Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism

Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism

  Publicat: 01 Aug 2013       2797 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asupra recursurilor penale de fata constata si retine urmatoarele:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Denumire data monedei unice europene.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, post contabil care cuprinde:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este o modalitate principala de exprimare a consimtamantului de catre statele care au luat parte la negocierea tratatului si care este prevazuta si ceruta de dreptul intern al statelor semnatare, modalitate prin care tratatul este supus controlului parlamentar.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parti componente ale infractiunii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Apare cand o intreprindere (sau o persoana) profita de actiunile si de eforturile realizate de o alta, fara sa suporte sau sa participe la costurile acestora. De exemplu, un detailist poate decide sa formeze demonstratori (si sa suporte costurile aferente),
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Actiunea prin care o persoana determina,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Parti componente ale infractiunii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Opera legislativa, care are ca scop redactarea intr-o conceptie unitara
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Parti componente ale infractiunii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. V, t. III, art. 72, C. pen., partea generala, unul dintre principiile (institutiile) de baza ale dreptului penal.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,

Prin sentinta penala nr.159/2010 pronuntata de Tribunalul Sibiu, sectia penala, in Dosarul nr. 2815/109/2008, a fost admisa cererea de schimbare a incadrarii juridice cu privire la partile vatamate A.L.I., D.D.D., din infractiunea continuata prevazuta de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. in infractiunea continuata prevazuta. de art. 329 alin. (1), alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. si in consecinta:
In baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul B.F., la pedeapsa de:
- 7 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii continuate de trafic de minori si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. e) C. pen. pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea . art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de:
- 6 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii continuate de proxenetism si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 11 pct. 2 lit. A) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.F. pentru comiterea infractiunii de spalare de bani prevazuta. de art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002.
In baza art. 33 lit. a), 34, 35 C. pen. s-a aplicat inculpatului B.F. pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare si pedeapsa complementara, sporita la 7 ani si 4 luni inchisoare, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnata inculpata B.L. la pedeapsa de:
- 7 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii continuate de trafic de minori si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. a fost condamnata aceeasi inculpata la pedeapsa de:
- 6 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii continuate de proxenetism si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazut de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitata inculpata B.L. pentru comiterea infractiunii de spalare de bani prevazuta de art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002.
In baza art. 33 lit. a), 34, 35 C. pen. s-a aplicat inculpatei B.L. pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare si pedeapsa complementara, sporita la 7 ani si 4 luni inchisoare, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatilor exercitarea drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen.
In baza art. 88 C. pen. au fost deduse din pedepsele aplicate inculpatilor duratele retinerii si arestarii lor preventive, respectiv perioada 30 iunie 2008 - 22 iunie2009 pentru inculpatul B.F. si perioada 30 iunie 2008 - 27 noiembrie 2008 pentru inculpata B.L.
In baza art. 350 C. proc. pen. s-a constatat si s-a mentinut fata de fiecare dintre inculpatii B. masura obligarii de a nu parasi tara, pana la data ramanerii definitive a sentintei pronuntate.
S-a constatat ca partile vatamate M.A.N., M.M.A., A.I.L., D.D.D., Z.D. nu s-au constituit parti civile in cauza.
In baza art. 14, 346 C. proc. pen. au fost respinse pretentiile civile formulate de partile civile C.C.A., B.L.A., S.E.C.
In baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de cate 60.675 lei.
In baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea speciala a apartamentului proprietatea inculpatilor B., situat in Pitesti, intabulat in cartea funciara Pitesti.
In baza art. 353 C. proc. pen. a fost mentinuta masura sechestrului asigurator dispusa prin ordonanta D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arges din 2 iulie 2008.
A fost respinsa cererea formulata de Z.D. pentru restituirea sumei de 16.050 euro.
Au fost respinse cererile formulate de martorii M.A., H.A. de restituire a cheltuielilor de transport .
In baza art. 191 alin.(1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a cate lei 2.900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat . Onorariile avocatilor din oficiu s-au suportat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul intocmit la data de 15 august 2008, inregistrat la Tribunalul Arges sub Dosar nr. 2815/109/2008, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arges a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatilor B.F., fiul lui G. si D., nascut la 11 septembrie 1967 in municipiul Pitesti, judetul Arges, domiciliat in Pitesti, cetatean roman, studii 7 clase, stagiul militar satisfacut, administrator la M.L. 2003 SRL Pitesti, casatorit, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. si B.L., fiica lui D.M. si V., nascuta la 17 noiembrie 1969 in municipiul Pitesti, judetul Arges, domiciliata in Pitesti, cetatean roman, studii 10 clase, administrator la M.L. 2003 SRL Pitesti, casatorita, fara antecedente penale, pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut in esenta ca cei doi inculpati, in perioada aprilie 2007 - ianuarie 2008, au cazat in apartamentul lor proprietate pe partile vatamate minore M.A., M.M.A., A.L.I., S.E.C., D.D.D., B.L.I., pentru realizarea de foloase materiale de pe urma traficarii lor, in scopul practicarii prostitutiei si ca aceeasi inculpati au indemnat si au inlesnit practicarea prostitutiei partilor vatamate majore C.C.A., Z.D., D.D.D. (dupa ce a devenit majora) precum si a martorilor cu identitate protejata I.R., R.A. si de a trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei, in baza unei rezolutii infractionale unice.
De asemenea, in sarcina inculpatilor B. s-a mai retinut fapta de a disimula natura provenientei sumei de bani obtinute din prostitutie prin creditarea clubului de noapte M. si de a dobandi si folosi bunuri (apartamentul dobandit in octombrie 2007 si autoturismul pe care il folosea inculpatul), cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni .
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, urmare a incheierii nr. 1092 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 29 mai 2009 prin care s-a admis cererea inculpatului, dosarul a fost stramutat la Tribunalul Sibiu, unde a fost inregistrat la data de 16 iunie 2009 sub Dosar nr. 2815/109/2008.
Au fost audiati inculpatii B. iar la dosarul cauzei se gasesc: declaratiile partilor vatamate si a partilor civile; declaratiile martorilor cu identitate protejata: R.I., I.R., P.C., C.G., S.V., M.A., declaratiile martorilor C.C., R.G.R., D.E., R.I., D.N., T.C.D. si D.E., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si suporturile inregistrarilor, procesele verbale de redare a declaratiilor martorilor cu identitate protejata, a investigatorilor sub acoperire, procesele verbale intocmite de investigatori, procesele verbale de perchezitie domiciliara, procesele verbale de confruntare, CD-uri, DVD-uri.
La solicitarea inculpatilor au fost audiati martorii H.A., S.C., M.A., S.G., S.I., D.G., G.V.M., F.I., S.I. si s-a efectuat de catre Institutul National de Expertize Criminalistice Bucuresti un raport de expertiza criminalistica de expertizare a vocilor, s-a intocmit si un raport de expertiza contabila.
Martora I.R. nu a putut fi audiata de instanta, motiv pentru care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.
La cererea inculpatilor, a fost pusa in discutie schimbarea incadrarii juridice a faptelor din infractiunile de trafic de minori, prevazute. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, in infractiunile de proxenetism, prevazute de art. 329 alin. (1), (3) C. pen.
Partile vatamate M.A.N., M.M.A., A.I.L., D.D.D., Z.D. nu s-au constituit parti civile in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 15 C. proc. pen. Restul partilor vatamate s-au constituit partile civile cu sumele precizate in faza de urmarire penala, respectiv C.C.A. cu suma de 43.200 RON, B.L.I. cu 48.000 RON, S.E.C. cu suma de 36.000 RON, sume reprezentand castiguri obtinute din prostitutie.
Din coroborarea tuturor probelor administrate in cauza instanta de fond a retinut urmatoarea stare de fapt .
