Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Respectarea principiului libertatii contractuale. Stabilirea competentei jurisdictionale. Arbitraj

Respectarea principiului libertatii contractuale. Stabilirea competentei jurisdictionale. Arbitraj

  Publicat: 04 Jan 2017       598 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
In cazul in care din continutul unei clauze compromisorii rezulta fara echivoc ca partile sunt de acord cu arbitrajul institutionalizat al Camerei de Comert si Industrie de la Paris, conform regulilor de procedura specifice acestui tip de arbitraj, stabilindu-se ca locul arbitrajului este la Bucuresti, iar limba arbitrajului este limba romana, nu se poate retine asertiunea partii reclamante ca nespecificarea expresa a institutiei de arbitraj atrage, in determinarea instantei arbitrale, aplicarea Regulamentului si a regulilor de procedura ale institutiei permanente de arbitraj de la locul inregistrarii cererii intrucat, alegand locul arbitrajului, partile determina legea procedurala aplicabila, care, insa, nu se confunda cu regulile procedurii arbitrale propriu-zise.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire data monedei unice europene.
Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri [mine, terenuri etc.] ori au contractat licente prin know-how.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Stipulatie in cuprinsul unui contract, prin care partile convin ca in cazul in care, intre ele s-ar ivi litigii in legatura cu contractul incheiat sa le supuna pentru rezolvare unor arbitrii alesi
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Din punct de vedere contabil, conceptul de dezinvestire se concretizeaza in cesiunea de imobilizari ce antreneaza crearea de lichiditati.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere contabil, conceptul de dezinvestire se concretizeaza in cesiunea de imobilizari ce antreneaza crearea de lichiditati.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(despre litigii, conflicte etc.) rezolvat prin negociere, pe cale diplomatica.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

In cazul in care din continutul unei clauze compromisorii rezulta fara echivoc ca partile sunt de acord cu arbitrajul institutionalizat al Camerei de Comert si Industrie de la Paris, conform regulilor de procedura specifice acestui tip de arbitraj, stabilindu-se ca locul arbitrajului este la Bucuresti, iar limba arbitrajului este limba romana, nu se poate retine asertiunea partii reclamante ca nespecificarea expresa a institutiei de arbitraj atrage, in determinarea instantei arbitrale, aplicarea Regulamentului si a regulilor de procedura ale institutiei permanente de arbitraj de la locul inregistrarii cererii intrucat, alegand locul arbitrajului, partile determina legea procedurala aplicabila, care, insa, nu se confunda cu regulile procedurii arbitrale propriu-zise.


La data de 20 septembrie 2013, A. a formulat cerere de arbitrare, solicitand obligarea paratei B. la plata sumei de 7.023.000 Euro reprezentand contravaloare taxa redeventa si a sumei de 2.968.777,27 Euro reprezentand sume incasate nejustificat; s-a solicitat, de asemenea, obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere in executare in cuantum de 2.132.295 Euro.


Cererea de arbitrare a fost adresata Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.


Parata B. a contestat competenta instantei arbitrale sesizate, apreciind ca prin conventia arbitrala s-a stabilit competenta ICC Paris.


Prin Incheierea de la data de 26 februarie 2014, tribunalul arbitral a respins exceptia necompetentei, retinand ca art. 3 alin. (1) lit. c) din Regulamentul CACI prevede ca, in cazul in care institutia permanenta de arbitraj nu este nominalizata, competenta este determinata de Regulamentul si Regulile de procedura arbitrala ale institutiei permanente de la locul inregistrarii cererii de arbitrare, iar, potrivit art. 89 din Regulile de procedura arbitrala CACI, in cazul in care s-a incredintat unei curti de arbitraj organizarea unui arbitraj, acesta capata caracter de arbitraj institutionalizat si Regulile devin obligatorii pentru parti. Intrucat prin clauza compromisorie nu a fost nominalizata institutia permanenta de arbitraj, iar reclamanta a inregistrat cererea de arbitrare la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, aceasta Curte este competenta sa solutioneze litigiul.


Prin Sentinta arbitrala nr. 62 din 21 mai 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei s-a admis exceptia nelegalei constituiri a tribunalului arbitral si a fost obligata reclamanta la plata cheltuielilor arbitrale, retinandu-se ca exceptia privind constituirea tribunalului se analizeaza din oficiu; ca tribunalul nu este tinut prin hotarari anterioare; ca, clauza compromisorie face trimitere la desemnarea conform ICC, iar, potrivit art. 12 si 13 din Regulamentul ICC, ``daca partile nu stabilesc numarul de arbitri, regula este a arbitrului unic``, partile ``pot agrea in termen de 30 de zile asupra desemnarii acestuia``, daca ``partile stabilesc ca disputa va fi solutionata de un complet de trei arbitri, fiecare parte isi va desemna, prin Request si, respectiv, prin Answer, cate un arbitru``; ca, in cauza, tribunalul a fost numit, in toate alcatuirile sale succesive, de catre Autoritatea de Nominare, potrivit Regulilor Curtii de Arbitraj Comercial International Bucuresti; ca, in aceste conditii, tribunalul ia act de vointa explicita si consensuala a partilor de a-si desemna arbitrii conform regulilor Curtii de la Paris, retinand ca actiunea Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei de a desemna trei arbitri prin propria autoritate incalca vointa explicita exprimata prin clauza compromisorie; ca, potrivit art. 617 alin. (2) C. proc. civ., conventia arbitrala prevaleaza regulamentului arbitrajului institutionalizat, obiectiile paratei fiind intemeiate.


