Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului

Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului

  Publicat: 07 Apr 2017       478 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 1297/01.10.2015, Tribunalul V_ a respins actiunea formulata de catre reclamantul S_ JUDETEAN DE URGENTA V_ in contradictoriu cu parata O_ C_.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut, in esenta, urmatoarele:


Parata O_ C_ este angajata a Spitalului Judetean de Urgenta V_, avand functia de medic, in specialitatea boli infectioase, potrivit contractului individual de munca .


Pe parcursul anului 2012 aceasta a emis douazeci si sase retete medicale cu compensare pentru pacienti ce se aflau internati in S_ Judetean de Urgenta V_.


Codul muncii statueaza cadrul si conditiile in care este antrenata raspunderea patrimoniala a salariatilor. Astfel, in articolul 254 se prevede ca salariatii raspund patrimonial in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Pentru a exista raspundere patrimoniala, este necesar sa fie indeplinite cumulative urmatoarele conditii de fond: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia salariatului.


In ceea ce priveste calitatea de salariat, tribunalul a constatat a fi indeplinita, contractul individual de munca depus la dosar dovedind calitatea de angajat in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta V_____.


Fapta ilicita consta in conduita salariatului prin care se incalca normele imperative ale dreptului, actiunea contrara legii care are ca rezultat incalcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale angajatorului.


Potrivit dispozitiilor art. 73 din HG 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2011 - 2012, in vigoare la data emiterii retetelor cu compensare ,,(1) Spitalele sunt obligate sa suporte pentru asiguratii internati in regim de spitalizare continua si in regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare si investigatii paraclinice, precum si pentru situatiile prevazute la art. 72 lit. a), b) si c). (2) In situatia in care asiguratii, pe perioada internarii in spital, in baza unor documente medicale intocmite de medicul curant din sectia in care acestia sunt internati si avizate de seful de sectie si managerul spitalului, suporta cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare si investigatii paraclinice la care ar fi fost indreptatiti fara contributie personala, in conditiile prezentului contract-cadru, spitalele ramburseaza contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguratilor. (3) Rambursarea cheltuielilor prevazute la alin. (2) reprezinta o obligatie exclusiva a spitalelor si se realizeaza numai din veniturile acestora, pe baza unei metodologii proprii``.


Din aceste dispozitii legale rezulta ca pentru asiguratii internati in regim de spitalizare continua toate cheltuielile sunt suportate de spital. In perioada in care asiguratii se afla internati in spital medicul curant poate emite doar retete simple pentru care, ulterior, asiguratii internati au dreptul la rambursarea cheltuielilor suportate, rambursarea care se realizeaza exclusiv din veniturile spitalului.


In cauza, tribunalul a constatat incalcarea acestor dispozitii legale, parata procedand la emiterea a nouasprezece retete cu compensare, desi asiguratii erau internati in spital.


Nu a fost retinuta apararea acesteia potrivit careia angajatul care introduce datele in sistemul informatic a efectuat aceasta operatiune cu intarziere fata de data stabilita de medicul curant, avand in vedere ca data din foaia de observatie, intocmita de catre medicul curant, corespunde cu data inregistrata in sistemul informatic de operare existent in cadrul institutiei.


Din adresa inaintata de ___ rezulta ca aplicatia Hospital Manager Suite a functionat la parametri normali, nu a determinat raportari incorecte in ceea ce o priveste pe parata, astfel cum rezulta din fisa anexata fiecarui pacient pentru care a emis reteta cu compensare. Din aceste fise rezulta, de asemenea, ca nu au fost efectuate interventii ulterioare la datele introduse.


Nu poate fi retinuta nici apararea potrivit careia exista situatii in care pacientii, desi externati, raman in continuare in spital. Aceste situatii, dupa cum rezulta din intampinare, sunt de exceptie si trebuiau dovedite de parata, sarcina probei pentru aceasta afirmatie revenind paratei, iar nu angajatorului, care a probat emiterea retetei cu compensare pentru un pacient ce figura internat in spital.


O alta aparare formulata in termeni generali si neprobata, care a fost inlaturata, este cea referitoare la cazul particular in care reteta a fost emisa de alt medic. Si acesta este un caz particular, care nu poate fi extins si nici nu poate da nastere unui dubiu in ceea ce priveste cazul concret al paratei, retetele fiind emise de catre aceasta.


Medicul curant avea cunostinta ca, la data emiterii retetei cu compensare, pacientul se afla internat in regim de spitalizare continua si, cu buna stiinta, a procedat la emiterea retetelor cu compensare.


Astfel, data emiterii retetei a fost intr-o zi, iar externarea s-a facut a doua zi sau chiar si peste 10 zile, dupa cum rezulta din tabelul depus la filele 75-76 dosar.


In cauza, a mai constatat tribunalul, nu poate fi retinuta nici cauza exoneratoare de raspundere prevazuta de dispozitiile art. 254 alin. 2 Codul muncii, riscul normal al serviciului.


Riscul normal al serviciului intervine in cazul in care obligatia ce se executa de salariat este una de diligenta sau in situatia pierderilor inerente procesului de productie. In speta, fapta paratei nu se incadreaza in situatiile expuse. Obligatia de a emite reteta simpla pentru pacientul internat in regim de spitalizare continua nu implica nicio activitate specifica obligatiilor de diligenta, dupa cum nici despre proces de productie nu se poate vorbi in cauza.


Fata de aceste considerente, tribunalul a retinut indeplinirea conditiei privind fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa.


In ceea ce priveste prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, tribunalul a retinut ca producerea unei pagube in patrimoniul angajatorului de catre un salariat al sau este de esenta raspunderii patrimoniale. Inexistenta prejudiciului sau imposibilitatea dovedirii lui conduce la exonerarea de raspundere patrimoniala a salariatului in cauza.


Dovedirea in instanta a existentei prejudiciului in patrimoniul angajatorului creat prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea atributiilor de serviciu a salariatului, cade in sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte probe sa rezulte neindoielnic existenta si intinderea cuantumului pagubei.


In cauza, prejudiciul care se imputa paratei consta in suma de 538,46 lei, pe care CAS V____ a retinut-o din platile efectuate catre SJU V____. Suma a fost retinuta ca urmare a faptului ca, pentru pacientii care figurau internati in spital in regim de spitalizare continua, reclamantul SJU V___ era obligat, potrivit dispozitiilor art. 73 din HG 1389/2010, sa suporte toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective


Asadar, in patrimoniul reclamantului nu s-a produs nici un prejudiciu, de vreme ce ii revenea obligatia legala de a suporta toate cheltuielile pentru pacientii carora parata a emis cele trei retete cu compensare. Prejudiciul in situatia de fata a fost suferit de CAS V___, care a decontat retete cu compensare, din bugetul propriu, pentru pacientii ce erau internati in regim de spitalizare continua in SJU V___ si pentru care reclamantul avea obligatia legala de a suporta toate cheltuielile de spitalizare.


Angajatul nu poate fi tras la raspundere decat pentru valorile efectiv pierdute din patrimoniul angajatorului. Retragerea sumei de catre CAS V_____ nu a condus la producerea unui prejudiciu efectiv in patrimoniul SJU V_____, de vreme ce acesta, pentru fiecare pacient internat si pentru care s-a emis reteta, era obligat la suportarea tuturor cheltuielilor necesare pentru rezolvarea cazului. Aceste cheltuieli constau in situatia de fata in medicamentele prescrise de medicul curant care fie erau luate din stocul farmaciei spitalului, medicamente achizitionate din bugetul propriu al spitalului, fie decontate 100% ulterior tot din bugetul propriu al spitalului.


CAS V_____ a procedat la retragerea sumei pe care aceasta a achitat-o din bugetul sau pentru medicamente de care au beneficiat cei nouasprezece pacienti in perioada in care costul acestora trebuia suportat din bugetul propriu al spitalului. Suma astfel retrasa a acoperit prejudiciul suferit de CAS V_____ care a achitat contravaloarea unor medicamente al caror cost trebuia suportat de reclamantul SJU V_____.


