Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in revendicare. Aratarea titularului dreptului

Actiune in revendicare. Aratarea titularului dreptului

  Publicat: 12 Apr 2013       4285 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin sentinta civila nr.4238/4.03.2009 Judecatoria Constanta a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantii F.V.V., F.V.C., B.V.V. si F.V.I. in contradictoriu cu paratul M.A.N. si intervenientul Statul Roman prin Ministerul Finantelor si a admis cererea de aratare a titularului dreptului formulata de paratul M.A.N.

Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Cel care a ramas in istoria Romaniei sub numele de Ferdinand Intregitorul, datorita asocierii numelui sau cu realizarea Marii Uniri din 1918, s-a nascut la 24 august 1865 in Germania, la Sigmaringen, fiind al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern si al Principesei Antoaneta, fiica regelui Portugaliei Pedro al V-lea de Braganca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Drept real principal, avand ca obiect bunurile din domeniul public si ca titulari regiile autonome, prefecturile, autoritatile administratiei publice centrale si locale, alte institutii publice de interes national, judetean si local.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Din punct de vedere contabil, un registru contabil unde se inregistreaza cronologic si sistematic miscarile patrimoniului (economico-financiare).
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Om politic, istoric si literat, si-a legat numele de mari momente ale istoriei Romaniei: revolutia de la 1848, unirea Moldovei cu tara Romaneasca, marile reforme legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, proclamarea independentei de stat a Romaniei.
Act adoptat de organele de stat,
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constānd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pāna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prin cererea de investire a instantei, reclamantii mentionati mai sus au solicitat instantei pronuntarea unei hotarari prin care paratul M.A.N. sa fie obligat sa lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 5 ha teren extravilan, situat in comuna M. Kogalniceanu, judetul Constanta.
In motivarea cererii, au aratat ca autorul lor F.E. a detinut in proprietate suprafata de 5 ha teren, care a si fost intabulat pe numele acestuia, astfel cum reiese din extrasul eliberat de M.A.I. - Directia Judeteana Constanta a Arhivelor Nationale nr.3543/09.10.2006, din declaratiile notariale date de numitii P.H., P.I., M.E., G.O., C.I. si B.Z., dar si din Monografia Comunei Mihail Kogalniceanu, fiind unicii mostenitori ai acestuia.
Au sustinut reclamantii ca au efectuat demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate si in temeiul Legii nr.247/2005, cerere care a fost respinsa motivat de faptul ca terenul in cauza se nu se afla in domeniul privat al localitatii, ci in administrarea M.A.N..
In drept, au fost invocate dispozitiile art.480 si art.483 Cod civil.
Paratul a formulat intampinare si cerere de aratare a titularului dreptului, sustinand in fapt ca este doar titularul dreptului de administrare asupra terenului in suprafata de 15.6089 ha, din care este posibil sa faca parte si terenul in cauza, proprietar fiind Statul Roman. Prin decizia nr.74/24.02.1965 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Dobrogea s-a transmis in administrare Ministerului Fortelor Armate, in schimbul unei suprafete egale, teren aflat in administrarea Sfatului Popular al Comunei Mihail Kogalniceanu. S-a aratat ca imobilul face parte din domeniul public al statului, fiind inclus in inventarul acestor bunuri si avand destinatia de poligoane militare si terenuri destinate instructiei militare.
Cu privire la cererea reclamantilor, a apreciat ca acestia nu au facut dovada existentei unui titlu de proprietate, in masa succesorala a autorului lor nefiind inclusa suprafata revendicata si, de asemenea, nu au facut dovada preluarii abuzive sau fara titlu de catre stat .
In drept, au fost invocate dispozitiile art.115 -118 C.proc.civ., ale Legii nr.213/1998, art.5 alin.1 din Legea nr.18/1991, art.64-66 din C.proc.civ.
Din analiza probelor administrate in cauza, in considerentele sentintei, prima instanta a retinut ca extrasul emis de Arhivele Nationale, invocat de reclamanti, atesta faptul ca la nivelul anului 1924 numitul F.I.E. detinea, fara a se mentiona cu ce titlu, suprafata de 5 ha teren in comuna Ferdinand I.
Din declaratiile extrajudiciare ale numitilor M.E., G.O., C.I., B.Z., P.H. si P.I. rezulta ca persoanele in cauza cunosc de existenta unei suprafete de teren de 5 ha, aflat pe raza teritoriala a comunei Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta, care ar fi fost detinuta de F.E.
S-a retinut ca pentru reconstituirea dreptului de proprietate, reclamantii au efectuat demersuri si in temeiul legilor fondului funciar, cererea fiind respinsa motivat de faptul ca terenul solicitat nu se afla la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale, ci se afla in administrarea M.A.N.