In data de 14 mai 2008 politia judiciara din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Pitesti, judetul Arges, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca sotii B.F. si B.L., administratori ai M.L. 2003 SRL, administreaza un club de noapte din Pitesti, in care lucreaza ca dansatoare minorele M.A. si M.M.A. pana la orele 2 noaptea, ora dupa care minorele sunt determinate sa practice prostitutia, contravaloarea partidei de sex fiind incasata de minore si predata inculpatilor (filele 1 - 2 d.u.p. vol. I).
In seara zilei de 15 mai 2008, politia judiciara (conform procesului verbal aflat la fila 3 d.u.p. vol. I) a constatat ca minorele M.M.A., M.A., A.I.L. au sosit la club la orele 22, iar la ora 1:30 noaptea, doua dintre minore au plecat impreuna cu doi tineri, revenind la club la ora 2:20; la ora 2:10 a plecat si cea de a treia minora cu un tanar, aceasta revenind in jurul orei 3, cu un taxi.
Aceeasi stare de fapt a fost sesizata de organele judiciare si in seara zilei de 17 mai 2008 (astfel cum reiese din procesul verbal aflat la fila 4 d.u.p. vol. I), cand minora M.A. a plecat la ora 1:45 impreuna cu un tanar (tanar ce are calitatea de martor cu identitate protejata in dosar) si a revenit la ora 3.
In raport de adresa si procesul verbal de control intocmite de Inspectoratul Teritorial de Munca Arges in aprilie 2008, de raportul intocmit de Politia Municipiului Pitesti din 19 februarie 2008 (fila 21 d.u.p. vol. I), organele de urmarire penala au solicitat Tribunalului Arges autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice purtate de sotii B.
De asemenea, au fost efectuate supravegheri operative autorizate, cu mijloace electronice, stabilindu-se de pilda, in noaptea de 7/ 8 iunie 2008 (intre orele 20 si 7 dimineata conform procesului verbal de la f. 221 si urmatoarele vol. I d.u.p.) ca la ora 00;45 minora M.A. a iesit din clubul M., impreuna cu o fata si alte doua persoane de sex masculin (una dintre ele fiind identificata in persoana martorului T.C.D.), care s-au deplasat la mai multe A.T.M.-uri, apoi la un apartament din Pitesti, str. Banatului. Ulterior fetele au fost readuse la club, iar la ora 3:50 T. a revenit la local si a plecat cu M.A. la un motel; la ora 5:06 cei doi s-au reintors la club. La ora 5:15, din bar au iesit M.A. si A.I.L., impreuna cu doi barbati, s-au deplasat toti, cu un autoturism marca Logan, la un hotel, de unde au plecat la ora 6:20.
In acest context, tribunalul a constatat ca din mijloacele de proba administrate in cauza reiese ca modalitatea de comitere a infractiunilor se realiza de urmatoarea maniera generala: persoanele vatamate lucrau in clubul ``M.`` din Pitesti ca animatoare, programul oficial de munca fiind de 4 ore, intre orele 22:00 si 2:00 a.m., timp in care dansau si consumau impreuna cu clientii bauturi alcoolice, pe care le plateau clientii si din care le revenea un anumit procent. Dupa ora 2 noaptea, fetele plecau cu clienti in vederea intretinerii de relatii sexuale, contravaloarea partidei de sex fiind impartita cu inculpatii. Sumele cuvenite drept plata se negociau in club, banii fiind predati de regula de catre animatoare unuia dintre inculpati, inainte de a pleca ``pe combinatie``. Dimineata, ele primeau de la inculpati banii ce le reveneau din consumatii si combinatii.
Fetele erau gazduite de inculpatii B. in apartamentul proprietatea lor personala, situat vis-a-vis de apartamentul in care ei locuiau, iar acestea aveau telefoane mobile pe care erau sunate de inculpati, in ideea de a le controla, de a sti permanent unde ele se afla, de a le putea anunta si trimite cu clientii .
Prin urmare, tribunalul a conchis ca din actele dosarului rezulta ca in perioada aprilie 2007 - ianuarie 2008, inculpatii B. le-au gazduit pe partile vatamate minore M.A.N., M.M.A., S.E.C., B.L.I. in apartamentul lor din Pitesti, in scopul practicarii prostitutiei si pentru realizarea de foloase materiale de pe urma traficarii lor.
In aceeasi perioada, in ceea ce le priveste pe partile vatamate minore si majore C.C.A., Z.D., D.D.D. (minora, dar si dupa ce a devenit majora), A.L.I., pe martorele cu identitate protejata ``I.R.``, ``R.I.``, inculpatii B. le-au inlesnit practicarea prostitutiei si au tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei.
Tribunalul a retinut ca situatia mai sus relevata a rezultat din ansamblul probator administrat in cauza (in principal, declaratiile persoanelor vatamate, declaratiile martorilor si a martorilor cu identitate protejata, transcrierile convorbirilor telefonice, coroborate cu declaratiile inculpatilor) si care dovedeste pe deplin vinovatia inculpatilor la comiterea infractiunilor de trafic de persoane minore si proxenetism.
Inculpatii B. nu au recunoscut comiterea infractiunilor insa tribunalul a apreciat ca elementele constitutive ale infractiunilor mai sus indicate sunt intrunite, avand in vedere urmatoarele:
Conform art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 constituie infractiunea de trafic de minori in forma agravata, recrutarea, transportarea, gazduirea sau primirea unui minor, de catre doua sau mai multe persoane impreuna, in scopul exploatarii acestuia.
In speta de fata, din actele dosarului rezulta fara putinta de tagada ca inculpatii au comis fapta de mai sus cel putin in modalitatea alternativa a gazduirii minorelor M.A., M.M., S.E.C., B.L.I., in apartamentul proprietatea inculpatilor (dupa cum rezulta din cartea funciara Pitesti - f. 23, 24 d.u.p. vol. III).
In acelasi timp, din lucrarile cauzei (in primul rand declaratiile date de partile vatamate) rezulta ca A.L.I., D.D.D. nu au fost niciodata gazduite in apartamentul inculpatilor, nu au fost recrutate de inculpati si nu s-a realizat nici unul din celelalte mijloace alternative impuse de dispozitiile art. 13 ale Legii nr. 678/2001, motiv pentru care, in raport de aceste doua parti vatamate, se impune a se admite (partial) in temeiul art. 334 C. proc. pen. cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea continuata de trafic de persoane, prevazuta de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen. in infractiunea continuata de proxenetism, prevazuta de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), 42 C. pen.
Pe de alta parte, contrar criticilor inculpatilor, s-a subliniat ca pentru existenta infractiunii incriminate de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 nu este necesar ca modalitatile alternative sa se realizeze prin amenintare, constrangere, inselaciune, conditii pretinse doar de prevederile art. 13 alin. (2) din aceeasi lege.
De asemenea, pentru realizarea infractiunii prevazute de art. 13 alin. (1), (3) C. pen. legiuitorul nu a impus nici ca minorele sa fi fost lipsite de libertate, caz in care in sarcina inculpatilor, prin rechizitoriu s-ar fi retinut si comiterea infractiunilor prevazute de art. 189 C. pen., ceea ce nu s-a intamplat. Nici sustinerile inculpatilor ca partile vatamate au fost de acord sa se prostitueze nu au putut fi primite, in raport de prevederile exprese si imperative ale articolului 16 din Legea nr. 678/2001: consimtamantul persoanei - victima a traficului nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului!
Totodata, tribunalul a apreciat ca infractiunea exista si sub aspectul urmarii imediate, care consta in starea de pericol creata pentru relatiile sociale referitoare la dezvoltarea fizica si psihica armonioasa a minorului, la asigurarea libertatii si dreptului acestuia de a alege si a presta o activitate corespunzatoare intereselor si nevoilor devenirii sale. De remarcat ca pentru existenta infractiunii nu este necesara exploatarea minorului, legiuitorul impunand doar ca faptuitorul sa actioneze in acest scop, nu sa il si realizeze efectiv.