Avand in vedere ca raspunderea patrimoniala a angajatului poate fi atrasa doar in situatia indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de dispozitiile art. 254 din Codul muncii, tribunalul a concluzionat ca inexistenta prejudiciului in patrimoniul reclamantului conduce la exonerarea paratei de raspunderea patrimoniala.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul S_______ Judetean de Urgenta V_____, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Sustine apelantul ca in mod gresit instanta de fond a constatat ca nu a fost indeplinita si cerinta existentei prejudiciului in patrimoniul reclamantului, desi a retinut, corect, ca au fost indeplinite celelalte conditiile de fond ale raspunderii patrimoniale a angajatului prevazute de dispozitiile art. 254 din Codul muncii.


Atat timp cat a constatat existenta faptei ilicite a paratei, savarsita in legatura cu munca sa, faptul ca a emis retete compensate pacientilor internati in spital cu buna stiinta, apelantul considera ca a prejudiciat patrimoniul unitatii cu suma de 538,46 lei. Medicamentele prescrise prin eliberarea retetelor compensate de parata s-au suprapus, dublandu-se cu cele luate din stocul farmaciei spitalului, pe baza condicilor de medicamente, in baza prescriptiilor din Foaia de Observatie, consemnate tot de catre parata, in calitate de medic curant. Mai mult, medicamentele prescrise pe retetele compensate au fost folosite de catre pacient si dupa externarea din spital, ele fiind eliberate de farmacii dupa externarea pacientului. Practic, ar insemna ca spitalul sa asigure continuarea tratamentului si dupa externarea pacientului.


Ori, sustine apelantul, spitalul nu are responsabilitatea tratamentului in ambulatoriu (dupa externare), regimul de compensare pentru acest tratament se afla in sarcina CJAS V_____, care deconteaza farmaciilor cu circuit deschis contravaloarea medicamentelor prescrise in regim de compensare. Practic, instanta de fond a considerat, in mod eronat, ca spitalul trebuie sa achite aceste medicamente, care au fost eliberate de farmaciile cu circuit deschis.


Apreciaza apelantul eronata motivarea ca prejudiciul a fost suferit de catre CJAS V_____, care a decontat retetele compensate din bugetul propriu; in fapt, spitalul a suportat din veniturile proprii, venituri care provin din sumele incasate de la CJAS V_____ pe caz rezolvat, toate cheltuielile de spitalizare ale pacientilor pe perioada cat acestia au figurat ca fiind internati in spital (medicamente, investigatii medicale, conditii hoteliere-cazare, hrana), dar nu-i incumba obligatia legala de a suporta contravaloarea medicamentelor prescrise si dublate pe perioada internarii, si, in continuare, dupa externare, pentru continuarea tratamentului la domiciliul pacientului.


Potrivit art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, spitalul este finantat integral din venituri proprii si functioneaza pe baza principiului autonomiei financiare. Veniturile proprii provin din sumele incasate de la CJAS V_____ pentru serviciile medicale, in baza Contractului-cadru de furnizare de servicii medicale incheiat. CJAS V_____ a procedat la decontarea serviciilor medicale prestate si validate pentru pacientii tratati de catre parata, conform raportarilor lunare transmise de unitate .


Ulterior, prin adresa nr. xxxxx/11.11.2013, CJAS V_____ a instiintat spitalul despre retragerea sumei de 538,46 lei, reprezentand contravaloarea medicamentelor compensate, ca urmare a incalcarii prevederilor legale, prin emiterea de catre medicii curanti de prescriptii medicale pacientilor internati, astfel incat spitalul a suportat medicatia pacientilor in cauza de 2 ori, odata pe perioada internarii din stocul farmaciei spitalului si odata prin dublarea ei cu reteta compensata si continuarea tratamentului dupa externarea pacientului.


