Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Actiune in revendicare. Imobil preluat abuziv

Actiune in revendicare. Imobil preluat abuziv

  Publicat: 15 Apr 2013       6192 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asupra cauzei de fata, instanta constata urmatoarele:

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Inscriere a unui drept real imobiliar sau notarea unui act cu privire la un imobil, in cartea funciara.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Drept real principal, avand ca obiect bunurile din domeniul public si ca titulari regiile autonome, prefecturile, autoritatile administratiei publice centrale si locale, alte institutii publice de interes national, judetean si local.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care \"se atribuie cu chirie subventionata unor persoane sau familii,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Trecerea in proprietatea de stat a unor bunuri apartinand altor titulari.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Apartenenta persoanei la o anumita natiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin actiunea civila inregistrata la Judecatoria Medias sub nr.-/257/2009, la data de 31.07.2009, reclamantii H. H. K., H. H. M. si H. R. au actionat in judecata pe paratul S. R. PRIN M. M. PRIN P., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta:
- sa se constate ca imobilele situate in M., cartier A. de S., inscrise in CF 5789 Medias nr.top 4112/2/3 si CF 4779 Medias nr.top 4112/3/2 transcrise din CF 3722 Medias, nr.top 4112/2; 4113; 4115 au fost preluate de Statul Roman de la proprietarul tabular fara titlu valabil;
- sa fie obligat paratul sa predea reclamantilor in deplina proprietate, posesie si pasnica folosinta imobilele situate in M., cartier A. de S., intabulate in CF 5789 Medias nr.top 412/2/3 si CF 4779 Medias nr.top 4112/3/2, transcrise din CF 3722 Medias, nr.top 412/2; 4113; 415;
- sa se dispuna revenirea la situatia de carte funciara anterioara trecerii in proprietatea statului a imobilelor identificate mai sus si intabularea dreptului de proprietate asupra acestora pe numele fostului proprietar;
- cu cheltuieli de judecata .
Actiunea este scutita de taxa de timbru conform art.15 lit.r din Legea nr.146/1997.
In motivarea actiunii reclamantii au relevat faptul ca imobilele din litigiu au constituit proprietatea ascendentei lor H. C., nascuta O., decedata la -, fiind inscrise in CF 3722 Medias, nr.top 4112/2, 4113, 4115. In baza Legii 187/1945 acestea au trecut in proprietatea S. R., cu titlu de expropriere si au fost retranscrise in CF 4779 Medias.
Ulterior, parcelele cu nr.top 412/2, 4113, 4115 au fost comasate si dezmembrate in numere topografice noi. Nr.top nou 4112/3/2 a ramas inscris in CF 4779 Medias, iar nr.top nou 4112/2/3 a fost transcris in CF 5789 Medias, ambele pe numele S. R..
Fiind etnici germani, asimilati pe nedrept nazismului si criminalilor de razboi, autoritatile statului comunist, invocand art.3 din Legea 187/1945, au ocupat imobilele familiei lor, deposedandu-i pe nedrept de proprietatea lor.
Legea 187/1945 in general si dispozitiile art.3 in special nu constituie un titlu valabil pentru dobandirea proprietatii de catre S. R.. Acest act normativ a fost emis de autoritatile statului comunist, cu incalcarea Constitutiei Romaniei din anul 1948, a tratatelor internationale la care Romania era parte, a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
Aceste aspecte, coroborate cu dispozitiile art.481 Cod civil si art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care dispun ca orice persoana are dreptul la respectarea bunurilor sale si nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru o cauza de utilitate publica dar cu o justa si prealabila despagubire, examinate prin prisma dispozitiilor art.6 din legea 213/1998 atrag calificarea de imobil preluat de S. R. fara titlu valabil.
In cazul lor, reclamantii considera ca au fost incalcate si dispozitiile Legii 187/1945, familia lor nu a colaborat cu Germania hitlerista, fiindu-le luate proprietatile doar pe criteriul etnic, al originii lor germane. In aceasta situatie, S. R. nu a fost niciodata autentic proprietar, ci doar un detentor precar, iar ascendenta reclamantilor nu a pierdut niciodata dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu.
