Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Vatamare corporala din culpa. Culpa cu prevedere

Vatamare corporala din culpa. Culpa cu prevedere

  Publicat: 26 Jul 2013       2539 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prin sentinta penala nr. 736 din data de 18.10.2011 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti in temeiul art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal rap. la art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedura penala a condamnat pe inculpata B.A.C., la pedeapsa de 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.



Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Actiunea sau inactiunea care are ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Legea privind asigurările şi reasigurările în România
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Legea privind asigurările şi reasigurările în România
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.

In temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatei ca pedeapsa accesorie drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal
In temeiul art. 81 Cod penala suspendat conditionat executarea pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 4 luni.
In temeiul art. 71 alin. 5 Cod penala suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
In temeiul art. 359 Cod procedura penala a pus in vedere inculpatei prevederile art. 83 Cod penala caror nerespectare atrage revocarea suspendarii conditionate.
In temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala rap. la art. 14 Cod procedura penala art. 998-999 Cod civil cu aplicarea art. 54 alin. 1 din Legea nr.136/1995 rep. a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila P.A., in consecinta:
A obligat asiguratorul de raspundere civila SC A.R.A. SA cu sediul in Bucuresti, str. P., nr.58-60, sector 1 la plata catre partea civila P.A. a sumei de 9248, 82 lei - despagubiri materiale si a sumei de 25 000 lei - despagubiri morale.
A admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn., cu sediul in Bucuresti, str. Pn., nr. 340 sector 2 si, in consecinta:
A obligat asiguratorul de raspundere civila SC A.R.A. SA la plata catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn. a urmatoarelor sume:
-28.495, 585 plus dobanda legala de la data de 25.05.2008 pana la achitarea efectiva a sumei;
- 150,45 lei plus dobanda legala de la 07.12.2008 pana la achitarea efectiva a sumei;
- 16.292,788 lei plus dobanda legala de la data de 16.04.2009 pana la achitarea efectiva a sumei;
- 713, 28 lei plus dobanda legala de la data de 29.10.2009 pana la achitarea efectiva a sumei;
A admis actiunea civila formulata de partea civila Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie cu sediul in Bucuresti, str. Sf. D, nr. 2 si, in consecinta:
A obligat asiguratorul de raspundere civila SC A.R.A. SA la plata catre partea civila Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie a sumei de 3080 lei.
A admis actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Universitar de Urgenta Elias, cu sediul in Bucuresti, bd. M., nr., sector 1 si, in consecinta:
A obligat asiguratorul de raspundere civila SC A.R.A. SA la plata catre partea civila Spitalul Universitar de Urgenta Elias a sumei de 4840, 62 lei.
A respins in rest pretentiile ca neintemeiate.
In temeiul art. 193 alin. 1 Cod procedura penala a obligat inculpata la plata ca catre partea civila P.A. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata .
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penala a obligat inculpata la 280 lei cheltuieli judiciare catre stat .
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, in fapt, ca:
In data de 17.03.2008, in jurul orelor 09.25, inculpata B.A.C. a condus autoturismul marca O. cu nr. B. pe str. B.N. din directia C.L. catre sos. M.B., sector 3, iar cand a ajuns in dreptul imobilului cu nr.11, nu a respectat dispozitiile legale privind activitatea de conducere pe drumurile publice, a surprins si a accidentat partea vatamata P.A., care se angajase in traversarea strazii pe marcajul pietonal de la dreapta la stanga producandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 100-120 de zile de ingrijiri medicale.
Din materialul de urmarire penala administrat in cauza a rezultat ca accidentul soldat cu vatamarea corporala a partii vatamate P.A. s-a produs din culpa exclusiva a inculpatei B.A.C. care nu a respectat dispozitiile privind circulatia rutiera pe drumurile publice.
Situatia de fapt expusa in rechizitoriu a fost dovedita prin urmatoarele mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale : procesul-verbal de cercetare la fata locului si planse foto (f.6-10, 172 dos.u.p.); schita de la locul producerii accidentului (f. 11 dos.u.p. ); raport de expertiza medico-legala a partii vatamate (f. 13 dos.u.p.); raport de expertiza tehnica a producerii accidentului (f. 33-45 dos.u.p.); declaratie martor G.Ion (f. 49-50 dos.u.p.); declaratiile partii vatamate (f.14, 17 dos.u.p.); declaratiile inculpatei (f. 18, 20-21, 25 dos.u.p.), acte medicale si decont cheltuieli ingrijiri medicale (f.55-171 dos.u.p.).