Astfel, concluzioneaza apelantul, prin incalcarea obligatiilor de serviciu ce-i incumba, parata a prejudiciat patrimoniul spitalului cu suma de 538,46 lei, retinuta de CJAS V_____ din veniturile proprii realizate. Patrimoniul unitatii a fost afectat, debitul fiind retras de catre CJAS V_____ din prima plata la finantare, instanta de fond retinand gresit ca retragerea sumei de catre CJAS V_____ nu a condus la producerea unui prejudiciu in patrimoniul SJU V_____.


De altfel, sustine apelantul, prejudiciul este cert si real, fiind constatat de catre Directorul financiar-contabil prin referatul nr. xxxxx/05.12.2013, prin care a solicitat masuri legale de recuperare a acestuia. Referatul a fost insotit de o anexa, in care sunt nominalizati salariatii de la care trebuie recuperat prejudiciul si suma aferenta pentru fiecare salariat in parte. Medicii au fost instiintati prin notificari scrise cu privire la suma pentru care au emis prescriptii medicale pacientilor ce figurau internati in spital.


In consecinta, se solicita admiterea apelului si a actiunii, respectiv obligarea paratei la plata sumei de 538,46 lei, reprezentand contravaloarea prescriptiilor medicale emise unor pacienti care figurau ca fiind internati in spital in cursul anului 2012.


In drept, au fost invocate disp. art. 470 NCPC.


Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului.


In esenta, sustine intimata ca nu este indeplinita conditia referitoare la prejudiciu, fiind necesar ca din actele de constatare a pagubei sau din alte proba sa rezulte neindoielnic existenta si intinderea cuantumului prejudiciului.


Or, sumele aferente tratamentului utilizat dupa externare, retrase in mod gresit din patrimoniul Spitalului (care nu a contestat masura de retinere a sumei de 37.694,30 lei dispusa de Casa de Asigurari de Sanatate, tocmai pe considerentul ca medicamentatia prescrisa prin retete compensate nu a fost folosita, in tot sau in parte, pe perioada internarii, tratamentul continuand si dupa externare), nu pot fi imputate medicului, ci se impune recuperarea lor de la CJAS V_____, institutie care, in realitate, trebuia sa suporte contravaloarea acestor medicamente.


Concluzioneaza intimata ca, in contextul in care nu s-a administrat nici un mijloc de proba din care sa rezulte ca retetele imputate ii apartin intr-adevar paratei, si nici modul de calcul al sumei pretinse, indicata doar global, fara a se mentiona suma aferenta fiecarei prescriptii medicale in parte, prejudiciul nu are un caracter cert.


Apelantul a formulat raspuns la intampinare, prin care a precizat ca nu a formulat contestatie impotriva masurii de retinere a sumei de catre CJAS V_____, deoarece a constatat ca medicii prescriptori au incalcat prevederile legale in ceea ce priveste emiterea retetelor compensate unor pacienti ce figurau internati la SJU V_____, iar din ,,Situatia privind prescriptiile medicale emise in anul 2012 pe perioada in care pacientii figurau internati`` transmisa de CJAS V_____ rezulta ca suma imputata reprezinta doar valoarea compensata a retetei, si nu contravaloarea integrala a medicamentelor prescrise.


In apel nu s-au administrat probe noi.


Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constata ca apelul declarat de reclamantul S_______ Judetean de Urgenta V_____ este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.


Astfel, avand in vedere limitele devolutiunii stabilite prin motivele de apel, singurele probleme supuse dezbaterii in calea de atac sunt cele ale prejudiciului cauzat patrimoniului angajatorului si legatura de cauzalitate intre fapta ilicita a paratei si prejudiciu, pentru a se retine, in consecinta, intrunirea tuturor conditiilor prevazute de art. 254 din Codul muncii si antrenarea raspunderii patrimoniale a salariatei


Prejudiciul reprezinta acea modificare a patrimoniului cauzata prin fapta ilicita a salariatului, care consta fie intr-o diminuare a activului, fie intr-o crestere a pasivului patrimonial al angajatorului.