Ca urmare, comparand titlul de proprietate al tatalui cu cel al S. R., dreptul reclamantilor este mai bine caracterizat si in consecinta solicita obligarea paratilor la retrocedarea bunului revendicat. Fiind vorba de cladiri si terenuri aferente din intravilan, acestea ar fi trebuit sa le fie restituite in baza Decretului 81/1954.
Considera ca actiunea in revendicare este admisibila conf.art.21 (1) din Constitutie - privind accesul la justitie si interdictia oricarei ingradiri a dreptului de proprietate - OG 137/2000, Legea 48/2002 privind interdictia oricarei discriminari si sanctionarea tuturor formelor de discriminare in ce priveste dreptul de proprietate - art.1(2) lit.d(v).
Abuzul nu poate fi un titlu pentru dobandirea proprietatii de catre stat, iar inlaturarea efectelor unui act ilegal nu poate fi limitata la o perioada de timp in care a operat legea speciala.
In motivarea Deciziei nr.33/9.06.2008 pronuntata de ICCJ - Sectiile civile, se arata ca este admisibila actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul comun fata de persoanele care nu au formulat cerere in temeiul Legii 10/2001. Reclamantii nu au formulat o asemenea cerere pentru imobilul din prezentul litigiu, astfel ca nu exista in cazul lor concursul intre legea speciala si dreptul comun.
In drept s-au invocat dispozitiile art.480, 481 Cod civil si art.1 din protocolul nr.1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
In dovedire s-au depus inscrisuri, acte de stare civila, extrase de carte funciara (5789, 4781, 4779, 3722) si s-au administrat proba cu expertiza tehnica si cea cu interogatoriul paratului Municipiul M. prin P. (f.123 dos.).
Legal citat, paratul Statul Roman prin Municipiul M. a depus la data de 19.08.2009 intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive motivand ca chemarea in judecata a unor entitati cu totul distincte, in aceasta forma, nu este in conformitate cu dispozitiile legale, pe de o parte pentru ca statul este reprezentat in litigii de acest gen de catre M.F. P. iar, pe de alta parte, Municipiul M. este o entitate cu personalitate juridica.
In toate litigiile ce implica unitatea administrativ-teritoriala, calitate procesuala nu poate avea decat municipiul reprezentat legal prin Primar.
Pe fondul cauzei, solicita respingerea actiunii ca inadmisibila, fiind formulata dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
Dupa 1989, au fost consacrate proceduri speciale in vederea obtinerii de masuri reparatorii (in natura sau prin echivalent) pentru imobilele preluate in mod abuziv de stat in perioada 1945-1989. Aceasta consacrare a avut drept scop insasi ``crearea unei securitati si stabilitati a circuitului civil, pentru a se solutiona definitiv problema retrocedarii proprietatilor in Romania (Tribunalul Sibiu, sent.civ.nr.-/2006), tocmai pentru a se evita prelungirea la nesfarsit a termenului inauntrul caruia fostii proprietari puteau efectua demersuri in vederea restituirii imobilelor.
Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 constituie legea cadru in materia masurilor reparatorii pentru bunurile preluate abuziv in Romania in perioada regimului comunist, fiind destinata sa asigure repararea prejudiciului cauzat fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, ca urmare a nationalizarii, confiscarii, exproprierii sau a preluarii in orice alt mod a bunurilor aflate in proprietatea acestora.
Reclamantii nu au uzat de procedura Legii nr.10/2001, preferand sa actioneze pe baza dreptului comun. Acest fapt nu se poate retine in prezenta cauza, intrucat potrivit unei decizii a ICCJ cu nr.33/2008 persoanele carora le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.10/2001 nu au posibilitatea de a opta intre calea prevazuta de acest act normativ si aplicarea dreptului comun in materia revendicarii, respectiv dispozitiile art.480 din Codul civil.
A accepta o actiune de drept comun dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 ar insemna sa se nege dreptul statului de a legifera in maniera pe care o considera propice modul cum trebuie remediate abuzurile care s-au produs in timpul regimului comunist, in conditiile in care chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat in repetate randuri ca ``prin conventie nu se impune statelor contractante nici o obligatie speciala de reparare a daunelor cauzate inaintate de ratificarea Conventiei`` />Prin urmare, considera ca si din perspectiva legislatiei internationale si a jurisprudentei curtii Europene a Drepturilor Omului se recunoaste legitimitatea dreptului statului de a reglementa prin legislatie speciala aceasta problema.
Dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001, toate actiunile intemeiate pe art.480 Cod civil au fost respinse ca inadmisibile, din moment ce fostii proprietari au avut la indemana calea legii speciale, prin intermediul careia aveau posibilitatea de a obtine masuri reparatorii pentru imobilul notificat.
Totodata, s-a apreciat ca, intrucat dispozitiile art.6 alin.2 din
Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, arata ca ``bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie``, rezulta ca actiunea in revendicare directa este inadmisibila.
Faptul ca Legea 10/2001 prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri administrative prealabile nu conduce la privarea acelor persoane de dreptul la un tribunal, pentru ca, impotriva dispozitiei sau deciziei emise in procedura administrativa legea prevede calea contestatiei in instanta (art.26), careia i se confera o jurisdictie deplina.
Paratul considera ca reclamantilor li se poate imputa starea de pasivitate intrucat nu au efectuat nici macar un demers in vederea restituirii imobilului, nu au uzat de prevederile Legii 10/2001, desi aparitia acestui act normativ a fost de notorietate.
In drept s-au invocat art.115-18 Cod civil, Legea 10/2001.
La data de 7.10.2009 reclamantii au depus o cerere de intregire a actiunii civile prin care au chemat in judecata alaturi de Statul Roman prin Municipiul M. prin P. si pe paratul Municipiul M. prin P., apreciind ca se impune intregirea actiunii introductive din cauza situatiei incerte a situatiei juridice a imobilelor revendicate.
Arata reclamantii ca aceste imobile nu au fost inscrise in patrimoniul public al statului, al judetului S. sau al municipiului M., situatie in care nu cunosc daca pentru bunurile din patrimoniul privat al statului aflate initial in administrarea Municipiului M. s-au finalizat procedurile legale pentru preluarea in patrimoniu si intabularea dreptului de proprietate in cartea funciara.
Din inscrisurile de carte funciara nu rezulta o asemenea intabulare a Municipiului Medias ca titular al dreptului de proprietate, astfel ca, pana la o precizare din partea partii parate a raportului juridic al imobilelor revendicate, cheama in judecata paratii in modalitatea aratata.
Cu privire la calitatea procesuala pasiva a Statului Roman reprezentat de M. F. P. arata ca potrivit dispozitiilor art.12(5) din Legea 213/1998, statul este reprezentat de M. F. P. , in litigiile privind bunurile din domeniul public al statului, prevazute de art.135 al.4 din Constitutia Romaniei, art.3 din Legea 213/1998, nr.1 din Anexa la Legea 213/1998. Imobilele din prezentul litigiu nefiind bunuri din patrimoniul public al statului, M. F. P. nu poate avea calitate de reprezentant.
Fata de cererea de intregire a actiunii reclamantilor, formulata la termenul din 7.10.2009, paratul Municipiul M. prin P. considera ca Statul Roman trebuie sa ramana parte in prezentul proces insa nu reprezentat de municipiul M. ci prin M. de F.. In cuprinsul cartilor funciare 5789 si 4779 este inscris un drept de administrare - drept real - apartinand M. F. A.. Luand act de dispozitiile din Legea 213/1998, titularul dreptului de administrare, in litigiile privind dreptul de proprietate, are obligatia de a preciza si indica titularul dreptului de proprietate . Ministerul este institutie la nivel central, in conformitate cu prevederile art.117 din Constitutie, in subordinea Guvernului.
Luand act de precizarea directiei patrimoniu, conform careia imobilul identificat prin CF 479, top 4112/3/2 apartine domeniului public, considera actiunea in revendicare a acestuia ca fiind inadmisibila, ca urmare a incidentei art.136 din constitutie coroborat cu art.11 din Legea 213/1998 care precizeaza printre caracterele dreptului de proprietate publica ca aceasta este inalienabila, insesizabila si imprescriptibila.