A mai retinut instanta arbitrala ca, desi Tribunalul arbitral din 26 februarie 2014, in componenta sa de la acel moment, a stabilit competenta proprie, aceasta nu inseamna ca interpretarea clauzelor contractuale se face in conformitate cu regulile sale, un prim argument fiind dispozitiile art. 617 alin. (2) C. proc. civ., iar un al doilea rezultand din interpretarea teleologica a clauzei compromisorii; faptul ca forma de clauza compromisorie este practic o preluare a clauzei model a ICC Paris nu inlatura analiza, pentru ca daca partile ar fi ales sa nu dea importanta modalitatii de desemnare a arbitrilor ar fi putut pastra doar prima teza a clauzei, privitoare la aplicarea regulilor de la Paris, care, implicit, ar fi devenit aplicabile si pentru desemnarea arbitrilor; daca partile ar fi avut o alta optiune ar fi putut prevedea explicit, prin modificarea clauzei model, o alta formula de desemnare a arbitrilor, spre exemplu, prin numire de catre Curtea de la Paris.


Retinand ca tribunalul a fost constituit cu incalcarea vointei partilor, s-a constatat si faptul ca procedura derulata la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei a fost ``corecta``, intrucat doar un tribunal arbitral poate solutiona exceptii, aparatul tehnic al Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei neavand asemenea prerogative.


Impotriva Sentintei arbitrale de la data de 21 mai 2014 a formulat actiune in anulare reclamanta A. Actiunea in anulare, formulata la data de 18 iulie 2014, a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a civila sub nr. xx68/2/2014 (nr. cab xx62/2014).


La data de 15 iulie 2014 s-a formulat actiunea in anulare de catre parata B.; cererea a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a V-a civila sub nr. xx78/2/2014 (nr. cab xx22/2014).


La data de 21 noiembrie 2014 au fost reunite dosarele inregistrate distinct, in raport de prevederile art. 101 alin. (11) raportat art. 962 din Regulamentul de ordine interioara aprobat prin HCSM nr. 387/2005.


1. A. a contestat sentinta arbitrala pronuntata in opinie majoritara invocand dispozitiile art. 608 lit. c) si h) C. proc. civ.


A aratat reclamanta ca prin Incheierea de la data de 26 februarie 2014 Tribunalul arbitral a respins exceptia necompetentei, cauza fiind amanata succesiv ca urmare a abtinerii de la exercitarea misiunii de supraarbitru in dosar de catre arbitrii desemnati de Autoritatea de Nominare, potrivit Regulilor de procedura arbitrala. La termenul din 7 mai 2014 Tribunalul Arbitral a pus din nou in discutie exceptia necompetentei si a invocat din oficiu exceptia nelegalei constituiri a tribunalului arbitral, pronuntandu-se asupra exceptiei privind nelegala constituire.


S-a aratat ca exceptia de necompetenta invocata de B. a facut obiectul unei duble analize, rezultand doua solutii, contradictorii, asupra aceleiasi chestiuni, fiind incident motivul de nulitate prevazut de art. 608 lit. h) C. proc. civ., fiind grav incalcate dispozitiile art. 235 C. proc. civ., pana la o eventuala reformare in caile de atac, Incheierea de la data de 26 februarie 2014 consacra adevaratele raporturi juridice si se bucura de o prezumtie absoluta de adevar.


A precizat reclamanta ca parata B. a investit instanta arbitrala doar cat priveste necompetenta, nelegala constituire fiind invocata din oficiu .


2. Prin actiunea in anulare parata B. a solicitat admiterea exceptiei necompetentei tribunalului arbitral si mentinerea solutiei de dezinvestire.


A aratat parata ca, pentru a obtine recunoasterea pe cale legala a pretentiilor sale nefondate, reclamanta a depus cererea de arbitrare la o instanta arbitrala necompetenta. In mod nelegal, la data de 26 februarie 2014, tribunalul arbitral a respins exceptia necompetentei; ulterior acestei solutii au intervenit abtineri nemotivate ale arbitrilor desemnati, iar la 21 mai 2014 tribunalul nou constituit a solutionat exceptia nelegalei constituiri invocata de B. prin intampinare.


A precizat parata faptul ca nu critica sentinta, ci doar gresita solutionare a exceptiei necompetentei, astfel cum s-a dat prin intermediul Incheierii de la data de 26 februarie 2014.


Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a cvila, prin sentinta nr. 72 din 5 decembrie 2014, a respins exceptia inadmisibilitatii cu privire la actiunea in anulare formulata de parata B. (Romania) SRL.


A admis actiunea in anulare formulata de reclamanta A. impotriva sentintei arbitrale nr. 62 din 21 mai 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei in dosarul nr. xx6/2013 si, in consecinta:


A anulat sentinta arbitrala nr. 62 din 21 mai 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei in dosarul nr. xx6/2013.


A admis actiunea in anulare formulata de parata B. (Romania) SRL impotriva Incheierii din data de 27 februarie 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei in dosarul nr. xx6/2013.


A anulat Incheierea din data de 27 februarie 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei in dosarul nr. xx6/2013 si, rejudecand:


A admis exceptia necompetentei Curtii de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.


A respins cererea de arbitrare a reclamantei A. formulata in contradictoriu cu parata B. (Romania) SRL.


In fundamentarea acestei hotarari instanta de anulare a retinut, in esenta, urmatoarele:


1. Referitor la actiunea in anulare formulata de A., curtea a retinut ca, in raport de art. 592 alin. (1), art. 579 alin. (1) C. proc. civ., rationamentul Tribunalului arbitral s-a intemeiat, printre altele, pe dispozitiile art. 90 din Regulile de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, potrivit carora ``In cazul in care s-a incredintat unei Curti de Arbitraj organizarea unui arbitraj, acesta capata caracter de arbitraj institutionalizat si prezentele reguli devin obligatorii pentru parti``.


Curtea a observat ca etapa constituirii tribunalului arbitral este o etapa ce precede momentul procesual al verificarii competentei. Declarandu-se competent, tribunalul arbitral valideaza in mod obligatoriu procedura de constituire, pentru ca nu pot coexista doua seturi de norme ce se exclud reciproc - o procedura de constituire a tribunalului si o a doua procedura privind judecata . Intocmai ca si in procedura urmata de instantele judecatoresti, exista un singur set de norme si acesta guverneaza intregul proces, inclusiv constituirea instantei.


A considerat instanta ca, desi aspectele de nelegala constituire a tribunalului nu au fost discutate explicit anterior datei de 7 mai 2014, insasi analiza tribunalului asupra exceptiei de necompetenta este identica analizei asupra exceptiei nelegalei constituiri, ca, pronuntandu-se asupra exceptiei de necompetenta, Tribunalul arbitral a retinut ca institutia permanenta de arbitraj este Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, si nu ICC. Pronuntandu-se asupra legalei constituiri, Tribunalul arbitral a retinut ca institutia permanenta de arbitraj este ICC, si nu Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.


2. Analizand actiunea in anulare formulata de B., Curtea a retinut urmatoarele aspecte:


Nulitatea constatata a Sentintei arbitrale nr. 62 din 21 mai 2014 nu atrage prin ea insasi nulitatea intregii proceduri arbitrale. Aplicarea prin analogie a normelor de procedura impuse instantelor statale ar determina intr-adevar, astfel cum a solicitat partea reclamanta CNAS, restituirea cauzei tribunalului arbitral pentru continuarea judecatii.


Analizand clauza compromisorie, Curtea a observat ca partile au reluat in cuprinsul contractului, ad litteram, clauza propusa de ICC Paris: ``All disputes arising out of or in connection with the present contract shall be finally settled under the Rules of Arbitration of the International Chamber of Commerce by one or more arbitrators appointed in accordance with the said Rules.`` - ``Toate disputele care decurg din sau in legatura cu prezentul contract vor fi solutionate pe baza Regulilor de Arbitraj ale Camerei Internationale de Comert de catre unul sau mai multi arbitri numiti in conformitate cu Regulile mentionate anterior.`` (potrivit art. 13.9 Contract, ``Disputele, diferendele si chestiunile de interpretare, care nu au o natura predominant tehnica rezultate din sau in legatura cu prezentul contract si care nu pot fi rezolvate in mod amiabil, vor fi solutionate definitiv prin arbitraj in conformitate cu Regulile de Arbitraj si Conciliere ale Camerei Internationale de Comert de la Paris de catre unul sau mai multi arbitri numiti in conformitate cu aceste reguli . Locul arbitrajului va fi Bucuresti. Arbitrajul se va desfasura in limba romana.``).


Curtea a constatat ca interpretarea conventiei arbitrale de catre instanta privata sesizata de reclamanta CNAS ignora vointa reala a partilor, care a fost in sensul supunerii litigiilor ICC, nicidecum Curtii de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei sau oricarei alte institutii permanente.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.


Recurenta-reclamanta si-a subsumat criticile in mod global motivelor de recurs reglementate de art. 488 pct. 4, 6 si 8 NCPC, solicitand:


- trimiterea dosarului spre rejudecare la Curte de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei;


- respingerea ca neintemeiata a cererii in anulare formulata de parata B. Romania SRL impotriva incheierii din data de 26 februarie 2014 pronuntata de Curtea de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei in dosarul nr. xx6/2013 si mentinerea acestei incheieri ca fiind legala si temeinica.


O prima critica subsumata art. 488 pct. 6 NCPC vizeaza faptul ca instanta de fond a dispus respingerea exceptiei inadmisibilitatii invocata de CNAS cu privire la actiunea in anulare formulata de parata B. Romania SRL, insa a omis sa motiveze respingerea acesteia, neluand in considerare niciunul din argumentele aduse de reclamanta, in conditiile in care obligativitatea motivarii hotararilor judecatoresti este o conditie a procesului echitabil si o exigenta a art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si art. 6 alin. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


Fata de aceasta imprejurare, recurenta arata ca, in aceste conditii, institutiei recurente i s-a cauzat o vatamare procesuala prin lipsa unei motivari corecte a instantei de fond, ca o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararii judecatoresti pronuntata in cauza dedusa judecatii.