Din relatiile oferite de Primaria Mihail Kogalniceanu rezulta ca autorul F.E. a fost identificat in registrul agricol aferent perioadei 1951-1955, cu suprafata totala de 18 ha, din care 17 ha (in camp) si 1 ha neutilizabil, iar potrivit legilor fondului funciar pentru autorul in cauza a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 50 de ha.
Fata de aceste aspecte, s-a apreciat de prima instanta ca nu s-a probat circuitul civil al suprafetelor de teren care ar fi fost detinute de autorul in cauza ulterior anului 1924 cand, potrivit inscrisului atasat, exista evidentiata o suprafata de 14 ha si pana in perioada 1951-1955, cand acelasi autor figura cu o suprafata mai mare, astfel cum rezulta din relatiile mentionate mai sus.
In ceea ce priveste pe paratul M.A.N., s-a retinut ca acesta este titularul unui drept de administrare transmis prin decizia nr.74/21.02.1965, bunurile transmise prin aceasta decizie fiind inventariate in categoria bunurilor care fac parte domeniul public al statului, fiind afectate nevoilor apararii nationale, conform art.135 alin.4 din Constitutie, art.4-5 din Legea nr.18/1991, art.3 din Legea nr.213/1998, situatie in care devin incidente si dispozitiile art.11 din Legea nr.213/1998, potrivit carora ``bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile``.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza topografica efectuat in cauza, terenul la care reclamantul face referire este inclus in suprafata de 15,6089 ha, transmisa in administrarea M.A.N. prin decizia mentionata anterior.
Conform art.480 si urmatoarele Cod civil, ``proprietatea este dreptul ce-l are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege``.
Fata de considerentele expuse, instanta a retinut ca reclamantii nu au facut dovada calitatii de proprietar neposesor relativ la suprafata de teren in cauza, dar si faptul ca aceasta are regimul juridic mentionat, aspecte fata de care a apreciat ca cererea este nefondata.
Referitor la cererea privind aratarea titularului dreptului, s-a retinut ca potrivit art.12 alin.4 din Legea nr.213/1998, in litigiile privind dreptul de administrare, titularul acestui drept real principal, care sta in judecata in nume propriu, are obligatia de a indica titularul dreptului de proprietate, iar alin.6 al aceluiasi articol extinde aceasta obligatie si in situatia litigiilor referitoare la dreptul de concesiune, inchiriere sau dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate ori inchiriate.
In speta, paratul a probat faptul ca detine pentru Statul Roman, iar imobilul in discutie face parte din domeniul public, fiind afectat nevoilor apararii nationale, situatie fata de care s-a apreciat ca cererea privind aratarea titularului dreptului este intemeiata.
Impotriva acestei hotarari, reclamantii au declarat in termen legal apel, ce a fost calificat de tribunal ca fiind recurs prin incheierea de dezbateri din 11.01.2010, in raport de disp. art.2821 din Codul de procedura civila si valoarea obiectului cererii, astfel cum a fost stabilita prin expertiza tehnica judiciara.
In motivarea cererii de recurs, recurentii au reluat sustinerile din cererea de chemare in judecata privind dovada calitatii de proprietar a autorului lor si demersurile efectuate in baza Legii nr.247/2005. Conform art.17-18 din Decretul-Lege nr.115/1938, un drept real se constituie, modifica, stramuta sau se stinge numai prin efectuarea cuvenitelor inscrieri in cartea funciara, dificultatile dovezii proprietatii prin titluri fiind inlaturate.
De asemenea, au sustinut ca expertiza tehnica administrata in fata primei instante nu a raspuns la toate obiectivele, respectiv nu a aratat cine este proprietarul terenului in acest moment si cine era proprietarul terenului la momentul la care a fost preluat abuziv. Expertul s-a limitat doar sa arate cine e administratorul acestui teren si a aratat vag care sunt vecinatatile acestuia, imprejurare ce impune casarea hotararii.
Intimatul M.A.N. a solicitat prin intampinare respingerea recursului ca nefondat, sustinand ca reclamantii nu au facut dovada titlului de proprietate, nu au facut dovada ca suprafata revendicata a fost inclusa in masa succesorala ramasa de pe urma autorului si nu au facut dovada preluarii abuzive sau fara titlu de catre stat .
Ca urmare a decesului recurentei B.V. la data de 8.07.2008, in cauza au fost introdusi mostenitorii acesteia conform certificatului de mostenitor nr.130/22.09.2008 emis de BNP Cristache Carmen-Luminita din Bucuresti, B.L. si B.M.
Analizand sentinta recurata in raport de criticile formulate, tribunalul retine urmatoarele :
Hotararea judecatoreasca atacata nu contine, contrar sustinerilor recurentilor, motive contradictorii ori straine de natura pricinii, ci cuprinde considerentele de fapt si dispozitiile legale aplicabile la speta, pe care judecatorul fondului si-a intemeiat solutia pronuntata.
Inscrisul depus la dosar de reclamanti in dovedirea dreptului de proprietate reprezinta un extras din ``Registrul de lucrari tehnice privind masuratorile mosiilor apartinand comunei Mihail Kogalniceanu``, fond Inspectoratul Cadastral Constanta, anul 1924.