In faza de urmarire penala partea vatamata s-a constituit parte civila iar in fata instantei si-a precizat pretentiile civile la suma de 76 825 lei daune materiale si 82 000lei daune morale. Pentru termenul din 31.01.2011 partea civila P. a depus inscrisuri .
A fost introdusa in cauza in calitate de parte responsabila civilmente SC A.R.A. SA (f. 44).
S-au mai constituit parti civile in cauza Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn.., Spitalul Elias, INMRB Bucuresti..
Au fost audiati martorii pe latura civila G.V.O. (f 69) si V.E.(f 65).
In faza de judecata, inainte de citirea actului de sesizare, inculpata a recunoscut comiterea infractiunii si a solicitat instantei aplicarea dispozitiilor art. 320A… Cod Procedura Penala in sensul ca judecata sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le-a depus la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt :
In data de 17.03.2008, in jurul orelor 09.25, inculpate B.A.C. a condus autoturismul marca O. cu nr. B. pe str. B.N. din directia C.L. catre sos. M.B., sector 3,iar cand a ajuns in dreptul imobilului cu nr.11, nu a respectat dispozitiile legale privind activitatea de conducere pe drumurile publice, a surprins si a accidentat partea vatamata P.A., care se angajase in traversarea strazii pe marcajul pietonal de la dreapta la stanga producandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 100-120 de zile de ingrijiri medicale.
Aceste aspecte au rezultat din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cursul urmaririi penale. Astfel, inculpata, prin declaratia data in fata organelor de urmarire penala (f. 18, 20-21, 25 dos.u.p.), a recunoscut comiterea infractiunii si a descris cu exactitate modul in care s-au derulat faptele. Potrivit acestuia, in timp ce se deplasa cu autoturismul nr. B. pe str. B.N. din directia C.L. catre sos. M.B., sector 3, iar cand a ajuns in dreptul imobilului cu nr.11, a accidentat-o pe partea vatamata P.A. care se angaja-se la traversarea din partea dreapta spre partea stanga, neavand posibilitatea sa o observe din pricina unei masini parcate in fata trecerii de pietoni.
Declaratia inculpatei nu s-a coroborat cu declaratia martorului ocular G.I. (f. 49-50 dos.u.p.) care a afirmat ca aflandu-se la randul sau in trafic tocmai franase pentru a acorda prioritate de trecere partii vatamate care se afla angajata in traversare fara a fi in fuga, aspect relevant si de partea vatamata cu ocazia audierilor (f.14, 17 dos.u.p.)
Conform raportului de expertiza tehnica judiciara (f. 33-45 dos.u.p.) culpa in producerea accidentului a avut inculpata B.A.C., care a creat starea de pericol prin circularea cu atentie sporita in trafic si reducerea corespunzatoare a vitezei in apropierea trecerii de pietoni.
Inculpata ar fi putut evita producerea accidentului daca ar fi respectat disp.art. 135 lit. h) din HG 1391/206 care prevede acordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversare.
Pentru partea vatamata nu a existat posibilitatea evitarii impactului intrucat durata de timp avuta la dispozitie pentru decizie si manevra a fost inferioara duratei de timp necesare pentru oprirea prin franare de la viteza ei de deplasare.
In ceea ce priveste leziunile produse partii vatamate, conform raportului de expertiza medico-legala (f. 13 dos.u.p.) acestea au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure, in conditiile unui accident rutier si pot data din 17.03.2008. Totodata, numarul de zile de ingrijiri medicale pentru vindecarea lor este de 100-120 iar leziunile nu au pus in pericol viata victimei.
In drept, fapta inculpatei B.A.C. care in data de 17.03.2008, in jurul orelor 09.25, a condus autoturismul marca O. cu nr. B. pe str. B.N. din directia C.L. catre sos. M.B., sector 3, iar cand a ajuns in dreptul imobilului cu nr.11, nu a respectat dispozitiile legale privind activitatea de conducere pe drumurile publice, a surprins si a accidentat partea vatamata P.A., care se angajase in traversarea strazii pe marcajul pietonal de la dreapta la stanga producandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 100-120 de zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin. 2-4 COD PENAL.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material consta in actiunea de lovire a partii vatamate cu ocazia accidentului de circulatie produs de inculpat neacordarea prioritatii pietonului angajat in traversare si nereducerea vitezei la care rula autoturismul, in urma careia victima a suferit leziuni traumatice.
Urmarea imediata a infractiunii consta in vatamarea integritatii corporale a partii vatamate ce a necesitat pentru vindecare un numar de 100-120 de zile de ingrijiri medicale.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de probatoriul administrat in cauza, in sensul ca intre leziunile traumatice si accidentul produs de catre inculpat exista legatura directa, neinterpunandu-se nici o conditie sau cauza care ar fi putut intrerupe cursul cauzal. Astfel cum reiese din raportul de expertiza tehnica judiciara culpa in producerea accidentului a avut-o inculpata care nu a circulat cu atentie sporita, nu a acordat partii vatamate prioritate si nu a adaptat viteza de trafic. De asemenea, conform concluziilor raportului de expertiza medico-legala leziunile au putut fi produse prin lovirea cu sau de un corp dur, in cadrul unui accident rutier.