In acest sens, se arata, din simpla lecturare a considerentelor hotararii recurate reiese faptul ca judecatorul fondului nu a analizat legalitatea actului administrativ supus controlului de legalitate prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de CNAS, ci s-a limitat doar la a evoca normele substantiale si procedurale incidente in aplicarea lor, analizarea de catre instanta de fond a acestor norme incidente in solutionarea cauzei nefiind in masura sa respecte exigentele legii de a se circumscrie unei motivari corecte si legale a judecatorului fondului asupra tuturor cererilor cu privire la care a fost investita.


Se arata ca in cuprinsul incheierii pronuntata in sedinta publica din data de 28 noiembrie 2014 au fost consemnate sustinerile partilor cu privire la exceptia invocata de CNAS, insa in cuprinsul sentintei recurate instanta de fond nu a facut nicio apreciere asupra exceptiei invocate, or, prin lipsa acestor argumente ca urmare a omisiunii instantei de judecata de a analiza si infatisa in mod efectiv criticile de legalitate, hotararea devine arbitrala si nu permite exercitarea controlului de legalitate.


Urmatoarea critica vizeaza faptul ca instanta de anulare nu a sanctionat parata pentru neindicarea unuia din motivele prevazute de legiuitor, aspect ce atrage sanctionarea partii in cauza care a dat dovada de lipsa de diligenta pentru nerespectarea prevederilor legale cu nulitatea caii de atac, recurenta facand trimitere si la jurisprudenta pe care o considera relevanta.


Argumenteaza recurenta ca in cauza dedusa judecatii niciunul din motivele invocate de parata nu se incadreaza in motivele de desfiintare a hotararii arbitrale prevazute de art. 608 NCPC, aspect care a rezultat inclusiv in cursul judecatii in sedinta publica din data de 28 noiembrie 2014, cand paratul a apreciat ca ``motivele actiunii in anulare s-ar incadra in ipoteza prevazuta de art. 608 lit. h) NCPC, instanta de fond neavand in vedere acest aspect si nesolicitand nicio alta precizare suplimentara si nu a sanctionat parata in nici un mod ca urmare a neindicarii temeiului de drept al actiunii in anulare.


Apreciaza recurenta-reclamanta ca invocarea de catre intimata-parata a dispozitiilor art. 608 lit. h) NCPC vine in contradictie cu interesele acesteia, intrucat B. Romania a sustinut in mod constant legalitatea intregii sentinte arbitrale prin care Tribunalul arbitral a admis exceptia nelegalei constituiri. Totodata, raportat la aceasta situatie, se arata ca in cauza de fata se pune si problema justificarii din partea paratei B. Romania a unui interes in promovarea actiunii in anulare intrucat prin incheierea interlocutorie din data de 26 februarie 2014 Tribunalul arbitral a respins exceptia necompetentei invocata de aceasta si a stabilit competenta de solutionare a cauzei deduse judecatii in favoarea acestei instante, iar parata tocmai aceasta incheiere o ataca.


Prin urmare, se arata ca, intrucat motivele invocate de parata prin actiunea in anulare sunt doar motive prin care se ataca incheierea interlocutorie din data de 26 februarie 2014, si nu sentinta arbitrala, este mai mult decat evident ca argumentele invocate de parata impotriva sentintei arbitrale nu se incadreaza in motivele de desfiintare a hotararii arbitrale, respectiv art. 608 lit. h) C. proc. civ., aceste aspecte nefiind avute in vedere de instanta de fond, care nu a facut nicio apreciere in acest sens, desi au fost aduse la cunostinta acesteia in mod expres.


Considera recurenta ca, in virtutea principiului rolului activ al judecatorului, instanta de judecata, care in cadrul procesului civil este chemata sa stabileasca adevaratele raporturi dintre parti, are indreptatirea si, totodata, indatorirea ca, fara a incalca dreptul partilor de a-si face probele si sustinerile lor, sa ordone singur, din proprie initiativa, administrarea oricaror probe, sa intreprinda orice demers procesual susceptibil a duce la descoperirea adevarului in cauza. Consacrand acest principiu, legea dispune ca judecatorul este indreptatit sa ceara partilor sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar daca nu sunt cuprinse in cererea introductiva de instanta sau in intampinare.


O alta critica vizeaza faptul ca judecatorul fondului nu si-a exercitat rolul activ, acesta limitandu-se doar la a face o analiza a normelor de drept substantial si procedurale in cauza dedusa judecatii, fara a mai analiza temeinicia actiunii in anulare formulata de parata sub aspectul precizarii temeiului de drept al actiunii in anulare si al interesului in promovarea acestuia de catre parata.


Recurenta-reclamanta puncteaza asupra faptului ca, desi parata B. Romania nu ataca din prisma motivelor prevazute de art. 608 NCPC sentinta arbitrata in integralitatea ei, ci numai incheierea interlocutorie din data de 26 februarie 2014, instanta de fond s-a raportat la solutionarea cauzei numai la aspectele care sunt convenabile paratei, fara a analiza cauza in intregimea ei, raportarea la incidenta aplicarii art. 608 NCPC invocat de parat trebuind facuta la intreaga sentinta a carei anulare se cere, si nu numai in ceea ce priveste incheierea interlocutorie, asa cum de fapt a solicitat parata prin actiunea in anulare.


Pe fondul cauzei, recurenta-reclamanta invoca incalcarea de catre instanta de anulare a normelor de drept material incidente in cauza, prin interpretarea eronata a textelor de lege incidente in cauza de fata.


Argumentandu-si aceasta critica recurenta-reclamanta precizeaza urmatoarele:


- rationamentul primei instante a pornit de la faptul ca ``aplicarea prin analogie a normelor de procedura impuse instantelor statale ar determina intr-adevar, astfel cum a solicitat partea reclamanta CNAS, restituirea cauzei tribunalului pentru continuarea judecatii``.


- prima instanta, desi admite ca exista posibilitatea restituirii cauzei la Tribunalul arbitral [art. 613 alin. (3) lit. b) C. proc. civ.], argumenteaza faptul ca existenta unei astfel de imprejurari nu inseamna o reluare a judecatii de la un ultim act de procedura valabil, astfel cum s-ar proceda in instanta statala, ci, in toate cazurile, o rejudecare integrala a cauzei;


- ulterior, judecatorul fondului recunoaste ca ``potrivit art. 579 alin. (2) C. proc. civ., incheierea prin care tribunalul arbitral a respins exceptia de necompetenta nu ar putea fi atacata decat dupa pronuntarea unei solutii pe fondul litigiului - solutie care in speta nu exista (a€¦)``;


- intr-o totala contradictie cu rationamentul de la care a pornit si cu cele sustinute in motivare, prima instanta a considerat ca nu este necesar sa dispuna restituirea dosarului instantei arbitrale pentru administrarea probatoriilor si solutionarea in fond a litigiului, intrucat investirea instantei statale nu este conditionata de existenta sentintei arbitrale propuse pe fondul litigiului de instanta privata. De asemenea, judecatorul fondului a apreciat faptul ca restituirea dosarului si reluarea judecatii in favoarea unei institutii de arbitraj care nu ar corespunde vointei comune a partilor este contrara scopului pentru care s-a recurs la procedura arbitrala, caracterizata nu numai prin confidentialitate, ci si prin celeritate.


Recurenta-reclamanta critica sustinerile instantei de fond fata de faptul ca aceasta instanta a facut abstractie la o proprie interpretare care isi are convingerea in faptul ca instanta arbitrala nu corespunde vointei comune a partilor prin raportare la continutul clauzei compromisorii, acest lucru echivaland, in opinia recurentei-reclamante, cu o depasire a atributiilor puterii judecatoresti, singura instanta in masura sa se pronunte pe fond fiind instanta privata, in speta Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.


Precizeaza recurenta ca problemele de principiu care s-au cerut a fi rezolvate de catre prima instanta au fost acelea de a stabili legalitatea sentintei arbitrale in conditiile existentei unei clauze compromisorii valide prin care partile nu au stabilit institutia de arbitraj care va solutiona diferendele ivite intre ele in legatura cu executarea contractului si cu privire la care Tribunalul Arbitral a luat act prin incheierea interlocutorie din data de 26 februarie 2014, respectiv daca intr-o atare situatie instanta arbitrala mai putea relua discutia nelegalei constituiri si nicidecum sa se pronunte pe fondul cauzei, fara a dispune restituirea dosarului Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.


Arata recurenta ca NCPC a consacrat un text distinct obligatiei tribunalului de a-si verifica propria sa competenta, ca in speta Tribunalul arbitral s-a pronuntat atat din oficiu, cat si ca urmare a exceptiei privind nelegala constituire invocata de parata la termenul din data de 28 noiembrie 2013, context in care recurenta apreciaza ca, in mod tardiv, Tribunalul arbitral a reluat discutia privind constituirea sa la termenul din data de 7 mai 2014, in conditiile in care aceasta exceptie a fost invocata de parata la primul termen de judecata din data de 28 noiembrie 2014. Astfel, se arata, odata ce aceasta exceptie a fost invocata la prim termen si, totodata, prin incheierea interlocutorie instanta arbitrala s-a pronuntat asupra competentei sale si asupra regulilor aplicabile, rezulta ca aceste chestiuni au fost deja transate prin incheierea interlocutorie, Tribunalul arbitral nemaiputand reveni asupra discutiilor privind legala sa constituire.


Recurenta-reclamanta face precizarea ca textul de lege al art. 579 C. proc. civ. determina si solutiile care pot fi pronuntate de tribunalul arbitral asupra competentei sale. Arata recurenta ca, desi textul se refera la atacarea incheierii cu actiune in anulare, in fapt, acest mijloc procedural se poate folosi doar impotriva hotararii finale, aspect ce rezulta din chiar trimiterea pe care o face art. 579 alin. (2), respectiv la art. 608 NCPC care reglementeaza calea actiunii in anulare.


In raport de aceste prevederi legale de stricta aplicare si interpretare, recurenta apreciaza nelegala motivarea data de judecatorul fondului, in sensul ca textul expres al legii romane se circumscrie doar situatiei in care partile opun instanta privata instantei statale, nu si celei in care partile, in acord asupra existentei clauzei compromisorii, indica fiecare o institutie de arbitraj.


In ceea ce priveste motivarea data de instanta de fond cu privire la faptul ca, in raport de circumstantele date, respectiv existenta unei clauze compromisorii prin care partile au stabilit ca locul desfasurarii arbitrajului sa fie Bucuresti, limba de desfasurare a arbitrajului sa fie limba romana, constituirea tribunalului arbitral sa se realizeze in baza regulilor de procedura ale ICC Paris, recurenta-reclamanta arata ca, intrucat in prezenta cauza partile au prevazut numarul arbitrilor care vor solutiona litigiul arbitral, locul si limba de desfasurare a arbitrajului in Romania, insa nu au prevazut si instanta de arbitraj: raportat la faptul ca numirea arbitrilor se realizeaza potrivit ICC Paris, rezulta ca exista mai multe criterii care corespund principiului autonomiei de vointa a partilor potrivit caruia partile au ales ca solutionarea litigiului arbitral sa se faca de catre Curtea de Arbitraj Comercial de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, astfel ca desemnarea arbitrilor de catre Autoritatea de nominare, conform Regulilor de procedura arbitrale, este conforma vointei celor aflati in litigiu, o alta interpretare adaugand clauzei compromisorii si alterand astfel continutul acesteia.


In ceea ce priveste regulile aplicabile, recurenta face precizarea ca, odata ce partile nu au individualizat in cuprinsul clauzei compromisorii institutia de arbitraj sub a carei jurisdictie va fi solutionata cererea de arbitrare, competenta de solutionare a cererii de arbitrare se stabileste in conformitate cu Regulamentul si Regulile de procedura arbitrala ale institutiei permanente de arbitraj de la locul inregistrarii acesteia. Prin urmare, se arata, de vreme ce partile au hotarat sa nu acceada la o anumita institutie de arbitraj, insa au achiesat de comun acord asupra locului, limbii in care se va desfasura arbitrajul, precum si asupra numarului de arbitri, regulile aplicabile sunt regulile arbitrale ale institutiei permanente de arbitraj de la locul inregistrarii cererii/actiunii de arbitrare, respectiv regulile proprii ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR).


Apreciaza recurenta-reclamanta ca din analiza intregii clauze arbitrale nu rezulta ca vointa partilor este aceea ca litigiile supuse arbitrajului sa fie solutionate de ICC Paris intrucat, daca vointa expresa a partilor ar fi fost aceasta, partile ar fi specificat de comun acord faptul ca ICC Paris este competenta sa solutioneze litigiile rezultate din executarea contractului, insa partile au inteles sa nu specifice institutia de arbitraj, astfel ca nu se poate interveni printr-o interpretare care sa completeze vointa partilor exprimata prin clauza compromisorie, ci trebuie facuta aplicarea prevederilor legale care reglementeaza in mod expres situatia in care partile nu au nominalizat institutia de arbitraj care va solutiona diferendele rezultate din contractul incheiat, precum si regulile aplicabile intr-o atare situatie.


Intimata-parata SC B. Romania SA a formulat intampinare prin care a invocat exceptia nulitatii recursului - solutionata la termenul de astazi - iar, pe fond, respingerea recursului ca nefondat.


Recurenta-reclamanta a formulat raspuns la intampinare.


Inalta Curte, examinand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, a constatat ca recursul este nefondat pentru motivele ce se vor arata.


In sustinerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii in anulare formulata de parata SC B. Romania SA, recurenta-reclamanta arata, in esenta, ca B. nu invoca niciunul din motivele de anulare expres si limitativ prevazute de art. 608 NCPC care au natura juridica a unor motive de nelegalitate, ci intelege sa utilizeze acest mijloc procedural pentru a ataca incheierea interlocutorie a Tribunalului arbitral din 26 februarie 2014 in conditiile in care nemultumirea intimatei fata de evocata incheiere nu ii permite acesteia accesul la desfiintarea acestei incheieri prin actiunea in anulare formulata numai in mod formal si cu privire la hotararea arbitrala.


Or, astfel cum rezulta din petitul cererii, actiunea in anulare formulata de SC B. Romania SA poarta atat asupra incheierii interlocutorii din data de 26 februarie 2014, cat si asupra hotararii arbitrale, actiune fundamentata juridic pe dispozitiile art. 579 alin. (2) C. proc. civ., in cadrul procesual configurat de art. 608 C. proc. civ.


In indeplinirea obligatiei de motivare a hotararii formulate instanta nu este tinuta sa analizeze punctual argumentele partilor, dar are indatorirea de a indica motivele de fapt si de drept care sprijina solutia pronuntata.


In speta, motivele aduse de recurenta in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii au fost analizate de instanta de anulare, argumentele de respingere a acesteia regasindu-se in cadrul considerentelor hotararii recurate.


Astfel, instanta de anulare, raspunzand implicit si argumentelor aduse de recurenta in sustinerea exceptiei inadmisibilitatii a statuat, in raport de art. 579 si art. 608 C. proc. civ., in sensul ca existenta unei hotarari arbitrale pe fondul cauzei este o conditie de exercitiu a actiunii in anulare si ca, intrucat in speta disputa privind competenta vizeaza doua instante private, instanta statala chemata sa desfiinteze o astfel de incheiere interlocutorie se poate pronunta chiar si in lipsa unei hotarari finale.


Tot in consolidarea solutiei de respingere a exceptiei inadmisibilitatii sunt relevante considerentele ce sustin si motivarea solutiei cu privire la actiunea in anulare a B. prin care instanta a analizat, ca efect al admiterii actiunii in anulare, trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante private - raportat la esenta cauzei, anume existenta disputei privind competenta intre doua instante arbitrale.


Se retine, asadar, ca argumentele aduse de recurenta in sustinerea exceptiei de inadmisibilitate nu au fost ignorate de instanta de anulare, astfel incat nu exista nicio vatamare a recurentei care sa atraga nulitatea actului de procedura .


Criticile vizand nesanctionarea de catre instanta a B. pentru nemotivarea in drept a actiunii in anulare si neexercitarea rolului activ de catre instanta in sensul ca judecatorul fondului nu a mai analizat temeinicia actiunii in anulare formulata de B. sub aspectul precizarii temeiului de drept al actiunii in anulare si al interesului in promovarea acesteia, sunt, de asemenea, nefondate.


Aceasta intrucat instanta de anulare s-a raportat in analiza la temeiurile de drept indicate de B., din perspectiva art. 579 alin. (2) ce permite exercitarea examenului de legalitate raportat la art. 608 alin. (1) lit. a) si b) C. proc. civ., intrucat pune in discutie insasi competenta tribunalului arbitral.


Interesul B. in promovarea actiunii in anulare, ca si chestiune de fond, a facut, de asemenea, obiectul analizei instantei, aceasta abordand problema din perspectiva preeminentei pe care o reclama in speta stabilirea instantei arbitrale competente.


Particularitatile spetei, relevate de problema de drept ce se impune a fi lamurita, si anume stabilirea competentei in favoarea uneia dintre doua instante private cu atributii jurisdictionale, reclama in exercitarea controlului de legalitate o abordare procesuala aparte.


Din aceasta perspectiva, instanta de anulare a facut o judicioasa aplicare si interpretare a dispozitiilor art. 579 alin. (2) C. proc. civ. si a art. 608 C. proc. civ., facand distinctia intre cadrul particular, specific in care poate fi desfiintata o incheiere prin care tribunalul arbitral se pronunta asupra propriei competente - de aici si unicitatea obiectului de analiza al instantei de anulare care ii oferea o abordare singulara, aceea conferita de art. 608 lit. h) C. proc. civ. - si cadrul general de desfiintare a unei hotarari arbitrale.


Interesul intimatei in desfiintarea incheierii interlocutorii din 26 februarie 2014 este evident, dat fiind faptul ca, pe de o parte, incheierile interlocutorii fac corp comun cu considerentele din hotararea finala, iar ca, pe de alta parte, intimata B. a solicitat mentinerea solutiei de dezinvestire a Tribunalului arbitral, aspect ce se regaseste in dispozitivul sentintei arbitrale.


Astfel, intimata B. si-a justificat demersul judiciar initiat prin aceea ca a urmarit eliminarea din hotararea arbitrala, astfel cum a fost intregita prin incheierea interlocutorie din 26 februarie 2014, a considerentelor privind constatarea competentei in solutionarea cauzei care contraveneau dispozitivului sentintei arbitrale.


Instanta de anulare a evaluat interesul intimatei B. si dintr-o alta perspectiva, relevata de distinctia pe care a facut-o intre necompetenta Tribunalului arbitral transata preliminar prin incheierea din 26 februarie 2014 si nelegala constituire a acestuia, chestiune lamurita prin sentinta arbitrala si care a determinat in mod nemijlocit o reevaluare a problemei privind competenta tribunalului arbitral.


Aceasta distinctie este suficienta in a justifica nu numai interesul intimatei B. in promovarea actiunii in anulare, ci si solutia pronuntata de instanta, de a nu retrimite cauza spre rejudecare aceluiasi tribunal arbitral, fiind astfel respectat principiul autonomiei libertatii de vointa a partilor si a fortei obligatorii a contractului, din aceste ratiuni si criticile vizand existenta unei motivari contradictorii sub acest aspect, cea privind depasirea puterii judecatoresti, dat fiind faptul ca instanta de anulare a incalcat norme de drept material si procedural (indicate generic) unor norme de drept material si procedural nu sunt fondate.


De subliniat este faptul ca in stabilirea vointei reale a partilor, astfel cum aceasta a fost exprimata in cuprinsul clauzei compromisorii, instanta de anulare a facut - pentru motivele mai sus dezvoltate - o judicioasa interpretare si aplicare a art. 579 alin. (2) C. proc. civ., a art. 608 C. proc. civ. din perspectiva cerintelor art. 613 alin. (3) pct. a) C. proc. civ., in conditiile in care analiza a purtat exclusiv asupra vocatiei uneia dintre doua instante arbitrale de a solutiona un litigiu, in respectarea principiului libertatii contractuale.


Pentru ratiunile aratate, nici critica vizand nelegala motivare data de judecatorul fondului, in sensul ca ``textul expres al legii romane se circumscrie doar situatiei in care partile opun instanta privata - instantei statale``.


