Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ a pronuntat o hotarare privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune

ICCJ a pronuntat o hotarare privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune

  Publicat: 16 Jan 2016       4795 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
In Monitorul Oficial din data de 08.01.2016, Partea I, a fost publicata Decizia nr. 30/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune.
Inalta Curte de Casatie si justitie a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Brasov, Sectia penala, prin Incheierea din data de 16 septembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 121/62/2014, pentru a se pronunta o hotarare prealabila in vederea dezlegarii de principiu a urmatoarei probleme de drept:
"daca in situatia unei infractiuni de inselaciune (dar si a altor infractiuni, de pilda, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea continutului notiunii de «consecinte deosebit de grave» si existenta unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare partiala (a formei agravate), prin modificarea cerintelor de tipicitate ca trasatura esentiala a infractiunii".

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Prevazuta in cap. IV, t. II, art. 41, alin. 3,C. pen., partea generala,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului (privat sau public)
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ramura a dreptului Romaniei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala,
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Abrogarea dispozitiei legale prin care o fapta era prevazuta si pedepsita ca infractiune, astfel incat aceasta fapta este sanctionata ca abatere,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Opinia majoritara a fost aceea ca, in situatia infractiunilor de inselaciune comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea continutului notiunii de "consecinte deosebit de grave" si existenta unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, nu are loc o dezincriminare partiala a formei agravate, prin modificarea cerintelor de tipicitate, ca trasatura esentiala a infractiunii, iar opinia minoritara a fost in sensul ca are loc o dezincriminare partiala (a formei agravate), prin modificarea cerintelor de tipicitate ca trasatura esentiala a infractiunii in situatia unor infractiuni de inselaciune (dar si a altor infractiuni) comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea continutului notiunii de "consecinte deosebit de grave" si existenta unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, a constatat ca membrii completului de judecata ai Curtii de Apel Brasov - Sectia penala au avut opinii diferite asupra chestiunii in discutie. Astfel, unul dintre judecatori a apreciat ca nu este vorba de o dezincriminare, deoarece aceasta notiune opereaza numai asupra infractiunii in integralitatea sa si nu doar asupra unei variante agravate a acesteia. S-a considerat ca in speta este vorba de aplicarea legii penale mai favorabile, care trebuie aplicata in integrum, potrivit Decizieinr. 265/2014 pronuntate de Curtea Constitutionala (in speta, legea anterioara). In consecinta, s-a sustinut ca in cazul in care legea veche este mai favorabila, atunci trebuie retinuta si varianta agravata prevazuta de art. 215alin. 5din Codul penal din 1969, daca au fost produse consecinte deosebit de grave. Faptul ca inCodul penalin vigoare nu mai este prevazuta varianta agravata a infractiunii de inselaciune nu are nicio relevanta, deoarece legiuitorul a mentinut in noulCod penalinfractiunea de inselaciune, existand o continuitate a acestei infractiuni in legile penale succesive.



In opinia celuilalt membru al completului, opereaza dezincriminarea partiala in ceea ce priveste conditiile cerute de lege pentru tipicitatea infractiunii. Chiar daca doctrina nu a dezbatut pe larg chestiunea dezincriminarii partiale, aceasta nu poate fi negata.Codul penalin vigoare a operat si alte dezincriminari partiale - de pilda, vatamarea corporala din culpa a cunoscut aceeasi modificare a conditiilor cerute pentru tipicitatea infractiunii, in sensul modificarii numarului de zile de ingrijiri medicale corespunzator noii reglementari sau in cazul infractiunii de luare de mita ipoteza in care fapta comisa prin "nerespingerea promisiunii de bani, bunuri sau alte foloase" nu se mai regaseste ca modalitate alternativa in noua reglementare.


Au fost consultate si opiniile unor specialisti in drept penal asupra chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii.


Astfel, Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat in sensul ca este improprie referirea la institutia dezincriminarii si la efectele acesteia in cazul in care legea noua renunta la o agravanta prevazuta de legea veche. Dezincriminarea presupune ca o fapta concreta, tipica, in raport cu legea veche, nu mai indeplineste conditiile de tipicitate in raport cu legea noua. Or, in cazul simplei renuntari la o agravanta, fapta concreta este tipica si in raport cu legea noua, doar ca ea se va incadra in forma de baza a infractiunii (sau intr-o alta forma agravata, preluata din legea veche).