In speta de fata, insa, exploatarea minorelor s-a realizat, aspect ce trebuie analizat prin raportare la prevederile art. 2 din Legea nr. 678/2001 alin. (2) lit. a), e) care stabilesc ca prin ``exploatarea de persoane`` se intelege executarea unei munci in mod fortat ori cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate si securitate, dar si efectuarea oricaror activitati prin care se incalca drepturi si libertati fundamentale ale omului. Or in cauza, din perspectiva acestui text legal, s-a constatat ca minorele au indeplinit activitati ca dansatoare erotice, animatoare, ce purtau imbracaminte sumara, provocatoare (a se vedea declaratiile martorilor F.I. - 284, R.I. - f. 621 s.a.m.d. ), intr-un local de noapte, pe timp de noapte (intervalul orar fiind mentionat chiar in contractele de munca si recunoscut de inculpati: intre orele 22:00 si 2:00 a.m.) contrar dispozitiilor imperative ale Hotararii Guvernului nr. 600/2007 (care prin art. 12 interzice tinerilor sa presteze munci de noapte, tinerii fiind, conform art. 3, orice persoane de cel mult 18 ani) dar si ale Legii nr. 203/2000 pentru ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor (care stabilesc ca tinerii sub 18 ani nu pot presta activitati inclusiv in baruri, la ``spectacole`` de orice natura, chiar daca nu sunt ``pornografice`` in sensul strict al notiunii), ale art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei, ale Legii nr. 18/1990 pentru notificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului (art. 19, 32 - 36 ), ale Legii nr. 470/2001 pentru rectificarea protocolului facultativ la Conventia cu privire la drepturile copilului - art. 2, 3), etc.
Instanta de fond a retinut ca apararea inculpatilor in sensul ca nici una dintre institutiile statului nu le-au adus la cunostinta dispozitiile legale nu poate fi primita, avand in vedere prevederile art. 51 alin. (4) C. pen., conform carora necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei; mai mult, inculpatii fiind asociati si administratori benevoli ai unei societati aveau obligatia ca in prealabil sa se informeze, sa cunoasca prevederile legale aplicabile.
Tribunalul a mai retinut ca infractiunile prevazute de art. 13 alin. (1), (3) subzista si sub aspectul laturii subiective, avand in vedere ca inculpatii B. au actionat cu intentie, in scopul exploatarii victimelor, si nu dezinteresat, filantropic. Aceasta reiesind indubitabil din declaratiile persoanelor vatamate complinite cu declaratiile martorilor C.C., T.C.D., R.G.R., R.I., D.E., ale martorilor cu identitate protejata, cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice.
Din aceasta perspectiva, instanta de fond a considerat extrem de relevante interceptarile convorbirilor telefonice din care reiese controlul exercitat in mod constant de inculpati asupra victimelor (de exemplu, f. 104 d.u.p. vol. I - ``Cand ajungi acolo, ma suni si-mi spui unde esti``; ``Din momentul asta, o ora!; f.113 vol. I d.u.p. - ``Ma intreaba cineva de tine. In cat timp esti?; f. 114 - ``Pai, tu unde esti acum? ``; f. 129 vol. I d.u.p.; - ``Ai ajuns acasa ?, - Da, - De ce nu mi-ai dat beep? (a)``; ``comenzile`` pentru combinatii solicitate inculpatilor (spre ex., la fila 124 vol. I d.u.p.; ``Vine fata (a) - In cat timp ajungi fa?, - Zece minute, (a).- Zi sa vina, frati-mio. S-apese 3 pe interfon (a)`` ; f. 51-52 vol. I d.u.p. ``(a) Da-i te rog frumos (a).Iti plateste 2 milioane. E bine?``; f. 94 vol. I d.u.p.: ``- Mai vreau si eu o sticla blonda! - Bine, tot acolo? - Zece minute!`` (a) etc.); ingrijorarea de a nu le fi ascultate telefoanele si, de aici, dispozitia de a vorbi codificat la telefon (spre pilda: la f. 51 vol. I d.u.p. -``(a) Vedeti ca vorbiti cam mult prin telefon si prost (a) poimaine astia de la D.N.A. de-abia m-asteapta si m-asculta. Cica de-aia vand femei (a)``, f. 56 vol. I d.u.p.: ``O mai ai pe L. aia acolo? Pe balerina? (a) Maine (a) vreau sa i-o dau lui ala, lui secretaru? (a) - Ma! Vorbim, Doctore prin telefon, astea? (a) Pai, ne intalnim si vorbim daca vrei (a)``, f. 72 vol. I d.u.p. ``(a) ne-a zis ca ne da o suta pe cate o apa si jumatate (a)``; f. 41 vol. I: ``A inceput ploaia tata. Poti sa vii pana la mine (a) Cat de repede poti (a)``; f. 43 vol. I ``Mai beau o apa``; f. 84 vol. I d.u.p. ``- Sefuta (a) io mi-am terminat apa. Ce fac? - Vino repede la bar! - Andreea nu si-a terminat-o! - Vino la bar am zis. Si vorbim prin telefon?! (a); f. 126 vol. II d.u.p.: ``- O sticla de vin alb? - Este posibil (a) In cat timp trebuie sa ajunga? - 10 minute (a)``.
Tribunalul a luat in considerare interceptarile telefonice din cauza, avand in vedere ca acestea se coroboreaza cu sustinerile persoanelor vatamate, cu declaratiile martorilor (de pilda, martorul R. personal in fata instantei a confirmat continutul convorbirii telefonice redata la dosar - f. 54 - 55 vol. I d.u.p.). si ale investigatorilor sub acoperire, cu procesele verbale intocmite de acestia.
In ceea ce priveste raportul de expertiza criminalistica intocmit, instanta a retinut concluziile expertului ca exista o probabilitate ridicata ca vocile sa apartina inculpatilor B.; de asemenea a constatat ca mentiunile expertului conform carora literatura de specialitate nu contine referiri la metodologii sau standarde prin intermediul carora sa se stabileasca cu certitudine ca o inregistrare este autentica se complinesc cu adresa nr. 868/2010 a I.N.E.C. (f. 439 vol. II dos. Trib.) si cu concluzia 1 din raportul de expertiza I.N.E.C. nr. 147/2009 (f. 400).
Tribunalul a retinut ca esential este faptul ca mijloacele de proba mai sus enuntate se coroboreaza cu procesele-verbale si incheierile Tribunalului Arges (f.32 - 34, 97 - 98, 168 vol. I d.u.p., f. 57, 63 d.u.p. vol. II, f. 302 dosar Tribunal Arges), conform carora inculpatii B. erau titularii telefoanelor mobile interceptate. Sustinerile inculpatilor ca la cele doua telefoane au avut acces mai multe persoane (f. 310 verso dosar Trib. Arges) nu sunt credibile (greu de crezut ca telefoanele mobile ale patronilor erau la dispozitia angajatilor sau tertilor), dar nici nu au fost dovedite cu nici o proba si - nu in ultimul rand - contrazic actele din dosar.
In ceea ce priveste infractiunile de proxenetism din mijloacele de proba de la dosar, s-a constatat ca si elementele constitutive ale acestei infractiuni sunt intrunite avand in vedere ca inculpatii B. au inlesnit partilor vatamate C.C.A., Z.D., D.D.D., A.L.I. si martorelor cu identitate protejata R.I., I.R., sa practice prostitutia prin localul lor, cu clientii ce veneau acolo sau adusi de inculpati si ca inculpatii au tras foloase materiale de pe urma practicarii prostitutiei de catre partile vatamate. S-au retinut ca relevante in acest sens declaratiile martorilor D., R., T.C.D. care au recunoscut persoanele vatamate cu care au intretinut relatii sexuale, au relatat ca au dat bani inculpatilor, ca fetele au fost racolate din clubul M.
Instanta de fond a mai aratat ca in ceea ce priveste depozitiile martorilor propusi in aparare de inculpati, chiar daca se doresc a fi favorabile acestora, ele trebuie analizate si din perspectiva altor circumstante: a raporturilor cu inculpatii (de pilda sotii D. - f. 285, 291 - au lucrat pentru inculpati insa atitudinea lor subiectiva rezulta din faptul ca nu au putut da raspunsuri tocmai despre aspectele importante, relevante cauzei: acestia au sustinut ca nu au discutat cu fetele despre varsta lor, despre activitatile desfasurate, despre familiile acestora etc. ), ori a faptului ca nu cunosteau imprejurari concrete, ca nu au dialogat cu partile vatamate (de exemplu martorii F. - f. 254, S - f. 287). In mod similar, schimbarile intervenite in declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca se constata ca apartin celor apropiati inculpatilor (a se vedea, de pilda depozitia partii vatamate Z.D. - f. 157 dosar Trib. Arges, care, chiar aflandu-se in Italia, a purtat convorbiri amicale cu inculpata) si prin urmare pozitia sa subiectiva este pe deplin explicabila. Drept consecinta, toate aceste depozitii au fost avute in vedere de instanta doar in masura coroborarii cu celelalte mijloace de proba de la dosar, in concordanta cu dispozitiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen.
In aparare inculpatii au mai invederat ca agentii sub acoperire au determinat partile vatamate sa intretina relatii sexuale contra cost, profitand de situatia lor precara, ca provocarea venita din partea agentului judiciar constituie un mijloc ilegal de obtinere a unei probe, motiv pentru care se impune a fi inlaturat din ansamblul de probe (f. 563). Din acest punct de vedere s-a constatat insa ca activitatea investigatorilor sub acoperire s-a realizat dupa luna mai 2008 in timp ce perioada retinuta in actul de sesizare si de catre instanta este pana in ianuarie 2008 si prin urmare, actiunile infractionale imputate inculpatilor s-au desfasurat anterior pretinselor provocari, motiv pentru care cererea inculpatilor este total neintemeiata si nu poate fi primita. De fapt, declaratiile investigatorilor si procesele verbale intocmite de acestia confirma situatia de fapt retinuta in cauza si se coroboreaza cu celelalte probe ale cauzei (spre exemplu sumele de bani - in bancnote inseriate - date partilor vatamate de catre investigatorii sub acoperire, cu ocazia perchezitiilor efectuate au fost descoperite la inculpati si nu la partile vatamate (f.152 - 153, 207 - 209, 247 d.u.p. vol. I).
S-a constatat de catre instanta fondului ca, in drept, faptele inculpatilor B. care in perioada aprilie 2007 - ianuarie 2008 au cazat in apartamentul proprietatea lor personala pe partile vatamate minore M.M.A., M.A., S.E.C., B.L.I., pentru realizarea de beneficii materiale de pe urma traficarii lor, in scopul exploatarii lor, a practicarii prostitutiei, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de trafic de minor, prevazute de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001.
Faptele acelorasi inculpati care in aceeasi perioada au inlesnit practicarea prostitutiei de catre C.C.A., Z.D., D.D.D., A.L.I., ``I.R.``, ``R.I.`` si de a trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei, intrunesc in drept elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism, prevazuta de art. 321 alin. (1), (3) C. pen. ca urmare a schimbarii incadrarii juridice a faptelor.
Luand in considerare dispozitiile deciziei nr. XLIX/2007 asupra recursului in interesul legii, tinand cont de rezolutia infractionala unica ce a stat la baza comiterii infractiunilor impotriva mai multor subiecti pasivi, dar in aceleasi conditii de loc si timp, de imprejurari si procedee, tribunalul a retinut in sarcina inculpatilor si dispozitiile art. 41 alin. (2), 42 C. pen. privind forma continuata a infractiunilor de trafic de minori si proxenetism.
Referitor insa la infractiunile de spalare de bani imputate inculpatilor B., tribunalul a constatat ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale celor doua infractiuni . Astfel potrivit dispozitiilor art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002, constituie infractiunea de spalare a banilor ascunderea sau disimularea adevaratei naturi a provenientei, a situarii, a dispozitiei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscand ca bunurile provin din savarsirea de infractiuni, respectiv, dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni .
Din modul de redactare a textului legal, prin folosirea sintagmei ``cunoscand ca bunurile provin din savarsirea unor infractiuni`` reiese ca legiuitorul a dorit sa excluda din sfera subiectilor activi persoanele care au savarsit infractiunile din care provin bunurile spalate, intrucat in mod clar aceste persoane cunosc imprejurarea ca fapta savarsita e infractiune .
Drept consecinta, din punctul de vedere a subiectului activ si al laturii obiective, s-a constatat ca nu sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunilor de spalare de bani, inculpatii B. fiind cei care au comis infractiunile de trafic si proxenetism iar banii de care se sustine ca au dispus proveneau din aceste activitati . Asa fiind, in conformitate cu dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., tribunalul a dispus achitarea celor doi inculpati B. pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani .
Pentru infractiunile retinute in sarcina fiecarui inculpat instanta, a aplicat pedepse - principale si complementare conform art. 64, 65 C. pen. - la a caror individualizare a luat in considerare prevederile art. 72, 52 C. pen. si anume: limitele de pedeapsa prevazute de lege (de la 7 la 18 ani inchisoare, respectiv de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi), modalitatea concreta de savarsire a faptelor (prin obtinerea de foloase materiale ca urmare a exploatarii unor persoane, inclusiv minore); gradul de pericol social ridicat al faptelor comise de inculpati (generat de natura si gravitatea faptelor savarsite, ce vizeaza persoana si incalcari ale drepturilor sale fundamentale; pericolul social crescut al unor asemenea fapte este determinat - in prezent cand fenomenul traficului de persoane a cunoscut o constanta extindere si agravare - si de imprejurarea ca exploatarea unor persoane a ajuns sa fie o forma periculoasa de parazitism social, o sursa ilegala de castiguri si chiar un model de urmat pentru proprii membrii ai familiei dar si ai colectivitatii); persoana inculpatilor (care au manifestat o atitudine nesincera pe perioada procesului, de nerecunoastere a caracterului ilegal si periculos al faptelor comise, de neasumare a raspunderii pentru actele comise, pentru consecintele daunatoare produse asupra sanatatii, dezvoltarii fizice, psihice, morale a persoanelor vatamate, motivatiile pecuniare ce i-au determinat la comiterea faptelor).
Avand in vedere ca inculpatii au comis faptele inainte de a fi fost condamnati definitiv pentru vreuna dintre ele, tribunalul a retinut in sarcina acestora si dispozitiile art. 33, 34, 35 C. pen. privitoare la concursul de infractiuni .
Analizand prevederile art. 74 C. pen. prin prisma conduitei manifestate de inculpati pe parcursul procesului, fata de varsta victimelor impotriva carora au actionat, instanta a apreciat ca nu se impune retinerea unor circumstante atenuante in favoarea lor. Raportat la gravitatea faptelor comise si la atitudinea manifestata, lipsa antecedentelor penale nu echivaleaza automat cu retinerea circumstantei reglementate de art. 74 lit. a) C. pen.
In conformitate cu dispozitiile art. 71 C. pen., luand in considerare natura si gravitatea faptelor comise, impotriva si a unor minori, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie (cu referire la cauzele Hirst contra Marii Britanii, Cumpana si Mazare, Sabau si Parcalab contra Romaniei), a interzis inculpatilor B. exercitarea drepturilor civile prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen.