Inscrierea intr-un registru privind masuratorile cadastrale efectuate nu valoreaza prin ea insasi inscriere in cartea funciara, iar pe de alta parte nu poate fi retinuta oricum incidenta Decretului-Lege nr.115/1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, deoarece legea civila nu retroactiveaza. Acest act normativ a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr.95/12.07.1947 si a intrat in vigoare potrivit distinctiilor de la art.147, respectiv in Transilvania si Bucovina, o data cu codul civil unificat, iar in Vechiul regat si Basarabia, potrivit dispozitiilor ce urmeaza la art.148, respectiv ``comunele unde urmeaza sa se faca lucrarile de intocmire ale cartilor funciare, se vor arata printr-un jurnal al Consiliului de ministri, dat asupra raportului Ministerului Justitiei si cu avizul Ministerului de Domenii si Agricultura, publicat in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele mai raspandite din Capitala``.
In ceea ce priveste monografia comunei Mihail Kogalniceanu (Studiu monografic tiparit in anul 1942), in aceasta nu se face referire la nici o suprafata concreta de teren, ci doar se mentioneaza existenta a 2 cariere de piatra, proprietatea d-lui N.S. si E.F.
Referitor la evidentele oficiale ale comunei Mihail Kogalniceanu, prima instanta a retinut in mod corect ca singurele mentiuni privind pe F.G.E. privesc suprafata de 18 ha in perioada 1951-1952, precum si imprejurarea ca de pe urma acestui autor a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 50 ha teren in temeiul legilor speciale ale fondului funciar.
Sub un alt aspect, se retine ca suprafata de 5 ha teren in discutie, identificata prin expertiza Iulian Vintilescu administrata in fata instantei de fond, face parte in prezent din suprafata de 15,6089 ha, transmisa in administrarea M.A.N. prin decizia nr.74/24.02.1965 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Dobrogea, in schimbul unei suprafete egale de teren aflat in administrarea Sfatului Popular al Comunei Mihail Kogalniceanu.
Retinem ca expertul a raspuns in mod expres ca suprafata de 5 ha se incadreaza in suprafata de 15,6089 ha ce se afla in prezent in administrarea M.A.N., iar identificarea proprietarului terenului la momentul preluarii abuzive excede competentelor expertului tehnic, astfel ca sunt nefondate criticile recurentilor formulate in acest sens.
Asadar, tribunalul retine ca in anul 1965 acest teren se afla in proprietatea statului, fara a rezulta in baza carui titlu . Devin astfel aplicabile disp. art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, conform carora ``bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie``.
In speta de fata, terenul face obiectul legilor speciale de reparatie ale fondului funciar-Legea nr.18/1991, Legea nr.1/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr.247/2005- proceduri de care reclamantii au si uzat.
Astfel, prin procesul-verbal din 28.11.2005 al Comisiei locale de fond funciar a comunei Mihail Kogalniceanu a fost respinsa cererea de retrocedare a suprafetei de 5 ha teren de pe urma autorului F.E., pe motiv ca terenul solicitat se afla in administrarea unitatii militare si primaria nu il poate retroceda. Aceasta hotarare a Comisiei locale de fond funciar nu a fost contestata, desi legile funciare prevad ca in situatia in care terenul nu poate fi restituit in natura pe vechiul amplasament, poate fi acordat teren in compensare in alta locatie ori despagubiri banesti.
Dreptul de proprietate, fiind un drept subiectiv, nu este susceptibil a fi ocrotit prin doua actiuni directe si distincte, fiind deci exclusa ideea unui cumul de actiuni, situatie reglementata in mod expres de art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998. Epuizand procedura legilor speciale de reparatie, reclamantii nu mai pot uza de calea dreptului comun prin promovarea actiunii in revendicare.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, in temeiul art.312 alin.1 rap. la art.304 pct.7, 8 si 9 din Codul de procedura civila tribunalul va respinge recursul ca nefondat.




Pronuntata de: Tribunalul Constanta, Decizia nr. 2 din 08.01.2010


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Constanta    Aratarea titularului dreptului    Reconstituirea dreptului de proprietate    Drept de administrare    Legea 213/1998    Legea 18/1991
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura penala si din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

RIL privind acordarea indemnizatiei de instalare prevazuta de art. 26 alin. (4) din OUG nr. 27/2006
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 24/2018

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Invocarea incalcarii de catre instanta de apel a limitelor investirii. Contestatie formulata impotriva dispozitiei emise in temeiul Legii 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 149 din 27 ianuarie 2016



Articole Juridice

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu