Prin cererea inregistrata la data de 11 02.2015, reclamanta Agentia Nationala de Integritate a solicitat, in contradictoriu cu paratii A., B., C., Secretariatul General al Camerei Deputatilor, anularea contractului individual de munca din 30.12.2008 si a contractului individual de munca din 15.12.2008, prin care C., fiul paratului, a fost angajat la Biroul parlamentar - Circumscriptia Electorala nr. x; a contractului individual de munca din 20.12.2004; a contractului individual de munca din 15.06.2006; a contractelor civile din 14.06.2006, din 15.12.2008 si din 18.05.2009, prin care, la propunerea paratului A., a fost angajata sotia sa B. la acelasi birou parlamentar.
In motivarea cererii s-a aratat ca prin propunerea si avizarea contractelor individuale de munca ale sotiei si ale fiului sau, in cadrul Biroului Parlamentar Circumscriptia Electorala nr. x, au fost incalcate prevederile legale privind conflictul de interese, respectiv dispozitiile art. 70, 71 si 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, paratul avand un interes personal in ceea ce priveste angajarea fiului si a sotiei sale.
Reclamanta a aratat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (1) si (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, daca raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat in termenul prevazut de lege, Agentia sesizeaza, in termen de 6 luni, organele competente pentru declansarea procedurii disciplinare, precum si, daca este cazul, instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
In cauza dedusa judecatii, raportul de evaluare a ramas definitiv conform deciziei nr. 2314 din 20.05.2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin care s-a admis recursul declarat de Agentia Nationala de Integritate impotriva sentintei nr. 214 din 01.11.2012 a Curtii de Apel Targu Mures, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, respingandu-se contestatia in mod irevocabil.
Investita cu solutionarea cauzei, Curtea de Apel Targu Mures, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin incheierea din 22.05.2015, a invocat din oficiu exceptia necompetentei materiale, avand in vedere dispozitiile art. 8, coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, referitoare la obiectul actiunii in contencios administrativ, precum si art. 10 din Legea nr. 554/2004, referitoare la delimitarea competentei materiale a instantelor de contencios administrativ si, intrucat partile nu au fost prezente, a dispus citarea acestora cu mentiunea de a-si exprima pozitia procesuala cu privire la acest aspect.
Prin sentinta nr. 65 din 19.06.2015 Curtea de Apel Targu Mures, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia de necompetenta materiala invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cererii in favoarea Tribunalului Mures.
Pentru a se pronunta astfel, Curtea a apreciat ca a fost investita cu un conflict de munca . Totodata, a retinut ca Legea nr. 176/2010 nu este lege organica, in conformitate cu dispozitiile art. 73 alin. (3) din Constitutia Romaniei, astfel incat nu au forta de a modifica normele de competenta stabilite de art. 208 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social sau de art. 10 din Legea nr. 554/2005 a contenciosului administrativ. Curtea a apreciat ca norma juridica cuprinsa la art. 22 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, temeiul de drept invocat de reclamanta, nu constituie o norma de competenta speciala, derogatorie, prin care instantei de contencios administrativ sa ii fie atribuite in competenta cereri care au ca obiect anularea unor contracte de munca si, prin urmare, anularea unor contracte de munca formeaza obiectul jurisdictiei muncii si nu poate forma obiectul unei actiuni de contencios administrativ.
Astfel investit prin declinare, Tribunalul Mures, Sectia civila, prin sentinta nr. 1286 din 3.11.2015 a admis exceptia necompetentei sale teritoriale si a declinat in favoarea Tribunalului Bucuresti, Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.
Pentru a se pronunta astfel, aceasta instanta a retinut ca cererile de anulare a contractelor de munca sunt sub jurisdictia muncii, astfel cum este reglementata prin Codul Muncii si Legea nr. 62/2011 a dialogului social, iar sub aspect teritorial, competenta in solutionarea acestor cereri de anulare revine instantei de la sediul reclamantei, respectiv sediul Agentiei Nationale de Integritate, care se afla in Bucuresti.
Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a civila, conflicte de munca si asigurari sociale, prin sentinta civila nr. 2069 din 25.02.2016 a admis exceptia necompetentei sale materiale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Targu Mures, Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal.
Tribunalul Bucuresti a apreciat ca prezentul litigiu nu are ca obiect un conflict de munca, intrucat nu poarta intre angajat si angajator, ci intre partile unui contract de munca si un tert - reclamanta - caruia legea i-a conferit calitate procesuala activa numai in cadrul litigiilor promovate pe calea procedurii prevazute de art. 22-24 din Legea nr. 176/2010, dispozitii derogatorii de la dreptul comun.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 actiunile introduse in conformitate cu dispozitiile art. 22 din lege la instanta de contencios administrativ, urmeaza regulile de competenta prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel investita, Inalta Curte retine urmatoarele:
Potrivit art. 133 pct. 2 C.proc.civ., exista conflict negativ de competenta cand doua sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi proces sau, in cazul declinarilor succesive, daca ultima instanta investita, isi declina, la randul sau, competenta in favoarea uneia dintre instantele care, anterior, s-au declarat necompetente.
Din aceste dispozitii rezulta o prima ipoteza, respectiv aceea ca, doua sau mai multe instante sa se fi dezinvestit de solutionarea unei cauze, considerand ca nu sunt competente, iar dezinvestirea sa fie reciproca, conditii ce trebuie intrunite cumulativ.
A doua ipoteza vizeaza declinarile succesive si presupune ca ultima instanta investita sa isi decline la randul sau competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s-au declarat necompetente.
Aceasta este situatia in speta, unde ultima instanta investita, ca fiind competenta teritorial, respectiv Tribunalul Bucuresti, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Targu Mures, instanta care anterior se declarase necompetenta material sa solutioneze cauza.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice:
``(1) Persoana care face obiectul evaluarii poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilitatii in termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanta de contencios administrativ.
(2) Daca raportul de evaluare a conflictului de interese nu a fost contestat in termenul prevazut la alin. (1) la instanta de contencios administrativ, Agentia sesizeaza, in termen de 6 luni, organele competente pentru declansarea procedurii disciplinare, precum si, daca este cazul, instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
(3) Daca raportul de evaluare a incompatibilitatii nu a fost contestat in termenul prevazut la alin. (1) la instanta de contencios administrativ, Agentia sesizeaza in termen de 15 zile organele competente pentru declansarea procedurii disciplinare; daca este cazul, Agentia sesizeaza in termen de 6 luni instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind incompatibilitatile.
(4) Daca in urma evaluarii declaratiei de interese, precum si a altor date si informatii, inspectorul de integritate constata inexistenta unei stari de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, intocmeste un raport in acest sens, pe care il transmite persoanei care a facut obiectul evaluarii, in conditiile art. 17 alin. (5) teza a doua``.
De asemenea, conform art. 23 din acelasi act normativ:
``(1) In cazul unui conflict de interese, daca au legatura cu situatia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta.
(2) Actiunea in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice sau administrative incheiate cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusa de Agentie chiar daca persoana in cauza nu mai detine acea functie.
(3) Instanta va putea dispune motivat, pe langa constatarea nulitatii absolute, si repunerea partilor in situatia anterioara``.
Art. 24 din acelasi act normativ prevede ca:
``(1) Actiunile introduse la instantele de contencios administrativ urmeaza regulile de competenta prevazute in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator``.
Din textele legale mai sus citate, Inalta Curte retine ca Legea nr. 176/2010, privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, instituie o procedura speciala de constatare a conflictului de interese, care presupune intocmirea unui referat de evaluare, in care se constata existenta acestui conflict si care este supus controlului judecatoresc la instanta de contencios administrativ, asa cum prevad dispozitiile art. 21 - 22, anterior citate.
In situatia in care acest raport de evaluare al conflictului de interes nu a fost contestat, Agentia Nationala de Integritate are dreptul de a sesiza, in termen de 6 luni, instanta de contencios administrativ, in vederea anularii actelor emise, adoptate sau intocmite cu incalcarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
In speta de fata, instanta de judecata a fost investita cu o cerere de chemare in judecata, ce are ca obiect anularea contractelor prin care C., fiul paratului A. si B., sotia sa, au fost angajati la Biroul sau parlamentar - Circumscriptia Electorala nr. x.
Inalta Curte constata ca prezenta cerere de chemare in judecata a fost formulata ulterior intocmirii raportului de evaluare, prin care s-a constatat ca exista conflict de interese. Ca urmare, Agentia Nationala de Integritate a sesizat instanta de judecata cu anularea acelor acte intocmite cu incalcarea conflictului de interese, respectiv cu o cerere de anulare a contractelor civile si individuale de munca .
Inalta Curte apreciaza ca vointa legiuitorului este neechivoca in cauza, competenta de solutionare a cererilor de anulare a acelor acte intocmite cu incalcarea, constatata prin raport de evaluare, a conflictelor de interese revenind instantei de contencios administrativ. Aceasta deoarece aceasta cerere, de anulare a respectivelor contracte, are un caracter subsidiar actiunii de constatare a conflictului de interese, fiind, de altfel, si cauza principala a nulitatii acestora.
Asadar, competenta de solutionare se determina in raport cu cererea principala, care este actiunea de constatare a conflictului de interese.
Inalta Curte retine ca prevederile Legii nr. 176/2010 instituie o competenta speciala si derogatorie in raport de cele ale Codului Muncii, conferind competenta speciala instantei de contencios administrativ, cu privire la toate actele juridice incheiate cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, neinteresand, deci, natura actului (civil, comercial sau de munca).
Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte urmeaza sa stabileasca competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Targu Mures, Sectia civila, de contencios administrativ si fiscal.
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Conflictul de interese in cadrul comitetului creditorilor. Inaplicabilitatea art. 51 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 in situatia votului in adunarea creditorilor Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 374/7.09.2020
Actiune in constatarea intervenirii prescriptiei extinctive a raspunderii pentru faptele constatate printr-un raport de evaluare al ANI. Inadmisibilitate Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 1/12 ianuarie 2021
Actiune in constatarea nulitatii hotararii adoptate de consiliul judetean. Conflict de interese. Calitate procesuala activa. Regimul juridic al nulitatii in materia contenciosului administrativ Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal Decizia civila nr. 84 din 31 ianuarie 2019
CEDO: Tau impotriva Romaniei. Dreptul la un proces echitabil Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CEDO: Monica Macovei impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Principiile fundamentale ale procesului civil. Decaderea reclamantului din proba incuviintata. Conditii si efecte. Rolul judecatorului in aflarea adevarului Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1572 din 16 septembrie 2020
Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019
Modificarea nelegala a felului muncii de catre angajator. Sanctionarea disciplinara in lipsa cercetarii prealabile obligatorii Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6817 din data de 27.11.2020
Hotarare AGA dividende. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 48/2020
Evaluarea salariatilor prin procese automate, aplicatii si platforme electornice Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati
Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare Sursa: Irina Maria Diculescu
Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate. Sursa: Irina Maria Diculescu
Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante Sursa: Irina Maria Diculescu
Precizari privind evaluarea functionarilor publici pentru anul 2018, conform Legii nr. 24/2019 Sursa: MCP Cabinet avocati
Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim