Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Contencios Administrativ » Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti

Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti

  Publicat: 21 Jan 2019       730 citiri        Secţiunea: Contencios Administrativ  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In rejudecare, prin sentinta nr. 537 din 05 aprilie 2018, pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 7743/95/2015*, s-a respins actiunea formulata de reclamanta x, in contradictoriu cu paratul y.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act adoptat de organele de stat,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Impotriva sentintei nr. 537 din 05 aprilie 2018, pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 7743/95/2015*, a formulat recurs reclamanta x, intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 N.C.proc.civ..


In motivarea recursului, recurenta reclamanta a sustinut, in esenta, ca sentinta este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material, iar motivele pe care se intemeiaza sunt contradictorii si straine de natura cauzei.


Intimata parata a formulat intampinare, solicitand sa se constate nulitatea recursului, in conditiile art. 489 NCPC. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.


Recurenta reclamanta a depus raspuns la intampinare.


Analizand cu prioritate exceptia nulitatii recursului, in temeiul art. 248 N.C.proc.civ. aplicabil in recurs potrivit art. 494 N.C.proc.civ., Curtea retine urmatoarele:


Exceptia nulitatii recursului pentru neincadrarea motivelor invocate in motivele de casare prevazute de art. 488 N.C.proc.civ. este neintemeiata.


Intr-adevar, in cuprinsul cererii de recurs dedusa judecatii se regasesc multe critici care nu se incadreaza in motivele de nelegalitate prevazute expres in art. 488 N.C.proc.civ.


Insa, in cuprinsul cererii de recurs se regasesc critici care se incadreaza in motivele de nelegalitate prevazute de dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 N.C.proc.civ., conform cu care: ``Casarea unei hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (a) 6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei; (...) 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material``, dispozitii care au fost indicate de recurenta reclamanta in cererea de recurs si in raport de care va fi analizata sentinta recurata. Ca urmare, Curtea va respinge exceptia nulitatii recursului invocata de intimata parata prin intampinare.


Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:


Curtea mentioneaza ca recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotararii atacate asa cum rezulta din art. 488 din Noul Cod de procedura civila care prevede expres si limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel incat sa permita instantei de recurs reanalizarea probelor si reevaluarea situatiei de fapt .


Recursul urmareste verificarea conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile. Examinarea situatiei de fapt nu este atributul instantei de recurs. Instanta de recurs nu judeca pricina, ci controleaza legalitatea hotararii instantei de fond . Instanta de recurs nu trebuie sa se preocupe de situatia de fapt, ci numai de problemele de drept, verificarile de fapt fiind incompatibile cu structura recursului.


Criticile recurentei reclamante referitoare la gresita stabilire a situatiei de fapt sau interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei in aceasta faza procesuala intrucat vizeaza temeinicia solutiei pronuntate si nu nelegalitatea acesteia.


Cum in calea de atac extraordinara a recursului nu are loc o reluare a fondului cauzei, ceea ce poate constitui obiect al judecatii este exclusiv legalitatea hotararii pronuntate de instanta de fond .


Argumentele recurentei reclamante aduse in sprijinul motivului de recurs referitor la interpretarea probelor, demonstreaza nu numai faptul ca nu sunt in concordanta cu cerintele motivelor de nelegalitate, ci evidentiaza nemultumirea recurentei sub aspectul in care instanta a inteles sa interpreteze materialul probator administrat in cauza, care excede competentei instantei de recurs, astfel ca se impune respingerea de plano a criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigentele impuse de art. 488 N.C.proc.civ., respectiv de cale extraordinara de atac, care instituie un control de legalitate a hotararii recurate.


Pentru a se retine incidenta motivului de casare prevazut de dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 N.C.proc.civ., indicat in cererea de recurs, trebuie ca hotararea atacata sa nu cuprinda motivele pe care se intemeiaza si inexistenta acestora sa impiedice exercitarea controlului judiciar, sau sa cuprinda motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei.


Textul art. 425 alin. 1 lit. b din N.C.proc.civ. consacra principiul potrivit caruia hotararile trebuie sa fie motivate in fapt si in drept, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ., rolul acestui text fiind acela de a se asigura o buna administrare a justitiei si pentru a se putea exercita controlul judiciar de catre instantele superioare.


Obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 din Conventie instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; Decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, Cererea nr. 40.490/98). Intinderea acestei obligatii de motivare poate varia dupa natura deciziei si nu poate fi analizata decat in lumina circumstantelor fiecarei spete. (CEDO, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2 februarie 1999).


Judecatorul nu este obligat sa raspunda in mod expres fiecarui argument invocat de parti, care nu mai putea fi considerat ca determinant pentru solutionarea litigiului, fiind suficient ca din intregul hotararii sa rezulte ca a raspuns tuturor argumentelor in mod implicit, prin rationamente logice.