Dupa efectuarea expertizei ce s-a dispus in cauza, reclamantii si-au micsorat catimea obiectului actiunii introductive cu terenul inscris pe nr.top.4115 din CF 3722 Medias si au marit aceasta catime cu terenul liber inscris pe nr. top.4112/3/1 din CF 4779 Medias. Arata ca au revendicat imobilul constructie situat in str.A. de S., nr.-, impreuna cu terenul aferent liber neatribuit altor persoane . Din raportul de expertiza rezulta ca acest teren liber este inscris pe nr. top.4112/2/3, 4112/3/2, 4112/3/1 si nu pe nr. top. vechi 4115.
Paratul Municipiul M. prin P. a fost in principiu de acord cu actiunea .
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Imobilele situate in M., cartier A. de S., inscrise in CF 3722 Medias nr.top. 4112/2, 4113, 4115 au apartinut ascendentei reclamantilor, H. C., nascuta O., decedata la data de - si au trecut in proprietatea statului roman prin expropriere in baza legii nr.187/1945, fiind retranscris in CF 4779 Medias. Apoi, aceste parcelele au fost comasate si dezmembrate in numere top.noi, nr.top. nou 4112/3/2 ramanand inscris in CF 4779 Medias, iar nr. top nou 4112/2/3 fiind transcris in CF 5789 Medias.
Proprietarul tabular, H. C., nascuta O., a avut doi copii, H. H. K., reclamant si H. C. D., casatorita Oprean, care la randul sau a avut ca descendenti pe reclamantul O. H. M.(care si-a schimbat numele in H. si prenumele in H. M.) si pe O. S. S., casatorita H., decedata la data de -; acestia doi au incheiat o conventie la notar la data de 26 febr.1999 in care au stabilit ca in cazul in care unul dintre ei va muri inaintea celuilalt, cota lui parte din bunurile ce vor fi restituite in Romania sa fie dobandita de reclamantul R. H., fiul lui H. H. M. (filele 15-37 dosar).
Dupa efectuarea expertizei in cauza de catre expert B. C., au fost identificate suprafetele care fac obiectul actiunii de fata, respectiv s-a stabilit ca imobilele cu nr. top.4112/2 in suprafata de 80 de stanjeni (288 mp) si 4113 in suprafata de 299 stanjeni (1076 mp) sunt identice cu parcelele nou formate nr. top.4112/3/2 in suprafata de 288 mp si nr.top.4112/2/3 in suprafata de 1076 mp inscrise in CF 4779 Medias. Nr.top.4112/3/2- casa si teren in suprafata de 288 mp din CF 4779 Medias este situat pe vechiul amplasament, in str. A. de S., nr.- si are destinatia de locuinte sociale; in conformitate cu dispozitiile HG nr.978/2002, acesta face parte din categoria de bunuri care apartin domeniului public al Municipiului M., fiind trecut in inventar la nr. curent 1697, cod clasificare 1.6.1.
In ce priveste imobilul cu nr. top.4112/2/3 de 299 stanjeni (1076 mp) din CF 5789, fosta proprietate H. pana la reforma agrara, in acest moment este trecut in cartea funciara in favoarea MFA, asa cum a aratat expertul in suplimentul la expertiza de la fila 128 dosar si pe aceasta suprafata se afla calea de acces la imobilul ce constituie locuinta sociala de la nr.-. Acest imobil are categoria de folosinta arabil si, conform sustinerilor paratului Municipiul M. prin Primar, face parte din inventarul bunurilor apartinand domeniului privat al municipiului, fiind insusit de Consiliul Local M. prin hotararea nr.157/2001 (fila 133 dosar). De asemenea sustine ca nr.top.4112/2/3 nu se suprapune ca amplasament peste nr. cad.4506/1/13 atribuit numitei H. M., asa cum a afirmat expertul.
Se retine insa in cauza raportul de expertiza care stabileste ca cele doua suprafete se suprapun, intrucat sustinerile paratei nu sunt fundamentate, ci sunt intemeiate doar pe adresa primita de la D. P.- S. de C. si A. din cadrul Primariei.
De asemenea s-au mai identificat de catre expert, conform planului de situatie actual cu suprafata ramasa libera (fila 174 dosar), si alte suprafete, notate cu S1 de 2129 mp (top.4112/3/1 pe care se gaseste si o casa in folosinta numitului M. A), S2 de 2255 mp (top.4112/3/1), S3 de 338 mp, neidentificat cu nr.top si S4 de 337 mp, de asemenea neidentificat cu nr.top.
Reclamantii au solicitat revendicarea intregii suprafete de 6540 mp, prin insumarea suprafetelor evidentiate de catre expert cu S1, S2, S3, S4 si S5 , paratul Municipiul M. prin P. sustinand insa ca suprafata nr. top.4115 era de 1188 stanjeni, adica 4277 mp si nu se poate solicita toata suprafata ramasa libera din top.4112/3/1, care este mai mare.
Deposedarea proprietarei tabulare s-a facut in baza procesului verbal de expropriere nr.205/18 aug.1946 si viza cota de 1/1 din nr.top.3722 (fila 62 dosar). Temeiul pe care s-a facut exproprierea a fost art.3 lit.a din Legea 187/1945, care prevedea urmatoarele:
In scopul infaptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi impartite plugarilor indreptatiti la improprietarire si pentru a constitui rezervele prevazute la art. 2, pct. c si d, urmatoarele bunuri agricole cu inventarul viu si mort afectat lor;
a) Pamanturile si proprietatile agrare de orice fel apartinind cetatenilor germani si cetateni romani, persoane fizice sau juridice, de nationalitate (origine etnica) germana, care au colaborat cu Germania hitlerista. Potrivit art.7din acelasi act normative, toate bunurile agricole aratate in art. 3 si 6 trec imediat, fara nicio despagubire, pe deplin, in proprietatea Statului, pentru scopurile aratate la art. 2.
Dispozitiile art. 481 Cod civil prevedea ca nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, in afara numai pentru cauza de utilitate publica si cu dreapta si prealabila despagubire . Prevederea legala in baza careia a fost expropriata proprietara tabulara ascendenta a reclamantilor contravenea art. 481 Cod civil, dar si Constitutiei din 1948 in materia ocrotirii proprietatii particulare (art.8 si 10), precum si Declaratiei Universale a Drepturilor Omului la care Romania era parte si care prevedea ca cedarea proprietatii nu poate fi facuta decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire . Nu exista nici o dovada in sensul ca exproprierea s-a facut intrucat proprietarul a colaborat cu Germania hitlerista si este cunoscut ca etnicii germani care paraseau tara erau deposedati de bunurile lor, fiind obligati ori sa instraineze imobilele in favoarea statului cu sau fara despagubiri (al caror cuantum le era impus si nu putea reprezenta valoarea reala a bunului), ori expropriati. Conditionarea plecarii definitive din tara a acestor etnici de preluarea de catre stat a imobilului proprietatea lor sau preluarea bunurilor lor prin expropriere, fara despagubiri, ca o sanctiune pentru parasirea de catre acestia a tarii este considerata a fi un act abuziv, aspect recunoscut de practica judiciara. Titlul de proprietate al statului asupra imobilului este astfel fondat pe un act abuziv, iar preluarea de catre stat s-a facut in mod abuziv, deposedarea de proprietate fiind determinata de originea etnica si nu de incadrarea in unul din cazurile prevazute de actul normativ.
Pentru acestea, cererea reclamantilor privind constatarea ca imobilele revendicate au fost preluate de stat de la proprietarul tabular fara titlu valabil va fi admisa.
Decizia in interesul Legii nr. 33/9.06.2008 a I.C.C.J., obligatorie, a statuat asupra aspectului de practica neunitara cu privire la actiunile intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, actiuni in revendicarea imobilelor preluate abuziv de catre stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 formulate dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2001 urmatoarele: ``concursul dintre legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului SPECIALIA GENERALIBUS DEROGANT, chiar daca acesta nu este prevazut in legea speciala expres. Cu toate acestea, in cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala (Legea 10/2001) si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventia are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare intemeiate pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
Acesta a fost, printre altele argumentul adus in sprijinul actiunii in revendicare de catre reclamanti, insa, desi s-au administrat probe in dosar in perspectiva admisibilitatii actiunii reclamantilor, instanta urmeaza a se pronunta mai intai asupra inadmisibilitatii actiunii, inadmisibilitate care a fost apreciata ca intemeiata in practica recenta a Tribunalului Sibiu in cauze asemanatoare (ex.decizia nr.-/26.11.2010 si decizia civila pronuntata in dosar nr.-/257/2009).
Conform considerentelor deciziei in interesul legii mai sus mentionata, nu se poate aprecia ca existenta Legii 10/2001 exclude, in toate situatiile posibilitatea de a se recurge la actiune in revendicare, caci este posibil ca reclamantul intr-o atare actiune sa se poata prevala de un bun in sensul art.1 din Primul Protocol aditional si trebuie sa i se respecte accesul la justitie.
