Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Evaziune fiscala. Omisiunea evidentierii operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale

Evaziune fiscala. Omisiunea evidentierii operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale

  Publicat: 25 Jun 2014       8365 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
In conformitate cu dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constituie infractiunea de evaziune fiscala omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contrabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
A fost promulgat la 11.09.1865
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Parti componente ale infractiunii.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Determinarea incorecta de catre inculpat a taxei pe valoarea adaugata - calculata numai asupra marjei de profit, iar nu asupra pretului de vanzare al unor bunuri -, in conditiile in care operatiunile de vanzare efectuate si veniturile realizate sunt inregistrate in actele contabile ale societatii, nu constituie infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, stabilirea cuantumului corect al sumelor datorate cu titlu de taxa pe valoarea adaugata fiind de competenta organelor fiscale, fara ca fapta sa poata fi inclusa in sfera ilicitului penal.

In cazul inregistrarii in actele contabile a operatiunilor de vanzare efectuate si a veniturilor realizate - avand in vedere faptul ca organele fiscale au posibilitatea de a constata si verifica operatiunile de vanzare efectuate, veniturile realizate si sursa acestora, precum si de a stabili felul obligatiilor fiscale, cuantumul taxelor si impozitelor datorate bugetului consolidat al statului - determinarea taxei pe valoarea adaugata constituie o chestiune de natura fiscala, stabilirea eronata de catre inculpat a taxei aferente vanzarilor de bunuri neputand constitui infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Prin sentinta penala nr. 193/D din 10 mai 2012 a Tribunalului Cluj, a fost condamnat inculpatul P.F. la 2 ani si 2 luni inchisoare si 2 ani interzicerea dreptului prevazut in art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 si la doua pedepse de cate 2 ani inchisoare si 2 ani interzicerea dreptului prevazut in art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, pedepse care, in baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite in pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 2 luni inchisoare si 2 ani interzicerea dreptului prevazut in art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a facut aplicare art. 71, art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen.

In temeiul art. 346 alin. (1) raportat la art. 14 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., s-a admis actiunea civila a Statului Roman, Ministerul Finantelor Publice, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj si a fost obligat inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente societatea V., sa plateasca in favoarea partii civile suma de 1.622.090 lei constand in TVA, dobanzi si penalitati, urmand ca inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente sa plateasca si majorari de intarziere pana la data platii efective.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut, in fapt, urmatoarele:

Inculpatul P.F. este administrator si asociat unic al societatii V., societate infiintata in anul 2003 si avand ca principal obiect de activitate comertul cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructie.

Asa cum rezulta din procesul-verbal de inspectie fiscala din 31 mai 2011, in perioada 1 aprilie 2011 - 31 mai 2011, la societatea mentionata, organele de inspectie fiscala din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Cluj au efectuat o inspectie fiscala vizand modul de indeplinire a obligatiei fiscale de plata a TVA in perioada 1 ianuarie 2008 - 28 februarie 2011. Cu aceasta ocazie, din verificarea taxei pe valoarea adaugata colectata, inscrisa in facturile emise de catre societatea V. in perioada noiembrie 2010 - februarie 2011, reprezentand vanzari de autoturisme in Romania si a deconturilor de TVA intocmite pentru perioada verificata, precum si din documentele puse la dispozitie de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Vehiculelor, s-a constatat ca inculpatul P.F., cu ocazia vanzarii unor autovehicule achizitionate de la diferiti vanzatori din Germania, Austria, Belgia si Olanda, catre diverse persoane fizice din Romania, a aplicat cota de TVA doar asupra marjei de profit, cu toate ca aceasta taxa nu a fost achitata de societate, raportat la valoarea autoturismelor, nici la data achizitionarii acestora.

Din facturile prezentate de societatea V. a rezultat ca furnizorii societatii au fost persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA care au declarat tranzactiile ca si livrari intracomunitare. VIES sau Sistemul de Schimb de Informatii privind TVA-ul este un mijloc electronic de transmitere a informatiei referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA, la validitatea numerelor de inregistrare pentru TVA al companiilor inregistrate in UE si la livrarile intracomunitare efectuate de furnizori din state membre. Intrucat legislatia referitoare la TVA
este armonizata pentru toate statele membre ale UE, livrarile intracomunitare de bunuri second hand, care trebuie sa indeplineasca anumite conditii, nu trebuie cuprinse in declaratia
recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare, insa, in cazul de fata, din declaratiile depuse de vanzatorii de autoturisme din UE de la care societatea V. a achizitionat autoturismele revandute in Romania nu rezulta ca aceste bunuri ar fi supuse regimului special aplicat bunurilor second hand.