In conformitate cu dispozitiile art. 88 C. pen., a dedus din pedepsele aplicate fiecarui inculpat, duratele retinerilor si arestarilor preventive, respectiv perioada 30 iunie 2008 - 22 iunie 2009 pentru inculpatul B.F. si perioada 30 iunie 2008 - 27 noiembrie 2008 pentru inculpata B.L.
In temeiul dispozitiilor art. 350 C. proc. pen., instanta a constatat ca fata de fiecare dintre inculpatii B. s-a luat masura obligarii de a nu parasi tara si avand in vedere gravitatea faptelor pentru care au fost trimisi in judecata, a mentinut masura preventiva luata pana la data ramanerii definitive a hotararii.
Sub aspectul laturii civile, instanta a mai constatat ca partile vatamate M.A.N., M.M.A., A.I.L., D.D.D., Z.D. nu s-au mai constituit parti civile in cauza.
In ceea ce priveste pretentiile civile formulate de partile civile C.C.A., B.L.I., S.E.C., in conformitate cu dispozitiile art. 14, 346 C. proc. pen. au fost respinse avand in vedere ca acestea reprezinta sume de bani obtinute din practicarea prostitutiei si prin urmare nu au un caracter licit.
In baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, tribunalul a dispus confiscarea speciala a apartamentului proprietatea inculpatilor B., situat in Pitesti, intabulat in cartea funciara Pitesti, avand in vedere ca acesta a servit la savarsirea infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor (respectiv la gazduirea persoanelor vatamate).
In temeiul dispozitiilor art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpati a sumei de cate 60.675 lei, banii fiind dobanditi prin savarsirea infractiunilor retinute in sarcina lor. La stabilirea cuantumului total de 121.350 lei, instanta a avut in vedere declaratiile persoanelor vatamate complinite cu declaratiile martorilor, celelalte mijloace de proba, luand in calcul un cuantum si numar cert minim dovedit de 300 lei/ partida sexuala, 2 clienti/ zi, 4 zile/ saptamana si anume: 4.800 lei -. M.A.; 3.750 lei - M.M.; 28.800 lei - D.; 28.800 lei - C.; 24.000 lei - B.; 14.400 lei - S.; 9.600 lei - Z.; 7.200 lei - R. De asemenea s-a precizat faptul ca sumele anterior relevate, reprezinta partea din bani revenita inculpatilor, respectiv jumatate din sumele totale obtinute de fete, astfel cum rezulta din actele dosarului.
Fata de sumele dispuse a fi confiscate, in conformitate si cu dispozitiile art. 353 C. proc. pen. s-a mentinut masura sechestrului asigurator dispusa prin ordonanta D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Arges la data de 2 iulie 2008.
Referitor la cererea formulata de partea vatamata Z.D. de restituire a sumei de 16.050 euro, instanta a respins-o ca neintemeiata, tinand cont ca nu exista nici o proba la dosar care sa dovedeasca cu certitudine ca banii primiti de inculpati prin intermediul serviciilor de transfer W.U., T., M.G. (conform adreselor de la dosar), se aflau la acestia acasa la momentul efectuarii perchezitiilor, ca banii ridicati de la inculpati sunt parte din banii pretinsi de partea vatamata. Daca parte vatamata detinea bani la inculpati, urmeaza ca aceasta sa isi rezolve problema direct cu ei, pe cale amiabila sau judecatoreasca.
In raport de prevederile art. 189 C. proc. pen., tribunalul a respins ca nedovedite si cererile formulate de martorii M.A., H.A. (f. 246, 247) de restituire a cheltuielilor de transport, avand in vedere ca acestia nu au probat cuantumul cert al acestor cheltuieli cu nici un mijloc de proba, desi li s-a pus in vedere expres acest aspect iar ei s-au si obligat in acest sens.
Consecinta a condamnarii inculpatilor, in conformitate cu dispozitiile art. 191 C. proc. pen., tribunalul a obligat pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat . Onorariile avocatilor din oficiu au fost suportate din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Impotriva sentintei penale nr. 159/2010 a Tribunalului Sibiu, sectia penala, au declarat apel in termen inculpatii B.L. si B.F. solicitand, in principal, desfiintarea sentintei atacate si in rejudecare:
- pronuntarea unei solutii de achitare, in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru cele doua infractiuni retinute in sarcina lor;
- inlaturarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor, prevazuta de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.;
- inlaturarea masurii confiscarii speciale dispusa de catre instanta.
In subsidiar, s-a solicitat ca la individualizarea pedepsei sa fie avute in vedere dispozitiile art. 52 alin. (2) C. pen., apreciind ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi realizat si fara executarea acesteia in regim de detentie . Astfel, se solicita a fi retinute in favoarea apelantilor circumstantele atenuante judiciare prevazute de art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 74 lit. c) C. pen., cu consecinta pronuntarii unor pedepse orientate sub minimul special si suspendarii sub supraveghere a executarii pedepselor aplicate, conform art. 86 alin. (1) si urm. C. pen.
In dezvoltarea motivelor de apel se arata ca probele administrate in faza de cercetare judecatoreasca nu dovedesc ca inculpatii ar fi savarsit infractiunile pentru care au fost condamnati.
Instanta de fond in mod nelegal a inlaturat toate probele aduse in aparare, hotararea de condamnare bazandu-se pe declaratiile date de victime in cursul urmaririi penale, fara a se observa ca in fata instantei acestea si-au modificat pozitia. In acest sens sunt mentionate declaratiile partilor vatamate M.A.M., A.I.L., D.D.D., S.E., C.C.A. si B.L.I.
Din declaratiile martorilor cu identitate protejata S.V., M.A., R.G.R., G.C., R.I., I.R., a celorlalti martori: S.I., D.E., F.I. si D.G. rezulta ca angajatele negociau personal intretinerea de relatii sexuale dupa terminarea programului de munca, iar sumele de bani, chiar cele marcate, gasite in geanta inculpatei, reprezentau de fapt contravaloarea consumatiei facute de cei in cauza la bar.
Din intreg materialul probator administrat in cauza rezulta ca inculpatii nu au constrans, prin nici una din modalitatile prevazute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, partile vatamate, iar activitatile prestate dupa sfarsitul orelor de program nu constituiau rezultatul vreunui indemn sau constrangeri din partea sefilor, care ar fi conditionat astfel plata victimelor.
Sub un alt aspect se solicita ca din ansamblul probator sa fie inlaturate mijloacele de proba obtinute de investigatorii sub acoperire, a caror activitate este apreciata ca fiind un act de instigare la savarsirea infractiunilor.
Provocarea agentului judiciar este apreciata ca un demers nelegal ce nu poate constitui proba in procesul penal.
In legatura cu presupusa racolare a partilor vatamate de catre inculpati se sustine ca acestea si-au dorit sa fie angajate ca animatoare, au fost platite pentru serviciul prestat si au ascuns varsta lor reala.
In ceea ce priveste raportul de expertiza criminalistica efectuat in cauza se arata ca nu pot fi primite concluziile acestuia odata ce sunt contrazise de opiniile expuse de acelasi expert in alte cauze .
Referitor la inculpata B.L. se solicita a se constata ca instanta de fond nu face vreo referire concreta la vreo proba prin care poate fi retinuta vinovatia acesteia. Nici declaratiile martorilor cu identitate protejata, nici investigatorii sub acoperire nu sunt in masura sa dovedeasca participarea inculpatei B.L. la savarsirea infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism. Cat priveste interceptarile telefonice, caracterul lor cert nu a fost stabilit prin expertiza criminalistica de voce si, mai mult, nici partile vatamate nu o acuza de savarsirea vreunei fapte penale. Chiar procurorul de caz invoca o contributie mult diminuata a inculpatei fata de cea a sotului.
Criticabil este in opinia apelantilor si modul de determinare a sumei ce ar fi obtinut-o din practicarea prostitutiei de catre partile vatamate, modul de abordare al stabilirii cuantumului foloaselor necuvenite este total eronat si nu are la baza nici un temei de drept .
Distinct de acestea se sustine ca masura confiscarii speciale a fost dispusa in considerarea savarsirii infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 pentru care a fost pronuntata o solutie de achitare.
Sub aspectul individualizarii pedepselor se arata ca instanta de fond nu a avut in vedere toate criteriile prevazute de art. 72 C. pen., datele ce caracterizeaza persoana inculpatilor, lipsa antecedentelor penale si buna conduita anterioara care ar fi indreptatit retinerea de circumstante atenuante si aplicarea unor pedepse fara executarea in regim de detentie .
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.
Prin decizia penala nr. 8/ A din21 martie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia, sectia pentru cauze cu minori si de familie, s-a dispus respingerea ca nefondate a apelurilor formulate de inculpatii B.F. si B.L. impotriva sentintei penale nr. 159 din 16 august 2010 pronuntate de Tribunalul Sibiu, sectia penala in Dosarul nr. 2815/109/2008.
S-a mentinut masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara dispusa fata de inculpatii B.F. si B.L. prin incheierea penala pronuntata de Tribunalul Sibiu, sectia penala la data de 07 octombrie 2009 in Dosarul nr. 2815/109/2008, respectiv prin decizia penala nr. 87 din 22 iunie 2009 a Curtii de Apel Alba Iulia.
A fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 700 lei in favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate in apel, din care suma de 300 lei pentru fiecare, reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu, se inainteaza din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti in contul Baroului de Avocati Alba.
Pentru a pronunta aceasta solutie Curtea a constatat urmatoarele:
Neintemeiat s-a sustinut de catre inculpati ca in sarcina lor nu se poate retine savarsirea infractiunilor de trafic de minori prevazute de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si proxenetism prevazuta de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Instanta de fond a evaluat in mod corespunzator materialul probator administrat in cauza, stabilind in mod corect starea de fapt, incadrarea juridica data faptelor si vinovatia inculpatilor.
Potrivit art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, constituie infractiunea de trafic de minori in forma agravata recrutarea, transportarea, gazduirea sau primirea unui minor, de catre doua sau mai multe persoane impreuna, in scopul exploatarii acestuia.
Instanta de fond a retinut o stare de fapt corecta atunci cand a concluzionat ca inculpatii au gazduit in perioada aprilie 2007 - ianuarie 2008 partile vatamate minore M.A.N., M.M.A., S.E.C., B.L.I. in apartamentul lor situat in Pitesti, in scopul exploatarii acestora.
Scopul special este cu prisosinta relevat de probele administrate in cauza, din care rezulta ca exploatarea minorelor s-a realizat atat prin exercitarea unor munci in cadrul barului, patronat de inculpati cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate si securitate, in intelesul art. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cat si prin exploatarea lor sexuala.
Apararea inculpatilor potrivit carora minorele s-au prostituat de bunavoie nu este de natura sa inlature raspunderea lor penala, conform art. 6 din Legea nr. 678/2001.
Scopul special al exploatarii sexuale a minorelor si beneficiile obtinute din aceasta activitate rezulta din declaratiile date de victimele minore in cursul urmaririi penale si al judecatii (filele 95 - 100 vol.I Trib. Arges), declaratii care releva ca inculpatii au profitat de starea lor materiala si sociala precara, iar prin verificarea permanenta realizata personal si telefonic de inculpatul B.F., gasirea unor locatii, aprobarea tarifelor pentru intretinerea raporturilor sexuale si a plecarii lor din local in acest scop, controlul si impartirea sumelor de bani date de clienti in vederea realizarii raporturilor sexuale, conduita uneori violenta a inculpatului B.F. au realizat elementele constitutive ale infractiunii de trafic de minori.
Sustinerile victimelor minore au fost confirmate de celelalte probe administrate in cauza, respectiv declaratiile partilor civile C.C.A. (fila 94 vol. I Trib. Arges), B.L.I. (filele 95 - 96 vol I Trib. Arges), declaratiile martorilor D.N. (fila 155 vol I Trib. Arges), D.E. (fila 159 vol. I Trib. Arges), R.G.R. (fila 161 vol. I Trib Arges), C.C. (fila 162 vol. I Trib. Arges), T.C.D. (fila 276 vol. I Trib. Arges, fila 382 vol. II Trib. Sibiu), R.I. (fila 277 vol. I Trib. Arges, fila 382 vol. II Trib. Sibiu), D.G. (fila 307 vol. I Trib. Arges, fila 291 Trib. Sibiu), F.I. (fila 308 vol. I Trib. Arges, fila 284 Trib. Sibiu), ale martorilor cu identitate protejata C.G. (fila 341 vol. I Trib. Arges, fila 244 Trib. Sibiu), M.A. (fila 342 vol. I Trib. Arges, fila 235 Trib. Sibiu), R.I. (fila 621 vol. II Trib. Sibiu), S.V. (fila 124 vol. I Trib. Sibiu), P.C. (fila 187 vol. I Trib. Sibiu), ale investigatorilor sub acoperire H.A. (fila 343 vol. I Trib. Arges, fila 237 Trib. Sibiu), S.C. (fila 345 Trib. Arges, fila 241 Trib. Sibiu), M.A. (fila 347 Trib. Arges, fila 239 Trib. Sibiu).
Extrem de relevante in ansamblul probator au fost, asa cum in mod corect a retinut judecatorul fondului, interceptarile convorbirilor telefonice din care rezulta controlul exercitat in mod constant asupra victimelor, comenzile pentru fete solicitate inculpatilor atat intr-un limbaj obisnuit, cat si codificat, dar si constientizarea caracterului ilicit al actiunilor intreprinse relevata de incercarile de codificare si teama de a nu le fi ascultate convorbirile.
Sustinerile inculpatilor privitoare la caracterul incert al interceptarilor convorbirilor telefonice sunt nefondate odata ce expertul criminalist a concluzionat ca este o probabilitate ridicata ca vocile din inregistrarile audio puse la dispozitie sa apartina inculpatilor.
Existenta unor multiple posibilitati tehnice de modificare a unei inregistrari audio-video datorita tehnicii de calcul nu inlatura concludenta unei atare probe. Pe de alta parte, inculpatii nu au contestat autenticitatea, veridicitatea convorbirilor inregistrate, care se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.
Nici sustinerile apelantilor privitoare la pertinenta probelor testimoniale administrate in aparare nu au putut fi primite odata ce prin declaratiile date, martorii D.E., S.I., G.V.M., D.G. si F.I. nu au fost in masura sa infirme starea de fapt care rezulta din coroborarea celorlalte probe administrate in cauza, in mod corect analizate de catre judecatorul fondului.
Tot sub aspect probator, Curtea a apreciat ca nu se poate retine incalcarea principiului loialitatii administrarii probelor cu consecinta excluderii acestora in privinta mijloacelor de proba obtinute de investigatorii sub acoperire. Prin manoperele utilizate acestia nu au determinat inculpatii sau victimele traficate sa deruleze activitatile ilicite, pe care le desfasurau cu mult timp inainte.
In jurisprudenta sa Curtea Europeana a facut distinctie intre actiunea agentilor provocatori ce au creat intentia infractionala care anterior nu exista si cazurile in care acuzatii aveau predispozitia de a savarsi activitati ilicite (Teixeira de Castro c. Portugalia, hotararea din 09 iunie 1998).
Nici sustinerile apelantei B.L. privitoare la neindicarea probelor care ii dovedesc nevinovatia nu pot fi primite, acestea fiind comune cu cele care vizeaza activitatea infractionala a sotului sau.