Relativ la considerentele pretins contradictorii ale sentintei recurate, sustinerile recurentei reclamante nu se confirma, intrucat argumentele prezentate in justificarea solutiei pronuntata nu evidentiaza nicio contradictie in rationamentul instantei, instanta de fond stabilind in concret starea de fapt si procedand la analizarea fondului cauzei.


In speta, criticile recurentei vizeaza aspecte ce tin de modalitatea in care instanta a inteles sa-si argumenteze solutia adoptata, dar argumentele instantei se constituie intr-o inlantuire logica a faptelor si a regulilor pe baza carora s-a fundamentat solutia adoptata.


Curtea constata ca motivarea instantei de fond raspunde exigentelor legale, astfel ca nu este incident motivul de casare prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 6 din N.C.proc.civ.


Potrivit art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ., indicat in cererea de recurs: ``Casarea unei hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (a) 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material``.


Cu privire la criticile care se incadreaza in acest motiv de recurs, Curtea constata ca acestea sunt nefondate, instanta de fond facand o corecta interpretare si aplicare a normelor de drept material incidente.


In speta, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta x a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 68.281 lei reprezentand daune moratorii calculate pana la data introducerii actiunii si la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,01 % pe zi pana la data platii efective, raportat la debitul total de 623.575,20 lei. Ulterior, prin precizarea la actiune depusa la dosar (fila 51 dosar fond al doilea ciclu procesual), reclamanta a aratat ca momentul de inceput al termenului de calcul al penalitatilor este 24.11.2015.


In decizia de casare, intr-un prim ciclu procesual, s-a retinut ca parata a contestat existenta obligatiei de plata a penalitatilor, sustinand ca nu este in culpa pentru data efectuarii platii sumei cuprinsa in tranzactie, implicit contestand cuantumul obligatiei. S-a retinut ca tranzactia incheiata se refera la aplicarea retroactiva a penalitatilor, iar in lipsa altor mentiuni, trebuie aratat care este acest moment si considerentele avute in vedere la stabilirea lui. In decizia de casare s-a mai retinut faptul ca obligatia de plata a sumei de 190.377,37 lei a fost indeplinita pe parcursul procesului, cauza fiind trimisa spre rejudecare intrucat prima instanta nu a procedat la o analiza efectiva a fondului cauzei.


In rejudecarea cauzei dupa casare, instanta de fond a retinut ca intre x, in calitate de executant si y, in calitate de achizitor beneficiar, a fost incheiat contractul de lucrari nr. 5008 din 03.08.2011 (filele 14 - 24 dosar fond primul ciclu procesual). Potrivit art. 4.1 din contract s-a mentionat ca obiectul acestuia a constat in executarea lucrarii ``Alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatea Ruget, comuna Rosia de Amaradia, judetul Gorj``. Ulterior, au fost incheiate doua acte aditionale cu privire la contractul initial de lucrari: actul aditional nr. 1941 din 04.04.2012 (fila 25 dosar fond primul ciclu procesual); actul aditional nr. 2564 din 03.04.2013 (fila 26 dosar fond al doilea ciclu procesual), prin intermediul carora a fost prelungita perioada de valabilitate a contractului initial.


Ulterior, intre reclamanta x si parata y au intervenit neintelegeri cu privire la executarea contractului de lucrari nr. 5008 din 03.08.2011, motiv pentru care reclamanta x s-a adresat instantei de judecata .


Prin sentinta nr. 1088/23.09.2015 pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr. 1371/95/2014, s-a luat act de tranzactia intervenita intre reclamanta x si parata y in vederea stingerii litigiului ce a format obiectul acestui dosar, in tranzactie stabilindu-se, printre altele, ``...Total de plata in sarcina y: 153.530,14 lei exclusiv TVA (o suta cincizeci si trei de mii cinci sute treizeci de lei si paisprezece bani) platibili sub sanctiunea aplicarii retroactive a penalitatilor acceptate prin contractul de executie, prin raportare la pretul total al contractului, in termen de 60 de zile calendaristice calculate de la data la care instanta se va pronunta cu privire la prezenta tranzactie; (...)``. Sentinta nr. 1088/23.09.2015 pronuntata in dosarul nr. 1371/95/2014 a ramas definitiva prin respingerea recursului.


Curtea mentioneaza ca, in ipoteza hotararilor de expedient, instanta ia act de exercitarea de catre parti a unui act de dispozitie procesual in vederea stingerii litigiului prin infatisarea tranzactiei, fara a se mai solicita concursul instantei in vederea solutionarii pretentiilor deduse initial judecatii. Ca atare, in acest caz, analiza instantei este redusa la verificarea conditiilor de fond si de forma ale tranzactiei, din moment ce hotararea care consfinteste invoiala partilor este un contract intervenit intre parti sub auspiciile justitiei si anume un contract judiciar. O astfel de hotarare judecatoreasca nu este rezultatul unor dezbateri contradictorii, nu stabileste o situatie de fapt in functie de probele administrate si nu aplica dispozitiile legale incidente situatiei de fapt rezultate din speta, instanta luand numai act de exercitarea unui act de dispozitie si neintrand in cercetarea drepturilor deduse judecatii.