In acest context, a retinut tribunalul ca societatea V., prin inculpatul P.F., a achizitionat bunurile din interiorul UE de la persoane impozabile revanzatoare care nu au aplicat regimul special si, prin urmare, bunurile nu au fost taxate in statul membru de unde au fost furnizate, astfel incat societatea din Romania nu avea dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile respective conform prevederilor art. 1522 alin. (6) si (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care stipuleaza ca persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori: a) o persoana neimpozabila; b) o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o intreprindere mica, in masura in care achizitia respectiva se refera la bunuri de capital; d) o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in regim special. Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile prevazute la alin. (2) si (3), in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special.

In speta, din verificarile efectuate, s-a constatat ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei societatea V. avea obligatia de a aplica regimul normal de TVA, in sensul de a colecta taxa pe valoarea adaugata la pretul de vanzare al autovehiculelor second hand in suma de 1.437.657 lei. In schimb, inculpatul a calculat TVA doar la marja de profit, desi TVA-ul se aplica la marja de profit la achizitiile intracomunitare doar daca societatea si achizitia indeplinesc anumite conditii . Or, asa cum rezulta din procesul-verbal de inspectie fiscala, societatea mentionata nu a indeplinit aceste conditii, necesare aplicarii regimului special de taxare, deoarece: a) furnizorii societatii sunt persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA care au declarat conform datelor din programul VIES aceste tranzactii ca si livrari intracomunitare si nu fac parte dintre furnizorii prevazuti in art. 1522 alin. (2) lit. a) - d) din Codul fiscal; b) vanzarile efectuate de societatile din Germania catre societatea V. au fost considerate de operatorii din Germania operatiuni scutite si nu livrari supuse regimului special de achitare a TVA. Mai precis, in urma verificarii documentelor contabile, organele de control au constatat ca pentru achizitiile intracomunitare de bunuri - autoturisme second hand - furnizorii au aplicat regimul ``taxarea inversa``, fapt ce obliga beneficiarul, respectiv societatea V., sa aplice acelasi regim de taxare. Societatea, insa, nu a aplicat regimul de taxare inversa care implica colectarea TVA asupra bazei de impozitare, la pretul de vanzare a autoturismelor second hand achizitionate din UE, inculpatul P.F. calculand, cu ocazia intocmirii facturilor de vanzare, TVA doar asupra marjei de profit, lucru ce se poate lesne observa din lecturarea facturilor emise de inculpat, pe care era trecuta distinct marja de profit, invariabil 100 lei, la care a fost calculata TVA. In aceasta modalitate de operare, inculpatul a omis evidentierea veniturilor societatii sale, prin neincluderea TVA in pretul de vanzare al vehiculului.

Intrucat organele de inspectie fiscala detineau date ca inculpatul P.F. nu si-a incetat activitatea de evaziune fiscala nici dupa efectuarea controlului fiscal, comisarii Garzii Financiare - Sectia Cluj au efectuat un nou control la societatea V. privind inregistrarea in evidenta contabila a achizitiilor intracomunitare efectuate de societate, de aceasta data fiind vizata perioada 30 martie - 7 aprilie 2011. In urma acestui controlul s-a stabilit, conform procesului-verbal incheiat la data de 27 iunie 2011, ca inculpatul, cu ocazia revanzarii unui autoturism marca F.F., cumparat din Germania, nu a colectat TVA la pretul de vanzare al autoturismului, ci doar la marja de profit, sustragandu-se astfel de la plata TVA in suma de 4.240,30 lei.

Ulterior, reprezentantii Garzii Financiare - Sectia Cluj au constatat ca, prin acelasi mod de operare, inculpatul nu a colectat si platit in perioada 12 aprilie - 20 aprilie 2011 TVA la vanzarea unui autoturism marca F.T., cumparat din Germania, sustragandu-se astfel de la plata sumei de 5.178 lei catre bugetul de stat .