A aratat Curtea ca relevante sunt declaratiile martorilor C.G., R.R. si H.A. care evidentiaza contributia inculpatei in savarsirea ambelor infractiuni pentru care a fost dispusa trimiterea in judecata, cat si interceptarile convorbirilor telefonice (filele 72, 84, 95, 104, 119, vol. I urmarire penala). Toate acestea vin sa confirme sustinerile partilor vatamate, conform carora activitatea infractionala era derulata in comun de catre cei doi inculpati, banii reprezentand pretul ``combinatiilor`` fiind predati ambilor.
Semnificativ este si faptul ca din cele 48 bancnote de 50 RON predate celor trei investigatori sub acoperire s-au gasit in geanta apartinand inculpatei un numar de 41 de bancnote (fila 247 urmarire penala).
Ansamblul probelor administrate in cauza, anterior amintite au dovedit ca faptele inculpatilor B. de a inlesni partilor vatamate majore C.C.A., Z.D. si minore D.D.D., A.L.I. si martorilor cu identitate protejata R.E., I.R., practicarea prostitutiei prin localul lor si de a trage foloase in urma practicarii prostitutiei, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prevazute de art. 329 alin. (1), (3) C. pen.
Nici critica privitoare la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor de instanta de fond nu este intemeiata, deoarece prin cuantumurile stabilite, acestea raspund scopului cerut de art. 52 C. pen., fiind avute in vedere criteriile de individualizare prevazute de art. 72 din acelasi cod.
Retinerea in sarcina inculpatilor a unor fapte privind traficul de minori si proxenetism in forma continuata, atitudinea preponderent nesincera a acestora in fata organelor judiciare sunt suficiente motive pentru a nu se dispune aplicarea circumstantelor atenuante, iar lipsa antecedentelor penale si conduita buna avuta anterior savarsirii faptelor au fost avute in vedere de instanta la individualizarea pedepselor.
S-a apreciat ca aplicarea unor pedepse intr-un cuantum mai redus nu este apta de a indeplini functiile si de a realiza scopul pedepsei in contextul in care infractiunile au fost savarsite si al caracterului de fenomen dobandit de acest tip de infractiuni in ultima perioada de timp .
Aplicarea de catre instanta de fond a pedepsei complementare prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. e) C. pen. s-a facut in mod corect, avand in vedere ca pentru infractiunea de trafic de minori instanta de judecata este obligata ca alaturi de pedeapsa principala sa aplice si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi .
In mod just au fost aplicate in speta si dispozitiile art. 19 din Legea nr. 678/2001 si art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., odata ce apartamentul proprietatea inculpatilor B., situat in Pitesti, inscris in CF Pitesti, a servit la savarsirea infractiunii de trafic de persoane, fiind utilizat pentru gazduirea partilor vatamate.
In considerarea declaratiilor detaliate date de partile vatamate in cursul urmaririi penale, care se coroboreaza cu declaratiile martorilor, clienti ai fetelor, cuantificarea sumelor dobandite de inculpati prin savarsirea infractiunilor este corecta, instanta de fond facand o corespunzatoare aplicare a dispozitiilor art. 118 lit. e) C. pen.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatii B.L. si B.F. care au invocat incidenta urmatoarelor cazuri de casare:
- dispozitiile art. 3859 pct. 17, in sensul ca faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica, nu sunt realizate cerintele legii in sensul retinerii agravantei prevazuta de lege in sensul ca fapta a fost comisa de doua sau mai multe persoane, agravanta exista numai daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori sau coautor este o singura persoana insa la activitatea infractionala a participat si complicele care ajuta sau inlesneste activitatea autorului prin activitati similare de natura sa intareasca hotararea acestuia.
- dispozitiile art. 3859 pct. 18, in sensul ca s-a comis o grava eroare de fapt, situatia de fapt retinuta de instanta de fond si preluat de instanta de apel nu este conforma cu mijloacele de proba administrate in cauza, nu rezulta in nici un mod vinovatia inculpatilor, metodele de calcul a sumelor de bani primite de inculpati nu au fost corect calculate, masura asiguratorie nu este corecta si nu are legatura cu fapta .
- dispozitiile art. 3859 pct. 14, in sensul ca pedepsele au fost gresit individualizate,nu s-a dat eficienta circumstantelor reale si personale, criteriile prevazute de art. 72 C. pen. nu au fost corect aplicate.
Inalta Curte analizand recursurile formulate prin prisma cazurilor de casare invocate, apreciaza ca acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Astfel cu privire la incidenta dispozitiilor art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., in sensul ca faptei i s-a dat o gresita incadrare juridica, nu sunt realizate cerintele legii in sensul retinerii agravantei prevazuta de lege in sensul ca fapta a fost comisa de doua sau mai multe persoane si ca agravanta exista numai daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane in calitate de coautori sau coautor este o singura persoana insa la activitatea infractionala a participat si complicele care ajuta sau inlesneste activitatea autorului prin activitati similare de natura sa intareasca hotararea acestuia, Inalta Curte apreciaza ca, nu este incident acest caz de casare pentru urmatoarele considerente:
Incadrarea juridica este o chestiune de drept, si prin urmare supusa controlului instantei de recurs. Prin aceasta se stinge fondul, intrucat chestiunea de fond rezida in constatarea existentei sau inexistentei faptei precum si a tuturor imprejurarilor de fapt . Aprecierea daca aceasta fapta constituie infractiune si ce anume infractiune este o chestiune de drept iar daca instanta de fond a incadrat fapta constatata,intr-o forma juridica, alta decat cea corecta, inseamna ca a dat faptei o incadrare juridica gresita.
Probele administrate in cauza pornind de la considerentele anterior expuse cu privire la incidenta acestui caz de casare releva neechivoc ca inculpatii au gazduit in perioada aprilie 2007 - ianuarie 2008 partile vatamate minore M.A.N., M.M.A., S.E.C., B.L.I. in apartamentul lor situat in Pitesti, in scopul exploatarii acestora si ca scopul special urmarit de inculpati a fost cu prisosinta relevat de cercetarea judecatoreasca amplu si minutios efectuata in cauza, din care rezulta ca exploatarea minorelor s-a realizat atat prin exercitarea unor munci in cadrul barului, patronat de inculpati cu incalcarea normelor legale privind conditiile de munca, salarizare, sanatate si securitate, in intelesul art. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cat si prin exploatarea lor sexuala asa incat incadrarea juridica a faptelor retinuta in sarcina celor doi inculpati este una corecta asa dispozitiile art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. nu-si gasesc aplicarea .
Cat priveste incidenta dispozitiilor art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. in sensul ca s-a comis o grava eroare de fapt, situatia de fapt retinuta de instanta de fond si preluat de instanta de apel nu este conforma cu mijloacele de proba administrate in cauza, nu rezulta in nici un mod vinovatia inculpatilor metodele de calcul a sumelor de bani primite de inculpati nu au fost corect calculate, masura asiguratorie nu este corecta si nu are legatura cu fapta sau nu sunt conforme cu realitatea de asemenea Inalta Curte apreciaza ca nu-si gaseste aplicabilitatea.
