Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept. Concurs de infractiuni savarsite de minori

ICCJ. Dezlegarea unei chestiuni de drept. Concurs de infractiuni savarsite de minori

  Publicat: 19 Mar 2016       4024 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Din data de 15.03.2016 a devenit obligatorie Decizia nr. 2 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala in dosarul nr.4116/1/2015, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 192 din 15.03.2016.
In sedinta din 26 ianuarie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori, dispusa prin Incheierea de sedinta din data de 23 octombrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 44.339/215/2014, pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea problemei de drept:

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Restrictie verticala inseamna restrictionarea concurentei printr-un acord vertical
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

"Daca, in cazul in care un inculpat minor savarseste, in timpul minoritatii, un concurs de infractiuni, fiind ulterior trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor din cadrul concursului de infractiuni, prin rechizitorii distincte, iar pentru una dintre infractiuni i s-a aplicat o masura educativa neprivativa de libertate, pe care a executat-o integral inainte de a fi trimis in judecata si pentru savarsirea celorlalte infractiuni din cadrul concursului, in momentul in care i se aplica o masura educativa pentru toate infractiunile din cadrul concursului de infractiuni, conform art. 129 alin. (1) din Codul penal, durata masurii educative deja executate se scade din durata noii masuri educative aplicate pentru intreg concursul de infractiuni sau se va dispune executarea integrala a noii masuri educative aplicate pentru intreg concursul de infractiuni, atat in cazul aplicarii unei masuri educative neprivative de libertate, cat si in cazul aplicarii unei masuri educative privative de libertate."


Opinia majoritara exprimata de judecatorii din cadrul instantelor judecatoresti de la nivelul Curtii de Apel Bucuresti, Curtii de Apel Constanta, Curtii de Apel Craiova, Curtii de Apel Galati, Curtii de Apel Cluj, Curtii de Apel Brasov, Curtii de Apel Suceava, a fost in sensul ca durata masurii educative deja executate nu se scade din durata masurii educative aplicate pentru intreg concursul de infractiuni, dispunandu-se executarea integrala a noii masuri educative aplicate pentru intreg concursul de infractiuni, atat in cazul aplicarii unei masuri educative neprivative de libertate, cat si in cazul aplicarii unei masuri privative de libertate, intrucat Codul de procedura penala nu prevede o dispozitie in sensul deducerii duratei masurii educative deja executate.


In opinia minoritara, s-a apreciat ca durata masurii educative deja executate de minor, indiferent daca a fost privativa sau neprivativa de libertate, trebuie scazuta din durata noii masuri educative aplicate in cazul concursului de infractiuni .


Reprezentantul Parchetului a sustinut ca problema de drept suspusa dezlegarii o constituie, in esenta, stabilirea tratamentului sanctionator pentru minorul care a executat deja o masura educativa si care este judecat apoi pentru alte infractiuni concurente cu infractiunea care a atras initial aplicarea masurii deja executate. Problema survine in conditiile in care, pe de o parte, dispozitiile art. 129 din Codul penal care reglementeaza regimul sanctionator al concursului de infractiuni in privinta minorului stabilesc regula conform careia pentru toate infractiunile concurente se aplica o singura masura educativa, iar pe de alta parte, nu exista dispozitii speciale pentru situatia concursului judecat ulterior executarii sanctiunii pentru una dintre componentele lui.


Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca in cazul concursului de infractiuni savarsit in timpul minoritatii dispozitiile legale care reglementeaza aplicarea sanctiunii sunt prevazute in cuprinsul art. 129 alin. (1) din Codul penal, respectiv in art. 123 alin. (3), art. 124 alin. (3) si art. 125 alin. (3) din acelasi cod.


Textele de lege stabilesc modalitati diferite de sanctionare a inculpatilor minori in raport cu momentul judecarii infractiunilor concurente, respectiv stadiul executarii sanctiunilor aplicate, fara a acoperi insa situatia juridica relevata in cauza, respectiv ipoteza in care masura educativa aplicata pentru una dintre infractiunile care compun concursul de infractiuni a fost executata integral.