Facand trimitere la literatura de specialitate, tribunalul a aratat, in continuare, ca, in cazul operatiunilor de tip ``achizitie intracomunitara`` de genul celor derulate de inculpat prin societatea V., persoana obligata la plata TVA este clientul situat in Romania, in masura in care livrarea nu a fost taxata in celalalt stat membru (a se vedea in acest sens D. Patroi, F. Cuciureanu: TVA intracomunitar. Frauda carusel. Rambursarea TVA, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2009, pag. 17-27).

In drept, s-a apreciat ca fapta inculpatului P.F. care, in calitate de asociat si administrator al societatii V., in perioada 1 ianuarie 2008 - 28 februarie 2011, in mod repetat, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adaugata in Romania, desi in urma vanzarii unor autoturisme uzate, achizitionate din Germania, in valoare de 5.990.236 lei, catre diverse persoane fizice, avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare, a calculat aceasta taxa doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, omitand evidentierea TVA-ului corect in facturile emise, cauzand astfel un prejudiciu de 1.437.657 lei bugetului de stat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata, prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

In ce priveste fapta aceluiasi inculpat care, in perioada 30 martie 2011 - 7 aprilie 2011, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adaugata in Romania, cu ocazia vanzarii unui autoturism uzat achizitionat din Germania in valoare de 17.768 lei catre o persoana fizica, s-a sustras de la plata TVA in suma de 4.240,30 lei intrucat, desi avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare, a calculat aceasta taxa doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, omitand evidentierea TVA-ului corect in facturile emise, aceasta a fost incadrata in drept in dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 privind infractiunea de evaziune fiscala.

Totodata, s-a apreciat ca intruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni si fapta inculpatului P.F. care, in perioada 12 aprilie 2011 - 20 aprilie 2011, cu scopul de a se sustrage de la plata taxei pe valoarea adaugata in Romania, cu ocazia vanzarii unui autoturism uzat achizitionat din Germania in valoare de 21.550 lei catre o persoana fizica, s-a sustras de la plata TVA in suma de 5.178 lei, intrucat, desi avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare, a calculat aceasta taxa doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, omitand evidentierea TVA-ului corect in facturile emise.

Prin decizia nr. 96/A din 30 aprilie 2013, Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj si inculpatul P.F., a desfiintat sentinta pronuntata de prima instanta si, rejudecand in fond cauza, a dispus, in temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si 2 infractiuni de evaziune fiscala prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., intr-o singura infractiune de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul P.F. sub aspectul comiterii infractiunii de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., si a fost lasata nesolutionata latura civila a cauzei.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a constatat ca instanta de fond a retinut o stare de fapt conforma cu realitatea, sprijinita pe analiza si interpretarea judicioasa a probelor administrate in cursul urmaririi penale si readministrate direct si nemijlocit in cursul judecatii, stabilind in mod corect ca inculpatul P.F., in calitate de asociat si administrator al societatii V., incepand cu 1 ianuarie 2008, a vandut in Romania, catre diferite persoane fizice, mai multe autoturisme uzate, procurate din Germania, Austria, Belgia si Olanda si, desi avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare, a calculat aceasta taxa doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, omitand evidentierea TVA-ului corect in facturile emise. Actele inculpatului au fost constatate potrivit procesului-verbal de inspectie fiscala din 31 mai 2011, de unde rezulta ca, in perioada 1 ianuarie 2008 - 28 februarie 2011, acesta a achizitionat din Germania mai multe autoturisme second hand in valoare de 5.990.236 lei si a omis colectarea TVA in suma de 1.437.657 lei, procesului-verbal din 27 iunie 2011, de unde rezulta ca, in perioada 30 martie 2011 - 7 aprilie 2011, inculpatul a revandut un autoturism marca F.F., achizitionat din Germania si a omis colectarea TVA in suma de 4.240,30 lei, precum si potrivit procesului-verbal din 22 august 2011, de unde rezulta ca, in perioada 14 aprilie - 20 aprilie 2011, a vandut un autoturism marca F.T. cumparat din Germania si a omis colectarea TVA in suma de 5.178 lei.

Totodata, curtea de apel a apreciat ca, in mod corect, instanta de fond a stabilit ca inculpatul avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare si nu doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, deoarece acesta a achizitionat bunurile din interiorul UE de la persoane impozabile revanzatoare care nu au aplicat regimul special si, prin urmare, bunurile nu au fost taxate in statul membru de unde au fost furnizate, consecinta fiind aceea ca societatea din Romania nu avea dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile respective, conform prevederilor art. 1522 alin. (6) si (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

In ceea ce priveste incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, curtea de apel a retinut existenta unei rezolutii infractionale unice in comiterea actelor retinute in sarcina acestuia, determinante fiind modul de operare, dar si persistenta rationamentului invocat in sensul unei anumite interpretari date actelor normative care reglementeaza domeniul de activitate abordat prin societatea administrata de inculpat. Procesele-verbale de constatare si inspectie fiscala emise de organele abilitate constituie acte administrative, supuse controlului si cenzurii instantei si care se limiteaza la a constata aspecte privitoare la activitatea economica a inculpatului si la felul si cuantumul obligatiilor fiscale datorate de acesta, neavand aptitudinea de a statua asupra existentei vreunei fapte penale ori vinovatiei penale.

Totodata, curtea de apel a constatat ca prejudiciul stabilit in cauza este mai mare de 100.000 euro, echivalentul in moneda nationala, fiind, astfel, incidente dispozitiile alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005.

Asa fiind, curtea de apel a concluzionat ca sunt fondate criticile referitoare la incadrarea juridica, astfel ca a apreciat ca se impune admiterea sub acest aspect a apelurilor declarate in cauza si schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si 2 infractiuni de evaziune fiscala prevazute in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., intr-o singura infractiune de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pornind, totodata, de la dispozitiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, instanta de apel a aratat ca infractiunea de evaziune fiscala are ca situatie premisa existenta unei obligatii legale de a plati taxe sau impozite pentru anumite activitati prestate sau bunuri detinute.

In speta, veniturile, precum si operatiunile au fost evidentiate in documentele contabile, au fost declarate organului fiscal si s-a achitat impozitul corespunzator care a fost calculat si varsat cu ocazia incheierii fiecarui contract de vanzare-cumparare, precum si parte din TVA, aspecte probate cu raportul de expertiza contabila efectuat in calea de atac a apelului.

Asa fiind, curtea de apel a considerat ca, atata timp cat organul fiscal a putut constata si verifica operatiunile comerciale efectuate, veniturile realizate si sursa acestora, precum si stabili eventualele taxe in sarcina inculpatului, determinarea cuantumului TVA datorata este o problema de natura fiscala, care se reduce, in esenta, la modul de calcul al acesteia.

Altfel spus, s-a considerat ca omisiunea platii, totale sau partiale, a unei taxe legal datorate nu constituie infractiunea de evaziune fiscala, daca operatiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate ori bunul sau sursa impozabila nu au fost ascunse. In acest caz, ia nastere doar obligatia de plata a taxei respective, nu si raspunderea penala, iar fapta nu cade in sfera ilicitului penal.

Pentru aceste motive, instanta de control judiciar a apreciat ca se impune, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatului P.F. sub aspectul infractiunii de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si lasarea nesolutionata a actiunii civile.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs, in termen legal, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj si partea civila Statul Roman prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj, criticand-o pe motive de nelegalitate.

Astfel, invocand cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Ministerul Public a sustinut ca instanta de apel, dispunand achitarea inculpatului P.F., in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a facut o gresita aplicare a acestor dispozitii legale si, fara a contesta situatia de fapt retinuta de tribunal si curtea de apel, a solicitat admiterea caii de atac promovate si condamnarea inculpatului pentru savarsirea faptelor ce au format obiectul acuzatiei penale, astfel cum acestea au fost incadrate in drept prin decizia penala recurata.

Prin prisma aceluiasi motiv de recurs, partea civila Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj a aratat ca, in mod gresit, instanta de apel a lasat nesolutionata actiunea civila formulata in cauza, solicitand admiterea acesteia si obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente societatea V., la plata sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului.

Examinand decizia penala atacata prin raportare la motivele de recurs invocate, circumscrise cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza recursurile declarate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj si de partea civila Statul Roman prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj ca fiind nefondate, avand in vedere in acest sens urmatoarele considerente:

In primul rand, prealabil verificarii temeiniciei sustinerilor Ministerului Public, se impune a se analiza daca, din punct de vedere formal, aspectele invocate de acesta privind gresita achitare a inculpatului P.F. pentru faptele ce au format obiectul acuzatiei penale pot fi examinate de instanta de ultim control judiciar prin prisma motivului de recurs mentionat, avand in vedere modificarile aduse dispozitiilor art. 3859 C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti.