Pentru a exista raspundere patrimoniala, prejudiciul realizat in patrimoniul angajatorului trebuie sa fie efectul faptei ilicite savarsite de salariat in legatura cu munca sa.


In speta, prima instanta a retinut cu putere de lucru judecat ca fapta ilicita savarsita de parata-intimata consta in aceea ca, in calitate de medic curant, a emis 26 retete compensate, desi pacientii asigurati erau internati in spital.


Prejudiciul invocat de spital reprezinta valoarea compensarii retetelor, pe care CJAS V_____ a retras-o din veniturile proprii ale unitatii provenite din sumele incasate de la CJAS V_____ pentru serviciile medicale prestate.


La randul sau, CJAS V_____ s-a prevalat de Decizia nr. 15/11.07.2013 a Curtii de Conturi, care imputa Casei Nationale de Asigurari de Sanatate faptul ca ``nu a monitorizat si nu a controlat modul de aplicare a dispozitiilor legale referitoare angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata, procedand la validarea unor prescriptii medicale emise pe perioada in care pacientii figureaza ca fiind internati in regim de spitalizare continua``.


Din fisele pacientilor si foile de observatie depuse la dosarul cauzei, coroborate cu nr. si data retetelor indicate de apelantul-reclamant prin precizarile depuse la fond, rezulta ca, din cele 26 retete compensate emise de intimata-parata, 16 au fost emise cu o zi inainte de externarea pacientilor, 4 cu doua zile inainte de externare, 2 cu trei zile inainte de externare, una cu patru zile inainte de externare, una cu cinci zile inainte de externare, una cu sase zile inainte de externare si una cu zece zile inainte de externare.


Insa, fapta de a emite retete compensate cat inca pacientii figureaza internati in spital, desi poate constitui abatere disciplinara, nu este, prin ea insasi, producatoare de prejudicii.


Chiar apelantul-reclamant arata ca, potrivit art. 6 lit. k din Anexa 20 la Ordinul nr. 1.723/20 decembrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare in anul 2012 a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2011-2012, furnizorul de servicii medicale spitalicesti are obligatia ,,sa asigure utilizarea formularului de prescriptie medicala pentru medicamente cu si fara contributie personala din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, care este formular cu regim special, unic pe tara, sa furnizeze tratamentul adecvat si sa prescrie la externare medicamentele cu si fara contributie personala de care beneficiaza asiguratii, corespunzatoare denumirilor comune internationale aprobate prin hotarare a Guvernului, informand in prealabil asiguratul despre tipurile si efectele terapeutice ale medicamentelor pe care urmeaza sa i le prescrie``.


In motivele de apel se sustine ca prejudiciul provine din faptul ca spitalul a suportat medicatia pacientilor in cauza de 2 ori, odata pe perioada internarii din stocul farmaciei spitalului si odata prin dublarea ei cu reteta compensata si continuarea tratamentului dupa externarea pacientului.


Intr-adevar, doar in aceasta situatie, a suportarii medicatiei pacientilor in cauza de 2 ori se poate vorbi despre existenta in patrimoniul apelantului-reclamant a unui prejudiciu datorat faptei medicului curant de a emite pacientilor retete compensate pe perioada internarii acestora


Pentru dovedirea acestei situatii era insa necesar a fi probata data eliberarii retetei compensate catre pacient, in functie de care se putea verifica numarul zilelor de suprapunere a medicatiei, prejudiciul produs spitalului existand doar pe aceasta perioada, intrucat, ulterior externarii, asa cum rezulta din art. 6 lit. k Anexa 20 la Ordinul nr. 1.723/2011, furnizorul de servicii medicale spitalicesti are chiar obligatia sa prescrie medicamentele cu si fara contributie personala de care beneficiaza asiguratii.


Ori, o asemenea dovada nu exista in cauza, desi, potrivit disp. art. 272 Codul muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului.


Faptul ca apelantul-intimat a acceptat retragerea sumei de catre CJAS V_____, fara a contesta masura luata, nu inseamna ca prejudiciul produs este imputabil, automat, medicilor care au emis retetele compensate in discutie, cum e si cazul intimatei-parate.


Prejudiciul invocat de apelantul-reclamant, respectiv diminuarea activului prin retragerea sumei reprezentand contravaloarea compensarii retetelor din fondurile proprii ale spitalului, nu este consecinta directa a faptei ilicite a medicilor de emitere a retetelor in perioada cat pacientii erau internati in spital, ci consecinta actiunii CJAS V_____, bazata pe alte raporturi juridice, ce nu intereseaza cauza de fata.


Emiterea retetei compensate de catre medic si eliberarea acesteia de catre farmacie reprezinta doua operatiuni distincte, care, din punctul de vedere al actiunii prezente, puteau produce consecinte in plan patrimonial doar in situatia in care ambele operatiuni se suprapuneau cu internarea in spital a pacientilor beneficiari; in caz contrar, chiar daca emiterea retetelor compensate s-a facut pe perioada internarii, dar eliberarea retetelor s-a efectuat ulterior externarii, nu exista un prejudiciu produs spitalului de catre medicii prescriptori, intrucat compensarea se suporta (sau trebuia sa fie suportata) din fondurile CJAS.


Fata de toate considerentele expuse, Curtea de Apel constata ca, desi prima instanta a retinut eronat ca nu exista prejudiciu intrucat SJU V___ era oricum obligat la suportarea tuturor cheltuielilor necesare pentru rezolvarea cazului pacientului internat, solutia de respingere a actiunii reclamantului este corecta, in conditiile in care angajatorul-apelant nu a dovedit existenta legaturii de cauzalitate intre prejudiciul invocat si fapta ilicita a salariatei-intimate.


In consecinta, in baza disp. art. 480 alin. 1 NCPC, Curtea de Apel va respinge apelul declarat de reclamantul S___ Judetean de Urgenta V___ si va pastra sentinta atacata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Respinge apelul declarat de reclamantul S__ Judetean de Urgenta V__ impotriva sentintei civile nr. 1297/01.10.2015 a Tribunalului V_____, sentinta pe care o pastreaza.


Definitiva.


Pronuntata azi, 20.01.2016, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.



Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 96/2016 din 20.01.2016


Citeşte mai multe despre:    contract individual de munca    foaie de observatie    sarcina probei    exonerarea de raspundere a salariatului    indeplinirea obligatiilor de serviciu    lipsa prejudiciului



Comentează: Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Obligarea angajatorului la plata orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat de catre salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr 1224/2016 din 30.05.2016

Neintrunirea cumulativa a elementelor raspunderii patrimoniale a salariatului. Pagube incadrate in riscul normal al serviciului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 2851 din 31.05.2016

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflatie si dobanda legala aferenta
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 797 din 19.05.2016

Despagubirea salariatului pentru pierderea capacitatii de munca, din culpa angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul B, Sectia I Civila, Sentinta nr. 69/2016 din 04.02.2016

Prescriptia dreptului angajatorului de a pretinde unui salariat acoperirea prejudiciului
Pronuntaţă de: Tribunalul D, Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizie nr. 2123/2016 din 24.06.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Sanctiune nepecuniara
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi, Sectia Civila, Sentinta nr. 7138 din 10.06.2016

Salariul minim brut pe tara nu constituie valoare de referinta la algoritmul de calcul al salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale



Articole Juridice

Asistentul personal profesionist pentru persoane cu handicap. Angajare, conditii si proceduri de atestare
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Contractul individual de munca pe durata determinata. Continuarea raporturilor de munca dupa expirarea duratei contractului
Sursa: Avocat Mirela Nedelea

[Av. muncii] Stabilirea salariului de baza cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Contractul individual de munca pe durata determinata
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Ocuparea posturilor vacante in cadrul institutiilor publice
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Modificarea contractului individual de munca. Reducerea programului de lucru
Sursa: MCP Cabinet avocati