Art. 129 alin. (1) din Codul penal consacra principiul aplicarii unei singure masuri educative pentru intreg concursul de infractiuni, iar stabilirea unei masuri educative unice intr-o atare situatie nu prezinta caracter de noutate, acest sistem de sanctionare fiind folosit si anterior modificarilor legislative intrate in vigoare la data de 1 februarie 2014.


Revenind la chestiunea de drept supusa dezlegarii, in ipoteza infractiunilor concurente savarsite in timpul minoritatii, judecate separat, Curtea retine ca durata masurii educative neprivative de libertate, dispusa pentru o infractiune concurenta si executata, nu se scade din durata masurii educative neprivative sau privative de libertate, stabilita conform art. 129 alin. (1) din Codul penal. Situatia de fata - care constituie obiectul dezlegarii chestiunii de drept - nu este reglementata legislativ, fata de situatiile prevazute de art. 123 si 127 din Codul penal, care privesc alte situatii si care nu pot fi aplicate prin asemanare, deoarece principiul legalitatii sanctiunilor prevazute de art. 2 din Codul penal nu permite acest lucru.


Diversitatea obligatiilor si a restrictiilor ce caracterizeaza diferitele masuri educative neprivative de libertate nu permite echivalarea acestora si, implicit, posibilitatea de a scadea durata unei masuri educative neprivative de libertate executate din durata unei masuri educative neprivative de libertate care implica o alta obligatie sau restrictie .


Curtea motiveaza ca valorificarea masurii educative deja executate se realizeaza in procesul de individualizare a masurii aplicabile pentru intregul concurs de infractiuni, in sensul ca la alegerea acestei din urma masuri si la stabilirea duratei ei se va tine seama de faptul ca pentru una dintre infractiunile concurente s-a luat si s-a executat deja o alta masura educativa.


In procesul de individualizare a masurii, instanta urmeaza sa stabileasca mental masura educativa pe care ar lua-o pentru intregul concurs de infractiuni daca nu s-ar fi executat nimic anterior pentru o fapta concurenta, iar apoi sa analizeze in ce masura sanctiunea deja executata ar influenta masura rezultanta.


In mod evident, nu exista un algoritm matematic pentru derularea acestor operatiuni, dar ele trebuie mentionate in considerentele hotararii.


Concluzionand, pentru toate argumentele expuse, in ipoteza infractiunilor concurente savarsite in timpul minoritatii, judecate separat, durata masurii educative neprivative de libertate, dispusa pentru o infractiune concurenta si executata, nu se scade din durata masurii educative neprivative sau privative de libertate, dar va fi avuta in vedere la alegerea si stabilirea sanctiunii conform art. 129 alin. (1) din Codul penal.


In ipoteza analizata, executarea integrala a masurii educative neprivative de libertate aplicate anterior pentru o infractiune concurenta cu cea din cauza pendinte trebuie avuta in vedere in procesul de individualizare a sanctiunii unice aplicabile intregului concurs de infractiuni, raportat la art. 74 din Codul penal, pentru a nu se ajunge la o sanctionare excesiva a minorului ale carui fapte nu au fost judecate in cadrul aceluiasi proces.


Pentru considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori - in Dosarul nr. 44.339/215/2014, si a stabilit ca:


"In ipoteza infractiunilor concurente savarsite in timpul minoritatii, judecate separat, durata masurii educative neprivative de libertate, dispusa pentru o infractiune concurenta si executata, nu se scade din durata masurii educative neprivative sau privative de libertate, dar va fi avuta in vedere la alegerea si stabilirea sanctiunii conform art. 129 alin. (1) din Codul penal."



Obligatorie de la data de 15.03.2016, respectiv data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 192, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.


Prelucrat de Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, colaborator Cabinet de avocat Predut Marius-Catalin.





Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    dezlegarea unei chestiuni de drept    art. 129 Cod penal    masuri educative    concurs de infractiuni savarsite de minori
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Invocarea exceptiei de necompetenta teritoriala dupa primul termen de judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 640/2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Persoana aflata in continuarea studiilor. Protectia si promovarea drepturilor copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II – pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura