) pana la concurenta valorii probabile a pagubei.

Nici sustinerea conform careia dispozitiile legale procesual penale ar interzice organului judiciar sa instituie masura sechestrului asupra altor bunuri sau valori decat cele apartinand in mod exclusiv invinuitului ori inculpatului nu poate fi primita, in imprejurarile in care interpretarea logica a dispozitiilor art. 163 C. proc. pen. nu conduce la o asemenea concluzie.

In acord cu sustinerile procurorului, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca nicio dispozitie din materia masurilor asiguratorii nu excepteaza de la aplicarea masurilor bunurile proprietate codevalmasa a sotilor, intrucat acolo unde legiuitorul a inteles sa excepteze de la dispunerea unor asemenea masuri de constrangere reala a facut-o in mod expres - spre exemplificare dispozitiile art. 163 alin. (4) C. proc. pen.

Apreciind ca masura a fost dispusa cu respectarea exigentelor legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in virtutea considerentelor ce preced, a admis recursul declarat de procuror impotriva incheierii din 7 august 2012 a Curtii de Apel Ploiesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, a casat in parte incheierea atacata si, rejudecand in fond, a respins cererea de ridicare a masurii sechestrului asigurator formulata de contestatoarea I.L., mentinand celelalte dispozitii ale incheierii atacate.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2616 din 29 august 2012


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Ploiesti    Bunuri comune    Perchezitie domiciliara    Prezumtia comunitatii bunurilor



Comentează: Instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietate comuna a sotilor
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia 3/2017. In temeiul Legii 112/1995, proprietarul constructiei are dreptul sa dobandeasca proprietatea si asupra terenului aferent acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Raspunderea proprietarului pentru fapta animalului. Criterii de apreciere a daunelor morale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 824 din 06 aprilie 2016

Principiul non reformatio in pejus. Rejudecarea apelului dupa casare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1313 din 9 iunie 2016

Natura juridica a avizului tehnic de racordare. Retea de distributie a energiei electrice. Efecte
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1282 din 30 iunie 2016

Incidenta motivului prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 8 din Codul de procedura civila din 1865. Recurs. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1395 din 20 septembrie 2016

Actiunea civila din cadrul procesului penal cu privire la raspunderea comitentilor pentru prepusi
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 77/A din 5 martie 2015

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015

Taxa vamala. Diferente in minus. Caz in care nu se datoreaza majorari de intarziere
Pronuntaţă de: Decizia nr.640 din 20 februarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Mandatul intre soti. Prezentare generala
Sursa: avocat STOICA IOANA

Despre regimul matrimonial, in general
Sursa: avocat STOICA IOANA

“Justitia tarzie este justititie nula”. Solutie alternative - Arbitrajul judiciar. Tribunalul de Arbitraj Judiciar – Bucuresti.
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conventia matimoniala. Privire aprofundata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Partajul (Art. 669-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Proprietatea comuna (Art. 631-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Conventia matrimoniala
Sursa: EuroAvocatura.ro