Astfel, se observa ca, prin acest act normativ, s-a realizat o noua limitare a devolutiei recursului, in sensul ca unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substantial sau incluse in sfera de aplicare a motivului de recurs prevazut in pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., intentia clara a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrange controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinara de atac, doar la chestiuni de drept .

Or, in opinia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a stabili daca o fapta este sau nu prevazuta de legea penala, respectiv daca aceasta intruneste toate conditiile prevazute in norma de incriminare pentru a constitui infractiune si a fi sanctionata ca atare reprezinta o chestiune de drept, ce poate fi supusa controlului de legalitate in recurs, in cadrul cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., cu posibila consecinta a pronuntarii, in rejudecare, a unei solutii de condamnare, cu conditia, insa, ca fapta sau faptele sa fie primite de instanta de ultim control judiciar asa cum au fost stabilite in mod suveran de instantele de fond, examinarea situatiei de fapt deja retinuta in cauza (constatarea existentei sau inexistentei faptei, precum si a tuturor imprejurarilor de fapt) si eventuala modificare a acesteia nemaiputand forma obiectul judecatii in recurs, ca urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 2/2013.

In consecinta, avand in vedere aceste considerente, precum si imprejurarea ca, in speta, parchetul nu a contestat situatia de fapt retinuta de instantele inferioare (pe care, de altfel, a recunoscut-o si inculpatul), ci a criticat doar gresita interpretare si aplicare, la cazul concret, a normei de incriminare cuprinsa in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., considerand ca faptele inculpatului se incadreaza in textul de lege mentionat si constituie infractiunea de evaziune fiscala, Inalta Curte de Casatie si Justitie va analiza critica formulata prin raportare la dispozitiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., apreciind ca, din punct de vedere formal, se circumscrie acestui motiv de recurs.

Analizand, in continuare, temeinicia sustinerilor Ministerului Public prin prisma cazului de casare mentionat, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca, potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constituie infractiunea de evaziune fiscala omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale.

Prin omisiunea evidentierii se intelege neinregistrarea in documentele legale cu relevanta fiscala a anumitor operatiuni sau venituri si poate consta in neintocmirea documentelor justificative pentru respectivele operatiuni efectuate sau venituri realizate, in neinscrierea in registrele contabile obligatorii a operatiunilor sau veniturilor conform documentelor justificative, in neintocmirea situatiilor financiar-contabile recapitulative, conform prevederilor legale sau in necompletarea declaratiilor fiscale in termenele legale.

In cauza, ceea ce s-a retinut, in esenta, in sarcina inculpatului P.F. atat de catre parchet, cat si de catre instantele inferioare este faptul ca, in perioada 1 ianuarie 2008 - 20 aprilie 2011, in calitate de asociat si administrator al societatii V., in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a vandut in Romania, catre diferite persoane fizice, mai multe autoturisme uzate, procurate din Germania, Austria, Belgia si Olanda si, desi avea obligatia sa colecteze TVA la pretul de vanzare, a calculat aceasta taxa doar asupra marjei de profit, adica la adaosul comercial practicat la vanzare, omitand evidentierea TVA-ului corect in facturile fiscale emise.

Rezulta, asadar, ca intimatului inculpat nu i se imputa omisiunea evidentierii in actele contabile sau in alte documente legale cu relevanta fiscala a operatiunilor de vanzare efectuate in perioada 1 ianuarie 2008 - 20 aprilie 2011, ci calcularea gresita a TVA-ului aferent, prin determinarea cuantumului acestuia doar asupra marjei de profit, cu toate ca exista obligatia legala de a fi stabilit la pretul de vanzare, avand in vedere ca furnizorii autoturismelor aplicasera regimul de taxare inversa, fapt ce obliga beneficiarul, in speta societatea V., sa aplice acelasi regim prin colectarea TVA-ului asupra bazei de impozitare, la pretul de vanzare a autovehiculelor second hand achizitionate din U.E.