Din punct de vedere al laturii subiective, forma de vinovatie o constituie culpa cu prevedere asa cum este aceasta definita in art. 19 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod penal, inculpata prevazand rezultatul faptei sale deoarece cunostea existenta marcajului pietonal pe care insa l-a ignorat, neacceptand posibilitatea producerii unui astfel de rezultat si sperand fara temei ca nu se va produce.
Fapta se incadreaza la forma agravata reglementata de art. 184 alin. 4 raportat la art. 184 alin. 2 intrucat pe de o parte aceasta a produs una dintre urmarile vatamarii corporale grave prevazuta de art. 182 Cod penal prin aceea ca leziunile au necesitat pentru vindecare un numar de 100-120 de zile de ingrijiri medicale si au pus in primejdie viata victimei iar pe de alta parte fapta s-a produs ca urmare a nerespectarii dispozitiilor disp.art. 135 lit. h) din HG 1391/206 care prevede acordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversare.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatei instanta a avut in vedere scopul pedepsei in conformitate cu art. 52 Cod penal precum si criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal. Sub acest aspect, instanta va retine limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala a Codului Penal care vor fi reduse cu o treime in baza art. 320A… Cod procedura penala, gradul de pericol social concret al faptei, persoana inculpatei precum si numarul de zile de ingrijiri medicale.
Gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat in baza art. 18A… alin. 2 Cod penal, tinandu-se seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa precum si persoana inculpatului. Astfel, instanta a retinut ca fapta a fost comisa din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice iar urmarile constau in vatamarea integritatii corporale si a sanatatii victimei prin leziunile care au necesitat pentru vindecare un numar mare de ingrijiri medicale.
In ceea ce priveste persoana inculpatului, instanta a retinut ca acesta este incadrata in munca activand ca si coafeza, este divortata, are trei copii minori in intretinere (f.173-176 dos.inst.), nu are antecedente penale.
Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta avand in vedere prevederile art. 320A… Cod procedura penala a aplicat inculpatei o pedeapsa cu inchisoarea de 4 luni pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, care corespunde scopului represiv, educativ si preventiv al pedepsei reglementat de art. 52 Cod penal.
Cu privire la pedeapsa accesorie, instanta a retinut ca, desi, potrivit art. 71 alin. 2 Cod penal, "condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 lit. a)-c) Cod penal din momentul in care hotararea a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei", totusi, prin Decizia 74 din 05.11.2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca dispozitiile art. 71 COD PENAL. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - lit. c Cod penal nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 Cod penal.
De asemenea, in aplicarea pedepsei accesorii, instanta a avut in vedere si dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care potrivit art. 20 alin. 2 din Constitutie este obligatorie pentru instantele romanesti, odata cu ratificarea Conventiei Europene, de catre Romania si de jurisprudenta CEDO in aceasta materie.
In ceea ce priveste drepturile electorale, in cauza Hirst impotriva Marii Britanii, Curtea a constatat incalcarea art. 3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii. Interdictia dreptului de a alege, automata, generala si fara nici o restrictie pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii, a fost considerata de Curte in afara marjei de apreciere a statelor si, in consecinta, incompatibila cu art. 3 din Protocolul 1.
Asadar, in ceea ce priveste pedeapsa accesorie, luand in considerare si hotararea Sabau si Parcalab c Romaniei , in baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe durata executarii pedepsei principale, apreciind ca pedeapsa accesorie cu un continut astfel individualizat corespunde naturii si gravitatii faptei savarsite.
Referitor la modalitatea de executare, instanta a retinut ca in cauza sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 COD PENAL privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei: pedeapsa aplicata inculpatului este mai mica de 3 ani, inculpata nu are antecedente penale iar instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia avand in vedere circumstantele personale ale inculpatului.
Prin urmare, instanta a dispus in baza art. 81 COD PENAL suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 4 luni calculat in conformitate cu art. 82 COD PENAL.
In baza art.71 alin.5 COD PENAL a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a pedepsei principale.
Potrivit art. 359 COD PROCEDURA PENALA instanta a atras atentia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendarii conditionate prevazute de art. 83 COD PENAL potrivit caruia daca in cursul termenului de incercare cel condamnat savarseste o infractiune, pentru care s-a pronuntat o hotarare de condamnare definitiva chiar si dupa expirarea acestui termen, instanta a revocat suspendarea conditionata dispunand executarea in intregime a pedepsei care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune .
Sub aspectul laturii civile, in cauza s-au constituit parti civile Spitalul Universitar de Urgenta Elias Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn.. si INRMFB si partea vatamata P.A..
Spitalul Clinic de Urgenta Elias Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn.. si INRMFB., s-au constituit parti civile in procesul penal cu sumele de 4840, 62 lei (f.60-66 dos.inst.) - Spitalul Universitar de Urgenta Elias, Spitalul Sf. Pn.. conform f.55-171 dos.u.p si 3080 lei - INRMFB (f.54-55 dos.inst.) reprezentand cheltuieli de ingrijire si spitalizare probate prin acte medicale, deconturi de cheltuieli ingrijiri medicale (f.55-171 dos.u.p.) si certificate medicale (f.17-29 dos.inst.).
Poate fi angajata raspunderea societatii asiguratoare SC A.R.A. SA, avand in vedere norme legale incidente in materie, precum si existenta contractului de asigurare (f. 39 dos.inst.) incheiat intre aceasta, in calitate de asigurator de raspundere civila auto obligatorie, si inculpata B.A.C., in calitate de asigurat. Potrivit recursului in interesul legii, pronuntat de instanta suprema in decizia nr. I/ 2005, s-a stabilit faptul ca societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar nu ca parte responsabila civilmente sau garant al platii despagubirilor civile.
Astfel, prin contractul de asigurare, contractantul asigurarii sau asiguratul s-a obligat sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat, sa plateasca asiguratului, beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata, denumita in continuare indemnizatie, rezultata din contractul de asigurare incheiat in conditiile prezentei legi, in limitele si la termenele convenite, astfel cum prevede art. 9 din Legea 136/ 1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania. Potrivit art. 54 alin. 10 din Legea nr. 136/1995 drepturile persoanelor pagubite prin accidente se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila/
De asemenea, asiguratorul are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului provocat de asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba . Fara a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri, in forma baneasca, pentru: vatamari corporale sau deces; pagube materiale; pagube ca urmare a lipsei de folosinta a autovehiculului avariat, in cazul in care autovehiculul reprezinta mijlocul cu care persoana prejudiciata isi realizeaza obiectul de activitate, pentru care detine licenta si autorizarea in acest sens; cheltuieli legate de reprezentarea juridica.
Prin urmare, avand in vedere dispozitiile legale mentionate mai sus, SC A.R.A. SA va raspunde pentru daunele materiale si morale produse de inculpata B.A.C. prin savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa a partii vatamate, constituita parte civila P.A..
In consecinta, avand in vedere deconturile anexate cererilor de constituire de parte civila, instanta a admis in totalitate actiunile civile formulate de Spitalul Universitar de Urgenta Elias Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn.. si INRMFB, astfel cum au fost formulate, cu obligarea asiguratorului SC A.R.A. SA, cu mentiunea ca dobanda legala se va acorda din ziua urmatoare fiecarei externari.
In ceea ce priveste actiunea civila formulata de partea vatamata P.A., instanta a retinut ca aceasta s-a constituit parte civila (f. 68 dos.inst.) pentru sumele de 76825 lei daune materiale si 82 000 lei despagubiri morale.
Relativ la despagubirile materiale instanta a apreciat cuantumul acestora prin raportare la declaratiile martorilor audiati in cauza G.V.O.(f.69 dos.inst.) si V.E.(f.75 dos.inst.) coroborate cu restul ansamblului probator obtinand o suma globala care sa corespunda in mod obiectiv pagubei materiale suferite, urmand a acorda partii civile cu acest titlu suma de 928, 82 lei, constand in contravaloarea unor tije ajutatoare conform facturii proforma (f 77), cheltuieli pe medicamente si hrana suplimentara pe perioada spitalizarilor calculate la suma de 15 lei pe zi.
Prejudiciile nepatrimoniale, denumite si daune morale, constituie acele consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate in bani, deci cu continut neeconomic si care rezulta din atingerile si incalcarile drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinte pot fi durerile fizice si psihice, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnitatii, prestigiului sau reputatiei unei persoane etc.
Desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, etc.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
In conformitate cu prevederile art. 14 alin. 3 din C.proc.pen., repararea pagubei se face in modalitatile prevazute de lit. a si b "potrivit legii civile", ceea ce inseamna ca legea penala trimite atat la dispozitiile civile de drept material care reglementeaza raspunderea civila delictuala (art. 998-1003 Cod civil), cat si la cele de drept procesual civil, derogarile in materie de procedura rezultate din alaturarea actiunii civile actiunii penale fiind expres reglementate in Cod procedura penala
A rezultat deci, ca temeiul raspunderii civile a inculpatului pentru prejudiciile cauzate in urma savarsirii infractiunii il constituie temeiul general al raspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat in art. 998 Cod civil, care prevede ca "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara" si in art. 999 din acelasi cod care prevede ca "omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta si prin imprudenta sa".
Cerintele legii impun ca persoana care a savarsit un fapt ilicit sa repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din savarsirea faptei, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezulta din insasi redactarea art. 998 si 999 Cod civil, care folosesc termenul general de "prejudiciu" fara a distinge in raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce inseamna ca trebuie reparate atat prejudiciile materiale, cat si cele morale cauzate prin orice fapte ilicite.
Astfel, pentru a fi angajata raspunderea inculpatului pentru daunele morale suferite de partea civila, trebuie sa fie indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 998-999 Cod civil, respectiv: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat.
Fapta ilicita consta in actiunea inculpatului de lovire a partii civile, prin care i-a produs acesteia leziuni care au necesitat pentru vindecare100-120 zile de ingrijiri medicale, de natura a-i afecta ritmul de viata normal si a-i produce unele traume de natura morala.
Prin aceasta fapta ilicita i s-a produs partii civile un prejudiciu moral, constand in faptul ca aceasta a suferit o interventie chirurgicala, a stat imobilizata la pat si foloseste cadrul pentru a se deplasa.
Intre aceasta fapta ilicita si prejudiciul produs exista un raport de cauzalitate, actiunea de lovire a partii civile de catre inculpat cauzandu-i acesteia daune morale, concretizate in cele expuse mai sus.
Existenta vinovatiei inculpatului a reiesit din analiza laturii subiective a infractiunii de vatamare corporala, fapta fiind savarsita cu intentie.
In raport cu gravitatea suferintelor morale produse partii civile, numarul de zile de ingrijiri medicale, numarul internarilor, s-a apreciat ca obligarea inculpatului la plata sumei de 25 000 lei, cu titlu de despagubiri pentru daune morale, corespunde cerintelor unei juste si integrale despagubiri, in sensul art. 14 din Cod procedura penala si art. 998 si urm. din Cod civil
In aceste conditii, instanta, in temeiul art. 346 combinat cu art. 14-15 Cod procedura penala si art. 998-999 Cod civil, a admite in parte actiunea civila, formulata de partea civila P.A., si a obligat asiguratorul la plata catre aceasta a sumei de 25.000 lei, reprezentand despagubiri pentru daune morale.
Instanta a respins in rest pretentiile ca neintemeiate, luand in considerare ca nu au fost depuse alte inscrisuri in dovedirea pretentiilor materiale, iar declaratiile martorilor nu sunt explicite cu privire la cuantumul unor sume, anumite cheltuieli fiind ocazionale.
Analiza de mai sus a conditiilor raspunderii civile delictuale s-a aplicat si spitalelor constituite parti civile, cu precizarea ca prejudiciul suferit de spital acestea in contravaloarea ingrijirilor acordate partii vatamate.
In temeiul art. 193 alin. 1 Cod procedura penala instanta a obligat inculpata la plata catre partea civila P.A. a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata (f.81 dos.inst.) reprezentand onorariul de avocat.
In temeiul art. 191 alin. 1 COD PROCEDURA PENALAinstanta a obligat inculpata la plata sumei de 280 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 3 Bucuresti si partea civila P.A..
Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a criticat sentinta pentru nelegalitate sub aspectul obligarii asiguratorului la plata despagubirilor catre partea civila P.A. si catre unitatile sanitare, aratand, in esenta, ca drepturile celor pagubiti prin producerea accidentelor de autoturisme trebuie executat de cei raspunzatori de producerea pagubei, iar cu interpretarea stricta a dispozitiilor art. 54 Cod procedura penala, actiunea civila care are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente.
Prin decizia de recurs - instanta de fond a obligat in mod eronat asiguratorul la plata despagubirilor intrucat aceasta societate de asigurare nu putea fi facuta raspunzatoare pentru plata despagubirilor stabilite, citarea sa in procesul penal fiind realizata numai pentru opozabilitatea hotararii, dar fara a se dispune obligarea sa directa la suma de bani acordata partilor civile, deoarece in persoana sa nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, neavand calitatea de parte responsabila civilmente.
Potrivit art. 49 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule. Rezulta ca raspunderea asiguratorului este in mod clar o raspundere contractuala, angajata in baza contractului de asigurare incheiat cu asiguratul, iar nu o raspundere civila delictuala, angajata ca forma a raspunderii civile delictuale, nefiind intrunite conditiile art. 1000 alin. 3 Cod civil, asiguratorul neputand raspunde in mod direct in procesul penal. In cadrul procesului penal persoana raspunzatoare de producerea accidentului este in mod exclusiv inculpatul, care are calitatea de parte principala in proces.
Asiguratorul nu poate fi obligat direct la plata despagubirilor catre victima accidentului rutier si nici catre partile civile subsecvente, unitatile sanitare unde a primit ingrijiri medicale.
Decizia de recurs in interesul legii nr. 1 din 28.03.2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, decizia prin care s-a stabilit ca societatea de asigurare participa in procesul penal in calitate de asigurator de raspundere civila, iar caracterul limitat rezultat din contractul de asigurare, al obligatiei asumate de societatea de asigurare, nu are nicidecum incidenta calitatii de parte responsabila civilmente, atata timp cat o interpretare contrara nu este sustinuta de nici o prevedere legala. Instanta suprema a stabilit obligatia pentru instantele penale de a-l cita pe asigurator pentru opozabilitatea hotararii, neputandu-se asimila calitatea de asigurator cu cea de parte responsabila civilmente in lipsa unui temei legal.
Partea civila P.A. a criticat sentinta sub aspectul cuantumului daunelor materiale si morale, avand in esenta, ca instanta de fond nu a luat in considerare tratamentul medicamentos administrat si nu a evaluat corespunzator toate probele aduse in sustinerea prejudiciului material suferit care se impune a fi completat cu suma de 5.173,41 lei care reprezinta cheltuielile efectuate cu procurarea tratamentului medicamentos si investigatiile medicale suportate din veniturile proprii.
De asemenea, s-a solicitat evaluarea prejudiciului moral suferit, cuantumul acordat fiind disproportionat in raport cu gravitatea suferintelor pe care accidentul de circulatie i le-a provocat, urmarile produse avand influenta directa asupra alterarii conditiilor de viata sociala si profesionala prin invaliditatea cu caracter permanent suferita.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintei penale recurate prin prisma criticilor invocate, precum si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit art. 3856 teza finala Cod procedura penala, Curtea constata:
Asupra recursului declarat de partea civila P.A.
Recurenta parte civila a fost victima unui accident de circulatie cauzat din culpa lata, exclusiva, a inculpatei B.A.C. care a surprins-o in timp ce se angajase in traversarea strazii pe marcajul pietonal, incalcand disp. art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006 impuse la acordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversare.
Recurenta a suferit 100 - 120 zile ingrijiri medicale iar leziunile traumatice, au pus in primejdie viata victimei potrivit constatarilor raportului de expertiza medico-legala A.1/7301/2008 din data de 22.08.2008.
Instanta de fond a retinut in mod corect existenta reala a prejudiciului de natura patrimoniala suferit de partea civila constand in imprejurarea ca, urmare a accidentului produs din culpa lata, exclusiva, a inculpatei, a suferit importante vatamari corporale ce au necesitat pentru vindecare 120 zile ingrijiri medicale,a suportat o interventie chirurgicala, a stat imobilizata la pat, iar in prezent, foloseste cadrul pentru a se deplasa, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale.
De asemenea, potrivit art. 14 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil repararea prejudiciului cauzat urmare a savarsirii infractiunii trebuie sa fie justa si integrala.
Sub aspectul repararii prejudiciului material suferit, Curtea constata ca instanta de fond nu a tinut seama de cheltuielile efectuate de partea civila cu tratamentul medicamentos astfel cum au fost dovedite prin inscrisurile depuse la dosar in recurs (filele 49 si urm.), apreciind intemeiata,solicitarea partile civile de acordare a sumei de 5.173,41 lei, in completare.
Cat priveste cheltuielile necesare procurarii unor tije ajutatoare, Curtea observa ca in raport cu afectiunile suferite de partea civila care i-au afectat posibilitatea de deplasare normala, instanta de fond a avut in vedere la stabilirea cuantumului si contravaloarea acestora in conditiile in care la dosar sunt depuse doua facturi proforma, cu valori diferite, aceste facturi neavand aptitudinea de a dovedi ca, intr-adevar, s-au si achizitionat iar cheltuielile au fost efectiv facute.
Totodata, in aprecierea daunelor morale, Curtea constata ca intr-adevar, acestea nu sunt proportionale cu suferintele fizice intense cauzate partii vatamate care a suferit o perioada indelungata de spitalizare si interventii chirurgicale traumatizante, astfel ca se impune majorarea cuantumului la suma de 25.000 euro, in echivalentul in lei, suma apreciata in acord cu interpretarea traditionala a jurisprudentei romane dar si cu interpretarea jurisprudentei europene.,
Repararea prejudiciului moral prin acordarea sumei de 25.000 euro, in echivalentul in lei, se apreciaza ca fiind in deplina concordanta cu principiul raspunderii civile delictuale care impune reparatia integrala, reala si efectiva a daunelor morale cu luarea in considerare a urmarilor faptei asupra integritatii corporale si sanatatii victimei, a naturii si duratei acestora, avand in vedere si exigentele art. 3 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Asupra recursului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, constata ca, intr-adevar, instanta de fond a obligat in mod eronat asiguratorul la plata despagubirilor intrucat aceasta societate de asigurare nu putea fi facuta raspunzatoare pentru plata despagubirilor stabilite, citarea sa in procesul penal fiind realizata numai pentru opozabilitatea hotararii, fara a se dispune obligarea sa directa la plata despagubirilor acordate partii civile, deoarece in persoana asiguratorului nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta altuia, neavand calitatea de parte responsabila civilmente.
Potrivit art. 49 din Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund, in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule. Rezulta ca raspunderea asiguratorului este in mod clar o raspundere contractuala, angajata in baza contractului de asigurare incheiat cu asiguratul, iar nu o raspundere civila delictuala, angajata ca forma a raspunderii civile delictuale, nefiind intrunite conditiile art. 1000 alin. 3 Cod civil, asiguratorul neputand raspunde in mod direct in procesul penal. In cadrul procesului penal persoana raspunzatoare de producerea accidentului este in mod exclusiv inculpatul, care are calitatea de parte principala in proces.
Prin urmare,Curtea constata ca asiguratorul nu poate fi obligat direct la plata despagubirilor catre victima accidentului rutier si nici catre partile civile subsecvente, unitatile sanitare unde victima a primit ingrijiri medicale.
Drept pentru care, Curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti si partea civila P.A. impotriva sentintei penale nr. 736 din data de 18.10.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Va casa, in parte, sentinta penala recurata numai cu privire la solutionarea laturii civile si rejudecand, in fond:
In temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedura penala. rap. la art. 141 Cod procedura penala, art. 998 - 999 Cod civil va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila P.A., si, in consecinta:
Va obliga pe inculpata B.A.C. la plata catre partea civila P.A. a sumei de 14.421,82 lei cu titlu de despagubiri materiale si a sumei de 20.000 euro in echivalentul in lei la data platii, cu titlu de despagubiri morale.
Va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn.., cu sediul in Bucuresti, str. Pn., nr. 340 sector 2 si, in consecinta:
Va obliga inculpata B.A.C. la plata catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pn. a urmatoarelor sume:
-28.495, 585 plus dobanda legala de la data de 25.05.2008 pana la achitarea efectiva a sumei;
-150,45 lei plus dobanda legala de la 07.12.2008 pana la achitarea efectiva a sumei;
-16.292,788 lei plus dobanda legala de la data de 16.04.2009 pana la achitarea efectiva a sumei;
-713,28 lei plus dobanda legala de la data de 29.10.2009 pana la achitarea efectiva a sumei.
Va admite actiunea civila formulata de partea civila Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie cu sediul in Bucuresti, str. Sf. Dumitru, nr. 2 si, in consecinta:
Va obliga inculpata B.A.C. la plata catre partea civila Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, a sumei de 3080 lei.
Va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Universitar de Urgenta Elias, cu sediul in Bucuresti, bd. M., nr. 17, sector 1 si, in consecinta:
Va obliga inculpata B.A.C. asiguratorul de raspundere civila SC A.R.A. SA la plata catre partea civila Spitalul Universitar de Urgenta Elias a sumei de 4840, 62 lei.
Prezenta decizie este opozabila asiguratorului de raspundere civila SC A.R.A. SA.
Va mentine celelalte dispozitii.
In temeiul art.193 alin.6 Cod procedura penala va obliga pe intimata inculpata B.A.C. la plata catre recurenta parte civila Pit Ana, a sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare facute in recurs.
In temeiul art.192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina statului.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I Penala, Decizia nr. 418/24.02.2012


Citeşte mai multe despre:    Vatamare corporala din culpa    Culpa cu prevedere    Suspendarea conditionata a executarii pedepsei    Legea 136/1995    Asigurare    Despagubiri    Zile de ingrijiri medicale    HG 1391/2006    Prioritate de trecere    Pieton    Accident    Prejudiciu    Raspundere civila delictuala;Raspundere contractuala    Curtea de Apel Bucuresti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Constituire de parte civila pentru despagubiri materiale in faza de urmarire penala. Persoana vatamata in urma unui accident rutier
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 350 din 17 februarie 2016

Incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor. Actiune in despagubiri formulata impotriva asiguratorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1008 din 11 mai 2016

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept ref. la art. 371 Cod penal privind tulburarea ordinii si linistii publice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

SCHIMBARE DE INCADRARE JURIDICA IN LIPSA INCULPATULUI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 1239 (09.09.2004)

Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod pe
Pronuntaţă de: Judecatoria Sector 1 Bucuresti Sentinta penala 1651 (05.07.2006)

UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE
Pronuntaţă de: Tribunalul Olt Decizie 908 (09.12.2004)

UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau Decizie 908 (09.12.2004)

Repunere in termenul de recurs. Recurs peste termen. Conditii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 3180 din 18 mai 2006

SCHIMBARE DE INCADRARE JURIDICA IN LIPSA INCULPATULUI
Pronuntaţă de: Judecatoria Slatina Sentinta penala 1239 (09.09.2004)



Articole Juridice

Conditiile legale necesare functionarii cluburilor si localurilor (constructii aglomerate)
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Infractiunile contra integritatii corporale sau sanatatii in Noul Cod Penal (art. 191 - 196)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut

Formele de vinovatie in dreptul penal
Sursa: EuroAvocatura.ro