In ceea ce priveste critica vizand analiza pe care instanta de fond a facut-o cu privire la continutul clauzei arbitrale, se retine ca asertiunile aduse in sprijinul acesteia sunt lipsite de fundament.


Clauza compromisorie convenita de partile in litigiu la art. 13.9 din contractul ET/3223/2002 stipuleaza ca ``disputele, diferendele sau chestiunile de interpretare care nu au o natura predominant tehnica, rezultate din/sau in legatura cu prezentul contract si care nu pot fi rezolvate in mod amiabil vor fi solutionate definitiv prin arbitraj in conformitate cu Regulile de Arbitraj si Conciliere ale Camerei Internationale de la Paris de catre unul sau mai multi arbitrii, numiti in conformitate cu aceste reguli . Locul arbitrajului va fi Bucuresti``.


Asadar, instanta de fond a avut a releva in analiza acele elemente prin care partile au legitimat o instanta arbitrala determinata cu solutionarea eventualelor litigii derivate din contract .


Din continutul clauzei compromisorii rezulta fara echivoc ca partile sunt de acord cu arbitrajul institutionalizat al Camerei de Comert si Industrie de la Paris, conform regulilor de procedura specifice acestui tip de arbitraj, ca locul arbitrajului este Bucuresti, ca limba arbitrajului este limba romana, aceste aspecte fiind necontestate de parti.


Ceea ce contesta recurenta este acea parte din cuprinsul clauzei compromisorii care se refera la regulile de procedura arbitrala aplicabile.


Instanta de anulare a facut o distinctie necesara retinand ca, alegand locul arbitrajului, partile determina legea procedurala aplicabila, insa aceasta lege nu se confunda cu regulile procedurii arbitrale propriu-zise.


Asertiunea recurentei-reclamante in sensul ca nespecificarea expresa a institutiei de arbitraj atrage, in determinarea instantei arbitrale, aplicarea Regulamentului si a Regulilor de procedura ale institutiei permanente de arbitraj de la locul inregistrarii acesteia nu are sustinere in chiar continutul clauzei compromisorii, fiind rodul confuziei pe care recurenta o face intre institutia permanenta de arbitraj si tribunalul arbitral ce urmeaza a se alcatui potrivit normelor de procedura proprii acelui arbitraj institutionalizat, intentia reala a partilor fiind evidenta in sensul implementarii clauzei, model recomandat de ICCJ Paris, aspect corect retinut de instanta de fond, situatie in care procedura arbitrala aplicabila, implicit, si modul de constituire a tribunalului arbitral se determina conform Regulilor ICCJ Paris.


Se retine, asadar, ca instanta de fond a procedat la o analiza completa a continutului clauzei compromisorii, rationamentul ce consolideaza solutia pronuntata reprezentand o apreciere corecta a vointei reale pe care partile si-au exprimat-o in cuprinsul clauzei compromisorii.


Din aceleasi considerente nu pot fi primite nici asertiunile recurentei cu privire la faptul ca locul si limba arbitrajului nu pot determina competenta instantei arbitrale, aceste elemente nefiind retinute ca relevante de instanta de fond in pronuntarea hotararii recurate.


In considerarea celor ce preced, Inalta Curte, constatand ca hotararea recurata nu este susceptibila de a fi cenzurata prin prisma criticilor formulate, a respins recursul ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 344 din 18 februarie 2016


Citeşte mai multe despre:    clauza compromisorie    hotarare arbitrala    legea procedurala aplicabila    locul arbitrajului    principiul libertatii contractuale



Comentează: Respectarea principiului libertatii contractuale. Stabilirea competentei jurisdictionale. Arbitraj
Alte Speţe

Clauza compromisorie alternativa. Determinarea instantei competente material sa solutioneze cauza
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 318 din 11 februarie 2016

Incidenta prescriptiei ca motiv de anulare a unei hotarari arbitrale din perespectiva Codului de procedura civila din 1865
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 878 din 17 mai 2016

Actiune in anularea unei hotarari arbitrale. Invocarea gresitei constituiri a tribunalului arbitral
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1227 din 28 iunie 2016

Dispozitii legale aplicabile in stabilirea competentei de atributiune in situatia in care exista o clauza compromisorie impusa de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a Civila, Decizia nr. 1167 din 29 aprilie 2015

Analiza caracterului abuziv al unei clauze contractuale din perspectiva art. 1 din Legea nr. 193/2000
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 110 din 21 ianuarie 2014

Cerere de interventie accesorie formulata in interesul uneia dintre parti. Conditii de admisibilitate din perspectiva interesului personal al intervenientului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2318 din 11 iunie 2013

Determinarea legii aplicabile in cadrul unui raport juridic cu element de extraneitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 896 din 5 martie 2013

Natura juridica a redeventei. Termenul de prescriptie aplicabil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 390 din 1 februarie 2012

Contract de munca si contract de prestari de serviciu. Distinctii
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA CIVILA NR.5964/21.09.2011



Articole Juridice

Titlurile executorii reglementate de Noul Cod de procedura civila
Sursa: EuroAvocatura.ro

Clauza de mediere
Sursa: EuroAvocatura.ro

“Justitia tarzie este justititie nula”. Solutie alternative - Arbitrajul judiciar. Tribunalul de Arbitraj Judiciar – Bucuresti.
Sursa: EuroAvocatura.ro