De altfel, imprejurarea ca inculpatul a evidentiat in mod corect in documentele contabile ale societatii toate operatiunile comerciale efectuate si veniturile realizate in intervalul de timp mentionat rezulta si din cuprinsul raportului de expertiza contabila judiciara efectuat in cursul judecatii in apel, necontestat de catre procuror, lucrare ce a stabilit, insa, o diferenta intre TVA-ul aferent vanzarilor de autoturisme colectat de inculpat si cel care trebuia in mod legal calculat la pretul de vanzare, in cuantum de 8.545.367,73 lei.

Determinarea incorecta de catre inculpat a TVA-ului aferent operatiunilor de vanzare efectuate in perioada 1 ianuarie 2008 - 20 aprilie 2011 nu poate constitui, insa, asa cum a sustinut parchetul, infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, atata timp cat respectivele operatiuni au fost evidentiate in documentele contabile, au fost declarate organului fiscal si s-a achitat impozitul corespunzator care a fost calculat si varsat cu ocazia incheierii fiecarui contract de vanzare-cumparare, precum si parte din taxa pe valoarea adaugata, fiind de competenta organelor fiscale de a stabili cuantumul corect al sumelor datorate cu titlu de TVA, in raport cu toate tranzactiile efectuate, fara ca fapta sa poata fi inclusa in sfera ilicitului penal (a se vedea in acelasi sens si decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia penala).

Cu alte cuvinte, asa cum a aratat si curtea de apel, din moment ce organul fiscal a putut constata si verifica operatiunile comerciale efectuate, veniturile realizate si sursa acestora, precum si a stabili felul obligatiilor fiscale si cuantumul eventualelor taxe si impozite datorate de societate bugetului consolidat al statului, determinarea TVA-ului datorat apare ca o chestiune de natura strict fiscala, care se reduce, in esenta, la modul de calcul al acesteia, stabilirea eronata de catre inculpat a respectivei taxe aferenta vanzarilor de autoturisme efectuate neputand constitui infractiunea de evaziune fiscala, prevazuta in art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., in lipsa vreunui element fraudulos din care sa rezulte intentia contribuabilului de a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale.

Asa fiind, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca solutia de achitare a inculpatului P.F. dispusa de instanta de apel, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., este una legala, facandu-se o corecta interpretare si aplicare la cazul concret dedus judecatii a dispozitiilor art. 9 alin. (1) lit. b) si alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

Referitor la critica formulata de partea civila Statul Roman prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj, se apreciaza, de asemenea, ca nu este intemeiata, Inalta Curte de Casatie si Justitie constatand ca, fata de temeiul juridic al achitarii inculpatului retinut de instanta de prim control judiciar, aceasta a facut o corecta aplicare a prevederilor art. 346 alin. (4) teza I C. proc. pen., care stabilesc ca instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

In consecinta, constatand, fata de toate considerentele anterior expuse, ca in cauza nu este incident cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. si nici vreun alt motiv de recurs care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., sa poata fi luat in considerare din oficiu, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj si de partea civila Statul Roman prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin Directia Generala a Finantelor Publice Cluj impotriva deciziei nr. 96/A din 30 aprilie 2013 a Curtii de Apel Cluj, Sectia penala si de minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 174 din 20 ianuarie 2014


Citeşte mai multe despre:    Legea 656/2002    Legea 241/2005    Evaziune fiscala    Contabilitate    TVA



Comentează: Evaziune fiscala. Omisiunea evidentierii operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 147/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR referitoare la subiectul activ al infractiunii de spalare de bani
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 71/RC din 4 martie 2016

Cunoasterea provenientei ilicite a bunurilor. Infractiune de spalare a banilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 89/A din 10 martie 2016

Confiscare extinsa. Infractiune prevazuta in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016

Evaziune fiscala. Executarea de evidente contabile duble
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 117 din 15 ianuarie 2014

Transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 938 din 18 martie 2013

Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1100 din 10.04.2012

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. Evaziune fiscala. Tranzactii imobiliare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012



Articole Juridice

Incadrarea juridica a faptei persoanei fizice care detine produse accizabile in afara antrepozitului fiscal
Sursa: EuroAvocatura.ro

Spalarea banilor
Sursa: Procuror Nicolae LUPULESCU

Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice
Sursa: Inspectoratul General al Politiei si DIICOT