De principiu, persoanele carora le sunt aplicabile dispozitiile legii nr.10/2001 nu au posibilitatea de a opta intre calea prevazuta de acest act normativ si aplicarea dreptul comun in materia revendicarii, respectiv art.480 Cod civil. Prin dispozitiile sale, legea 10/2001 a suprimat posibilitatea recurgerii la dreptul comun in cazul ineficacitatii actelor de preluare a imobilelor nationalizate si, fara sa diminueze accesul la justitie, a adus perfectionari sistemului reparator, subordonandu-l totodata controlului judecatoresc prin norme de procedura cu caracter special. Legea 1/2001 , in limitele date de dispozitiile art.6 al.2 din Legea nr.213/1998 constituie dreptul comun in materia retrocedarilor imobilelor preluate de stat cu sau fara titlu valabil. Numai persoanele exceptate de la procedura acestuia act normativ, precum si cele care, din motive independente de vointa lor nu au putut sa utilizeze aceasta procedura in termenele legale au deschisa calea actiunii in revendicare (a).
Persoana indreptatita are posibilitatea de a supune controlului judecatoresc toate deciziile care se iau in cadrul procedurii Legii nr.10, in cadrul acestui control partea interesata putand deduce judecatii insusi dreptul sau de proprietate asupra imobilului in litigiu. Prin respingerea ca inadmisibila a actiunii in revendicare de drept comun formulata dupa intrarea in vigoare a a Legii 10/2001 privind imobilele ce intra sub incidenta acestui act normativ, nu se aduce atingere nici art.1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului care garanteaza protectia unui bun actual aflat in patrimoniul persoanei interesate sau a unei sperante legitime cu privire la valoarea patrimoniala respectiva. In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca simpla solicitare de a obtine un bun preluat de catre stat nu reprezinta nici un bun actual si nici o speranta legitima (cauza Poenaru contra Romaniei). Prin urmare imobilele care se incadreaza in domeniul de aplicare a Legii 10/2001 nu mai pot fi restituite decat in conditiile acestuia act normativ, fiind exclusa actiunea in revendicare de drept comun, cu exceptia celor pendinte la data de 14 februarie 2001. In caz contrar s-ar ajunge la situatia in care legea 10/2001 ar fi golita de continut si nu si-ar produce consecinte juridice, or nu aceasta a fost ratiunea pentru care s-a adoptat aceasta lege speciala de retrocedare.
Referitor la imobilele preluate de stat fara titlu valabil, art.6 al.2 din Legea nr.213/1998 prevede ca pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii lor, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie.
Reclamantii nu detin o hotarare judecatoreasca prin care sa li se recunoasca dreptul de proprietate, iar art.2 al.2 din Legea nr.10/2001 (conform caruia persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire, conform prevederilor prezentei legi), invocat de reclamanti, a fost abrogat de pct.2 al art.I din Legea nr.1/2009.
Prin urmare, in conformitate cu decizia data in interesul legii mai sus amintita, reclamantii nu pot opta intre procedura de drept comun a revendicarii si cea speciala prevazuta de Legea nr.10/2001, actiunea in revendicare pe drept comun fiind inadmisibila si urmand a se respinge ca atare. In consecinta va fi respinsa si cererea reclamantilor privind revenirea la situatia de CF anterioara trecerii in proprietatea statului.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin Municipiul M. prin P., aceasta va fi admisa, in baza art.137 Cod de procedura civila, intrucat, potrivit dispozitiilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954, statul sta in judecata in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii, prin M. F. P., in afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop.
Imobilele in discutie se afla in domeniul privat, trecand in momentul aparitiei Legii nr.69/1991 din proprietatea statului in proprietatea Municipiului M. care este reprezentat de P. (art.21 din Legea nr.215/2001) sau tin de domeniul public al acestei unitati administrativ teritoriale astfel incat s-a considerat ca acesta este paratul care are calitate procesuala pasiva in acest litigiu.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecata .




Pronuntata de: Judecatoria Medias, Sentinta civila nr. 599 din 15.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Medias    Legea 146/1997    Legea 187/1945    Deposedare    OG 137/2000    Legea 48/2002    Actiune in revendicare    Legea 10/2001    Legea 213/1998    Utilitate publica    Expropriere    Legea 69/1991    Legea 215/2001    Decret-lege 31/1954
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Cerere de pronuntare a unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare in cazul in care exista un refuz nejustificat al promitentului vanzator de a incheia actul autentic
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 835 din 20 martie 2015

Dovada platii taxei judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR. 700 din 02.04.2013

Obligatia de timbrare a caii de atac exercitata de o societate intrata in insolventa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR. 260 din 05.02. 2013

Anularea cererii ca insuficient timbrata.Neindicarea valorii obiectului cererii de chemare in judecata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - SECTIA A V-A CIVILA, DECIZIA CIVILA NR.12 din 16.01. 2013

Subiectii activi ai obligatiei parcurgerii procedurii prealabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 484 din 12 februarie 2013

Uzucapiune. Actiune in prestatie tabulara
Pronuntaţă de: Judecatoria Intorsura Buzaului, Sentinta civila nr. 124 din 02.03.2011

Nelegalitatea anularii ca insuficient timbrat a capatului de cerere pentru care s-a incuviintat esalonarea platii taxei de timbru.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 4600 din 19 iunie 2012

Stabilirea in mod corect a taxei de timbru de instanta de fond
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 3457/2012

Acord de mediere privind recuperarea de catre Casa Judeteana de Pensii a sumelor platite cu titlu de pensie de urmas
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia civila, Sentinta civila nr. 774 din 27.04.2010



Articole Juridice

Avantajele medierii. Solutii jurisprudentiale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligativitatea sau neobligativitatea Statului Roman de a achita taxele judiciare de timbru
Sursa: CSM