Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Expertiza. Termenul in care trebuie solicitata expertiza contrarie.

Expertiza. Termenul in care trebuie solicitata expertiza contrarie.

  Publicat: 25 May 2007       1182 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Administrarea dovezilor Expertiza. Termenul in care trebuie solicitata expertiza contrarie.
Termenul in care trebuie solicitata expertiza contrarie.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Inscrisuri speciale, materializate in formulare tipizate cu valori nominale tiparite si elemente speciale de securizare;
Suma inscrisa pe un titlu de credit sau o valoare mobiliara.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Denuntarea unui inscris ca fiind un fals.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

C.pr.civ.: art 212 alin.2

Potrivit art. 212 alin. 2 C. proc. civ., expertiza contrarie trebuie ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii. Aceste norme care reglementeaza conditiile in care trebuie sa se invoce regularitatea raportului de expertiza au caracter dispozitiv.
Drept urmare, fata de prevederile art. 108 alin. 3 C. proc. civ., neinvocarea nulitatii raportului de expertiza la prima zi de infatisare dupa depunere si inainte de a se fi pus concluzii in fond, atrage sanctiunea decaderii.


La 1 septembrie 2003, N.E. a solicitat, in contradictoriu cu Primarul municipiului Rosiorii de Vede, anularea Dispozitiei nr. 327 din 28 iulie 2003 emisa de primar.
In motivarea cererii s-a aratat ca autorului contestatoarei i-a fost expropriat un imobil situat in Rosiorii de Vede str. R. nr. 55, compus din „pravalie si teren”. Constructia nu mai exista, fiind demolata in anul 1977, pe teren fiind construite in prezent blocuri cu spatii comerciale la parter.
La 10 septembrie 2003 pe rolul aceleiasi instante a fost inregistrata cererea prin care N.E. a solicitat anularea dispozitiei nr. 342 din 7 august 2003 emisa de Primarul municipiului Rosiorii de Vede.
Din motivarea contestatiei rezulta ca notificarea asupra careia s-a pronuntat primarul a vizat imobilul ce a apartinut tatalui reclamantei, situat in Rosiorii de Vede, str. R. nr. 64.
La termenul din 27 octombrie 2003, in raport de dispozitiile art. 164 C. proc. civ., instanta a dispus conexarea celor doua pricini.
Prin sentinta civila nr. 589 din 17 august 2004, Tribunalul Teleorman –sectia civila a admis in parte actiunea, a modificat dispozitiile nr. 327 din 28 iulie 2003 si nr. 342 din 7 august 2003 in sensul ca a stabilit masuri reparatorii in echivalent sub forma de titluri de valoare nominala. A mentinut celelalte dispozitii.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca autorul reclamantei a fost proprietarul unor spatii comerciale care au fost expropriate prin Decretul nr. 91/1976, fiind demolate in vederea construirii unor blocuri.
Apelurile declarate impotriva acestei sentinte de reclamanta, Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman si Ministerul Finantelor Publice au fost respinse ca nefondate prin decizia civila nr. 558 din 31 martie 2005 a Curtii de Apel Bucuresti - sectia a IV-a civila.
In considerentele hotararii sale, instanta de apel a aratat ca din analiza raportului de expertiza rezulta ca partile au fost convocate, prin scrisori recomandate. Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman nu s-a prezentat la nici un termen de judecata si nici nu a facut obiectiuni la raportul de expertiza. Prin urmare, sustinerile privitoare la incalcarea art. 208 alin. 1 C. proc. civ. nu au fost gasite intemeiate.
Conexarea cauzelor s-a facut cu respectarea dispozitiilor art. 164 C. proc. civ.
Desi reclamanta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza, cand au avut loc dezbaterile in fond, reclamanta prin avocat a apreciat cauza in stare de judecata, renuntand astfel la obiectiunile formulate.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs atat reclamanta cat si parata Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman, in nume propriu si ca reprezentanta a Ministerului Finantelor Publice, sustinand, in esenta, ca:
- hotararea este lipsita de temei legal deoarece instanta a incalcat normele de drept procesual civil prin privarea reclamantei de dreptul de a administra o proba incuviintata;
- instanta a incuviintat obiectiunile facute de reclamanta la raportul de expertiza si dupa 10 termene, in care expertul a ignorat adresele instantei nedepunand raspunsul la obiectiuni a dat cuvantul in fond,
- instanta a apreciat ca singura solutie este judecarea cauzei; instanta de apel, la randul ei, a respins in mod nejustificat solicitarea de desemnare a unui alt expert, astfel incat reclamanta a fost pusa in situatia de a nu-si putea administra dovezile incuviintate.
- instanta de apel a facut o confuzie regretabila intre obiectivele expertizei si obiectiunile la expertiza, iar hotararea nu face nici un fel de referire la celelalte aspecte care atrag nulitatea raportului de expertiza, cum ar fi neconvocarea partilor..
Recursul declarat de D.G.F.P a judetului Teleorman, in nume propriu si in numele Ministerului Finantelor Publice, a fost structurat pe urmatoarele critici:
- Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman nu are calitate procesuala pasiva, atat in nume propriu cat si ca reprezentanta a Ministerului Finantelor Publice.
- raportul juridic izvorat din aplicarea Legii nr. 10/2001 ia nastere intre persoana detinatoare a imobilului si persoana indreptatita la restituire sau la masuri reparatorii in echivalent;
- fata de prevederile art. 29 si 33 din Legea nr. 10/2001, Directia Generala a Finantelor Publice nu are calitate procesuala, singura obligatie stabilita de lege in sarcina organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice fiind emiterea avizului la solicitarea organului de conducere al institutiei publice implicate in privatizare;
- exceptand situatia prevazuta de art. 31 din Legea nr. 10/2001, nicaieri in cuprinsul acesteia nu este prevazut faptul ca Ministerul Finantelor Publice trebuie obligat prin decizia/dispozitia emisa de unitatea care solutioneaza notificarea;
- recurenta nu a fost citata la efectuarea expertizei, raportul de expertiza nu i-a fost comunicat, astfel incat instanta de apel a facut aplicarea gresita a art. 208 alin. 1 C. proc. civ;
- expertul dovedeste convocarea partilor prin anexarea la raport a dovezii de primire a convocarii. Or, in cauza, rezulta ca partile au fost convocate la efectuarea expertizei, numai din preambulul raportului.
Pentru aceste motive, instanta de apel a incalcat dreptul procedural de dezbatere in contradictoriu a probelor administrate.
Instanta de apel a facut o aplicare gresita a art. 164 alin. 1 C. proc. civ. Aceasta deoarece, obiectul si cauza celor doua contestatii erau diferite.
Analizand hotararea atacata, prin prisma motivelor de recurs si in raport de probele administrate in prima instanta, Curtea a apreciat ca recursurile nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
1. Recursul reclamantei, intemeiat in drept pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este structurat pe modul gresit in care au procedat instantele in legatura cu administrarea probei privind raportul de expertiza, retinandu-se gresit ca reclamanta ar fi renuntat la obtinerea raspunsul la obiectiuni.
Critica nu poate fi primita.
In practicaua sentintei s-a retinut ca avocatul reclamantei a aratat ca valoarea imobilelor indicata de expert este derizorie si, desi expertul nu a raspuns la obiectiuni, apreciaza cauza in stare de judecata .
Incheierea instantei este un inscris autentic care se bucura de o prezumtie de validitate, pana la inscrierea in fals . Or reclamanta, care a beneficiat de asistenta juridica calificata in toate etapele procesuale, nu a inteles sa invoce incidenta prevederilor art. 180 C. proc. civ.
In aceste conditii, in mod corect instanta de apel a inlaturat criticile facute direct in apel la raportul de expertiza, astfel incat nu sunt intrunite cerintele impuse de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.;
2. „Calitatea” pe care o are in cauza Directia Generala a Finantelor Publice este aceea de reprezentanta a Ministerului Finantelor Publice.
Faptul ca este asa, o recunoaste implicit si recurenta, de vreme ce in lipsa acestei calitati, si cu atat mai mult a calitatii procesuale, asa cum pretinde, nu ar fi putut face critici nici asupra calitatii procesuale a Ministerului Finantelor Publice, nici asupra fondului.
De altfel, prin sentinta atacata nu s-a stabilit nici o obligatie in sarcina Directiei Generale a Finantelor Publice Teleorman ori a Ministerului Finantelor Publice. Ca atare, recursul exercitat este si lipsit de interes .
Motivul de recurs intemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondat.
Potrivit art. 212 alin. 2 C. proc. civ., expertiza contrarie trebuie ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii. Aceasta inseamna ca normele care reglementeaza conditiile in care trebuie sa se invoce nrregularitatea raportului de expertiza au caracter dispozitiv. Drept urmare, fata de prevederile art. 108 alin. 3 C. proc. civ., neinvocarea nulitatii raportului la prima zi de infatisare dupa depunere si inainte de a se fi pus concluzii in fond, atrage sanctiunea decaderii.
Or, la termenul din 1 aprilie 2004, cand se puteau face obiectiuni, atat Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman cat si Ministerul Finantelor Publice au fost reprezentati prin consilieri juridici. Asadar, nu se mai poate invoca direct in caile de atac nelegalitatea convocarii la efectuarea expertizei.
Prima instanta a facut si aplicarea corecta a dispozitiilor art. 164 C. proc. civ., pentru buna administrare a justitiei si evitarea pronuntarii unor hotarari contradictorii in legatura cu situatii identice, impunandu-se conexarea.
Codul nu impune pentru aceasta masura identitatea de obiect, ca in situatia litispendentei, conform art. 163, ci este suficient ca „obiectul si cauza sa aiba intre dansele o stransa legatura”.
In speta, legatura era determinata de identitatea de parti si de cauza intrucat ambele imobile pentru care s-au solicitat masuri reparatorii au apartinut autorului reclamantei, fiind expropriate pentru utilitate publica.
Fata de cele ce preced, ambele recursuri au fost respinse.



Pronuntata de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 2197 din 28 februarie 2006.


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Dialogurile MCP (X) - Utilizarea retelelor de mesagerie electronica in raporturile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (VIII): Clauza de confidentialitate in contractul individual de munca. Ce este si ce nu este confidential?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Legea nr. 269/2021 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr. 53/2003 - C ...

OUG 117/2021 pentru modificarea si completarea Codului muncii
Ordonanta de urgenta nr. 117/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ...

OUG 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor categorii de persoane in contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
Ordonanta de urgenta nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere platite parintilor si altor cat ...