Sintagma dezincriminare partiala, utilizata uneori in doctrina, face referire la ipoteza in care se restrange sfera de aplicare a unui text de incriminare, astfel ca anumite fapte comise sub legea veche nu mai reunesc conditiile de tipicitate in raport cu legea noua, in timp ce altele raman tipice (de exemplu, dintre faptele de tulburare de posesie comise sub imperiul legii vechi raman tipice cele comise prin violenta, amenintare, desfiintarea semnelor de hotar, dar nu mai sunt tipice cele comise fara folosirea unor asemenea mijloace). Prin opozitie, dezincriminarea ar fi totala, atunci cand incriminarea este suprimata in abstracto, astfel ca toate faptele care erau tipice sub legea veche in raport cu un anumit text de incriminare sunt lipsite de corespondent in legea noua (de exemplu, faptele de prostitutie comise sub imperiul codului anterior).


Circumstantele agravante generale sau speciale, cu vocatie de aplicare in cauza, prevazute de legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot fi avute in vedere atunci cand se aleg textele ce urmeaza a fi comparate in vederea determinarii legii penale mai favorabile. Nu aceeasi este insa situatia in cazul circumstantelor agravante prevazute de legea veche, care nu se mai regasesc in legea noua, acestea urmand a fi avute in vedere in determinarea legii penale mai favorabile. Diferenta de tratament este impusa de principiul legalitatii incriminarii, care interzice angajarea sau agravarea raspunderii penale in considerarea unei dispozitii ce nu era accesibila si previzibila la momentul comiterii faptei . Asa se face ca se tine seama de o agravanta prevazuta de legea veche la care legea noua renunta, dar nu si de cea din legea noua ce nu avea corespondent in legea veche, autorul neputand sa prevada la momentul savarsirii ca in viitor respectiva imprejurare va agrava raspunderea .


Modificareaart. 183din noul Cod penal este relevanta, in contextul aplicarii dispozitiilorart. 5din noul Cod penal, doar pentru infractiunile carora si noulCod penalle asociaza agravanta producerii de consecinte deosebit de grave. Modificarea nu are insa niciun impact asupra unei incadrari juridice facute potrivit legii vechi, din cel putin doua considerente:


-era si este general acceptat ca, in aplicarea legii penale mai favorabile cu referire la circumstantele atenuante sau agravante (generale ori speciale), nu este posibila incadrarea faptei potrivit unei legi si preluarea circumstantei din cealalta lege. A fortiori, nu va fi posibila preluarea unui simplu element al circumstantei din cealalta lege (in cazul din speta, limita prejudiciului). De aceea, este exclusa determinarea aplicabilitatii agravantei din legea veche prin raportare la plafonul valoric instituit de legea noua;


-potrivit Decizieinr. 265/2014a Curtii Constitutionale, in aplicareaart. 5din Codul penal nu este posibila combinarea unor dispozitii din legile succesive.


In consecinta, verificarea intrunirii elementelor agravantei constand in producerea de consecinte deosebit de grave prevazuta de legea veche in cazul inselaciunii se va face doar prin raportare la plafonul valoric prevazut de respectiva lege (200.000 lei), fiind exclusa orice raportare laart. 183din noul Cod penal.


Referitor la problema de drept ce face obiectul sesizarii


Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca problema de drept are in vedere aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei, si nu aplicarea legii penale de dezincriminare. Faptul ca in Codul penal in vigoare nu mai este prevazuta o forma calificata ce presupunea un element circumstantial agravant adaugat continutului constitutiv nu produce consecintele juridice proprii dezincriminarii. Inlaturarea elementului circumstantial agravant, ca urmare a intervenirii unei legi noi, conduce la abrogarea formei calificate, si nu la dezincriminarea faptei .


Retroactivitatea legii de dezincriminare este prevazuta expres de art. 4 din Codul penal, potrivit caruia "Legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua". Textul este completat prin dispozitiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, potrivit caruia dispozitiile art. 4 din Codul penal privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi, datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii. Ipoteza avuta in vedere este aceea a faptei care nu mai constituie infractiune, si nu cea a faptei care pierde un element circumstantial de agravare adaugat continutului constitutiv, dar ramane in sfera ilicitului penal prin continutul sau constitutiv. Nu exista dezincriminare nici atunci cand fapta incriminata de norma abrogata este o infractiune complexa si cel putin una dintre componentele sale continua sa ramana incriminata de o alta norma.


Astfel, vor fi incidente dispozitiile referitoare la dezincriminare doar atunci cand, sub legea veche, fapta se putea comite atat cu intentie, cat si din culpa, dar comiterea din culpa (retinuta in cazul inculpatului) nu mai este avuta in vedere de legea noua. Asa se intampla, de pilda, in cazul infractiunii de nedenuntare (art. 266 din Codul penal) ca efect al modificarii regulii privind sanctionarea omisiunii [art. 16 alin. (6) din Codul penal]. Tot astfel, tulburarea de posesie comisa fara a utiliza constrangerea sau desfiintarea ori mutarea semnelor de hotar, incriminata de art. 220 alin. 1 din Codul penal 1969, isi pierde caracterul infractional sub imperiul noului Cod penal (art. 256), protectia valorii sociale in cauza putand fi asigurata prin mijloacele oferite de dreptul civil. In consecinta, fapta persoanei care, sub imperiul vechii reglementari, a ocupat fara drept un imobil al altuia, fara a recurge la mijloacele respective, nu mai constituie infractiune dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, fiind dezincriminata (Florin Streteanu, Daniel Nitu, Drept penal general, Curs universitar, vol. I, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 125).


Producerea unor consecinte deosebit de grave reprezenta forma calificata a unor categorii de infractiuni contra patrimoniului. Aplicand principiile anterioare la speta de fata, se constata ca in continutul constitutiv al infractiunii de inselaciune (ca si in continutul infractiunii de furt) nu au intervenit modificari in Codul penal actual fata de Codul penal din 1969, astfel ca nu este incident art. 4 din Codul penal referitor la aplicarea legii de dezincriminare si nici art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, ambele norme raportandu-se la ipoteza in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infractiune potrivit legii noi. Inselaciunea (ca si furtul) constituie infractiune potrivit legii noi, astfel ca instanta va avea de verificat incidenta art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei), comparand efectele legii in vigoare la data faptei, care prevedea forma calificata, cu efectele legii in vigoare la data solutionarii apelului, care nu mai prevede forma calificata, asupra situatiei juridice a persoanelor acuzate. Compararea efectelor formei simple a infractiunii in legile in vigoare ar fi echivalenta cu aplicarea unei lex tertia.


Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de catre Curtea de Apel Brasov - Sectia penala prin Incheierea din data de 16 septembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 121/62/2014, prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept si a stabilit ca:


``In situatia unei infractiuni de inselaciune comise sub imperiulCodului penaldin 1969, care a produs un prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei, modificarea notiunii de "consecinte deosebit de grave" inCodul penalnu produce efectele prevazute deart. 4din Codul penal si nici pe cele prevazute de art. 3alin. (1)din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legiinr. 286/2009privindCodului penalsi nu conduce la dezincriminarea infractiunii de inselaciune."


Decizia este obligatorie incepand cu data de 08.01.2016, data la care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.



Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator Cabinet de Avocat Predut Marius-Catalin



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    dezlegare de drept    inselaciune    prejudiciu sub 2000000 lei    dezincriminare    lege mai favorabila



Comentează: ICCJ a pronuntat o hotarare privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 5 martie 2014

Previzibilitatea riscului asigurat in cazul savarsirii unei infractiuni de inselaciune in conventii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 181 din 23 ianuarie 2014

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1074 din 26 martie 2014

Abuz in serviciu. Inselaciune. Distinctie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1393 din 23 aprilie 2013

Denuntare calomnioasa. Conditia existentei vinovatiei sub forma intentiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia Penala, Decizia nr. 34 din 26.01.2009



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Controverse jurisprudentiale in aplicarea Deciziei CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Neplata diurnei externe. Actiune impotriva angajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Riscul persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara documente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Aplicarea principiului ne bis in idem nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

O practica comerciala inselatoare fata de consumator este neloiala si, prin urmare, interzisa
Sursa: EuroAvocatura.ro

Excluderea unui agricultor de la beneficiul unor ajutoare agricole pentru declaratie falsa cu privire la suprafata exploatatiei sale nu se opune aplicarii unei sanctiuni penale pentru aceleasi fapte
Sursa: EuroAvocatura.ro