Nu poate fi vorba despre incidenta acestui caz de casare, intrucat faptele constatate de catre instanta de fond si confirmate de instanta de apel nu sunt neconforme cu realitatea sau contrare legii dimpotriva ele sunt relevate de intreg probatoriul administrat in cauza care infirma apararile inculpatilor aparari care sunt trunchiate, extrase din context si folosite in aparare in mod subiectiv. Apararea inculpatilor potrivit carora minorele s-au prostituat de bunavoie nu este de natura sa inlature raspunderea lor penala; declaratiile partilor civile C.C.A. (fila 94 vol. I Trib. Arges), B.L.I. (filele 95 - 96 vol. I Trib. Arges), declaratiile martorilor D.N. (fila 155 vol. I Trib. Arges), D.E. (fila 159 vol. I Trib. Arges), R.G.R. (fila 161 vol. I Trib Arges), C.C. (fila 162 vol. I Trib. Arges), T.C.D. (fila 276 vol. I Trib. Arges, fila 382 vol. II Trib. Sibiu), R.I. (fila 277 vol. I Trib. Arges, fila 382 vol. II Trib. Sibiu), D.G. (fila 307 vol. I Trib. Arges, fila 291 Trib. Sibiu), F.I. (fila 308 vol. I Trib. Arges, fila 284 Trib. Sibiu), ale martorilor cu identitate protejata C.G. (fila 341 vol. I Trib. Arges, fila 244 Trib. Sibiu), M.A. (fila 342 vol. I Trib. Arges, fila 235 Trib. Sibiu), R.I. (fila 621 vol. II Trib. Sibiu), S.V. (fila 124 vol. I Trib. Sibiu), P.C. (fila 187 vol. I Trib. Sibiu), ale investigatorilor sub acoperire H.A. (fila 343 vol. I Trib. Arges, fila 237 Trib. Sibiu), S.C. (fila 345 Trib. Arges, fila 241 Trib. Sibiu), M.A. (fila 347 Trib. Arges, fila 239 Trib. Sibiu) releva si sustin vinovatia inculpatilor asa incat nu poate fi admisa ipoteza unei erori de fapt, deoarece acest motiv se sprijina in esenta, pe contrarietatea evidenta si necontroversata intre ceea ce spune prin actele lui dosarul si ceea ce spune prin hotararea sa instanta, ori aceste aspecte nu se regasesc in hotararea atacata
Recurentii, prin aparatori, nu au aratat asa cum cere textul de lege invocat de acestia ca si motiv de recurs care este piesa dosarului ce a determinat eroarea grava de fapt ori care sunt argumentele care sustin contrariul a ceea ce este evident si fara posibilitate de controversa, asa incat Inalta Curte apreciaza ca netemeinice sustinerile acestora si facute in scopul de a inlatura raspunderea penala. In mod just au fost aplicate in speta si dispozitiile art. 19 din Legea nr. 678/2001 si art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., odata ce apartamentul proprietatea inculpatilor B., situat in Pitesti, inscris in CF Pitesti, a servit la savarsirea infractiunii de trafic de persoane, fiind utilizat pentru gazduirea partilor vatamate.
In considerarea declaratiilor detaliate date de partile vatamate in cursul urmaririi penale, care se coroboreaza cu declaratiile martorilor, clienti ai fetelor, cuantificarea sumelor dobandite de inculpati prin savarsirea infractiunilor este corecta, instanta de fond facand o corespunzatoare aplicare a dispozitiilor art. 118 lit. e) C. pen.
Nici incidenta dispozitiilor art. 3859 pct. 14,in sensul ca pedepsele au fost gresit individualizate, nu s-a dat eficienta circumstantelor reale si personale iar criteriile prevazute de art. 72 C. pen. nu au fost corect aplicate nu sunt aplicabile, asa cum corect au constatat ambele instante, pedepsele aplicate reflecta pe deplin o justa si temeinica individualizare a pedepselor.
Potrivit art. 52 C. pen. pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni .
Prevenirea savarsirii de noi infractiuni trebuie privita in sens larg, respectiv descurajarea si a altor persoane in savarsirea de noi infractiuni si nu doar a inculpatului.
Ori un astfel de scop - preventia generala in savarsirea de noi infractiuni - nu poate fi atins daca pentru fapte deosebit de grave indreptate impotriva libertatii persoanelor s-ar aplica pedepse care sa nu aiba caracter disuasiv.
Raportat la caracterul imprevizibil al comportamentului uman, riscul repetarii unor fapte similare este crescut daca pentru fapte de o extrema gravitate sanctiunea aplicata ar fi una modica.
In acord cu prevederile art. 72 C. pen. referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, la stabilirea si aplicarea acestora se tine seama de cinci criterii:
- dispozitiile din partea generala a Codului penal;
- limitele de pedeapsa fixate in partea speciala;
- gradul de pericol social al faptei savarsite;
- persoana infractorului;
- imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala;
Analizand considerentele hotararii judecatoresti sub aspectul criteriilor de individualizare se observa ca instanta de fond si de apel a facut in mod pertinent aplicarea criteriilor prevazute de art. 72 C. pen. pedepsele sunt corect individualizate in raport de gradul de pericolul social concret si toate celelalte circumstante de natura sa caracterizeze faptele si pe inculpat.
Modalitatea de executare aleasa si cuantumul pedepsei aplicata pentru infractiunile concurente este in acord cu principiul proportionalitatii avand in vedere infractiunile comise si urmarile produse.
Datorita semnificatiei deosebite si a impactului social pe care le are savarsirea in societate a unor astfel de infractiuni nu pot fi valorificate in favoarea inculpatilor ca si circumstante atenuante, circumstantele personale ale acestora intrucat au lezat profund valorile sociale concrete ocrotite de lege prin comiterea infractiunilor cu privire la care au fost condamnati.
La individualizarea pedepsei trebuie avut in vedere principalul criteriu-gradul de pericol social al faptei savarsite, urmand ca celelalte doua criterii alaturate si distincte, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala sa fie avute in vedere dupa ce instanta si-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activitatii infractionale ori gradul de pericol social concret al faptelor savarsite a fost apreciat in mod corespunzator de instanta ca fiind ridicat in temeiul motivelor evidentiate in expozitivul sentintei penale recurate si totodata trebuie luata in considerare rezonanta sociala a faptelor pentru care au fost condamnati inculpatii la nivelul intregii ordini sociale aspecte care au fost avute in vedere pe deplin de instanta de apel.
Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii inculpatii au avut o pozitie constant nesincera, incercand sa denatureze adevarul juridic rezultat din materialul probator administrat in cauza si care contureaza in mod cert vinovatia acestora in raport cu infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata .
Din analiza considerentelor hotararii judecatoresti se desprinde concluzia potrivit careia instanta a apreciat raportat la cele expuse in mod corect ca nu se impune retinerea circumstantelor atenuante judiciare.
In cazul concret fata de toate aspectele expuse Inalta Curte apreciaza ca nu se impune reconsiderarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatilor sub nici un aspect, respectiv al reducerii pedepselor prin operatiunea de individualizare in raport de criteriile expuse hotararea pronuntata asigura sub acest aspect justul echilibru dintre gravitatea faptei si pedeapsa aplicata asa incat constata ca pedepsele au fost corect individualizate, motiv pentru care va fata de toate motivele de recurs formulate si analizate in cauza va respinge ca nefondate recursurile formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatii B.L. si B.F. impotriva deciziei penale nr. 8/ A din 21 martie 2011 a Curtii de Apel Alba Iulia, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .
Obliga recurentii inculpati la plata sumei de cate 625 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de cate 25 lei, reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Obliga recurentii inculpati la plata sumei de cate 20 lei, reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru intimatele parti civile si intimatele parti vatamate.
Definitiva.
Pronuntata, in sedinta publica, azi 10 aprilie 2012.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1100 din 10.04.2012


Citeşte mai multe despre:    Lipsire de libertate in mod ilegal.Legea 678/2001    Trafic de minori    Proxenetism    Pedeapsa complementara    Spalare de bani    Obligarea de a nu parasi tara    Legea 656/2002    HG 600/2007    Legea 196/2003    Legea 470/2001    Retinere    Arestare preventiva    Confiscare    Sechestru asigurator    Interceptari telefonice



Comentează: Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism
Alte Speţe

Recurs in casatie intemeiat pe motivul ca inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 76/RC din 26 februarie 2015

Trafic de minori
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 54 din 27.12.2012

Act sexual cu un minor. Trafic de minori. Trasaturi caracteristice
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia penala, decizia nr. 4981 din 5 octombrie 2004