Desi aplicarea clauzei penale are loc direct intre parti, fara a fi necesara interventia instantei judecatoresti, nimic nu impiedica partea interesata sa sesizeze instanta atunci cand apreciaza ca este necesar.


Aducerea la indeplinire a obligatiilor inserate intr-o tranzactie, fiind o problema de executare, de regula ulterioara emiterii hotararii de expedient, cenzura pe care o poate face instanta la acest moment este verificarea ca angajamentele stabilite in sarcina partilor sa poata fi aduse la indeplinire in termenii si conditiile legii.


In speta, sesizarea instantei a fost facuta de recurenta reclamanta, iar intimata parata a cerut instantei sa constate ca nu sunt intrunite conditiile pentru acordarea de despagubiri si deci pentru aplicarea clauzei penale. Instanta de fond a facut o corecta aplicare si interpretare a clauzei penale inserate in contract in raport de temeiurile de drept, legale si conventionale, invocate in sustinerea actiunii si nu a nesocotit echilibrul de prestatii stabilit de parti.


Intr-adevar, potrivit art. 2269 N.C.civil, ``tranzactia este indivizibila in ceea ce priveste obiectul sau. In lipsa unei stipulatii contrare, ea nu poate fi desfiintata in parte``. Aceasta inseamna ca tranzactia, in ceea ce priveste interpretarea ei, este de stricta interpretare.


Cu toate acestea, in caz de conflict, ramane obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei, iar in speta, sanctiunea aplicarii penalitatilor prevazuta in dispozitivul hotararii de expedient face trimitere la contractul de executie.


In mod eronat apreciaza recurenta reclamanta nerespectarea de catre instanta de fond a principiului fortei obligatorii a contractului. Interpretarea unei clauze care nu este precizata in mod clar, nu contravine principiului fortei obligatorii a contractului.


In speta, intervenirea unor neintelegeri ulterioare tranzactiei, referitoare la plata, a determinat-o pe recurenta reclamanta sa se adreseze instantei pentru a solicita daune moratorii si penalitati, invocand clauza penala cuprinsa in tranzactie si forta obligatorie a contractului de tranzactie constatat prin aceasta hotarare de expedient.


Clauza penala reprezinta o prevedere contractuala prin care partile stabilesc, de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul si modul de calcul al despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii in mod necorespunzator a obligatiilor asumate. Noul Cod Civil reglementeaza prezumtia existentei prejudiciului prin inserarea clauzei penale, creditorul avand astfel, posibilitatea de a cere executarea clauzei penale, fara a fi tinut sa dovedeasca existenta unui prejudiciu.


In conformitate cu art. 1539 din Noul Cod Civil, creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata de penalitati, in afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In aceasta situatie, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta fara rezerve executarea obligatiei.


De regula, instantele de judecata nu pot interveni asupra clauzei penale, dar Noul Cod Civil instituie in mod expres doua exceptii, in art. 1541. De asemenea, potrivit art. 1540 alin. 2, penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.


In speta, in mod corect instanta de fond, in rejudecarea cauzei dupa casare, pentru a stabili daca actiunea formulata de catre reclamanta este sau nu intemeiata, a avut in vedere decizia de casare, clauzele contractului de lucrari nr. 5008/03.08.2011, continutul tranzactiei incheiate intre parti, precum si Ordinul nr. 1851/2013 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului national de dezvoltare locala.


Existenta tranzactiei incheiate intre parti nu inlatura cerintele stabilite prin contractul de lucrari nr. 5008 din 03.08.2011, cerinte care trebuie indeplinite de catre recurenta reclamanta pentru a se putea efectua plata sumei datorate de catre parata.


Este adevarat ca prin tranzactia incheiata intre reclamanta executanta x si parata beneficiara y s-a convenit ca parata sa plateasca suma in termen de 60 zile calendaristice de la data la care instanta se va pronunta asupra tranzactiei, insa, reclamanta avea obligatia ca, inainte de implinirea termenului stabilit pentru plata sumei, sa intocmeasca in mod corect situatiile de plata insotite de documente justificative care sa confirme executarea lucrarilor, calitatea si conformitatea materialelor utilizate in executie (clauza prevazuta la art. 13.3 alin. 3 din contract) si era necesar ca aceste situatii de plata intocmite de x sa fie confirmate de catre dirigintele de santier din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric pe baza documentelor justificative (clauza prevazuta la art. 17.4 alin. 2 din contract).


Recurenta reclamanta a indeplinit aceste cerinte obligatorii prevazute in contract abia la data de 11.12.2015, adica dupa expirarea termenului stabilit pentru plata sumei in tranzactia incheiata intre parti, astfel cum a retinut instanta de fond din situatia de plata din 11.12.2015 confirmata de dirigintele de santier (fila 44 dosar fond primul ciclu procesual).


In ceea ce priveste aspectul legat de confirmarea situatiei de plata de catre dirigintele de santier, asa cum a retinut instanta de fond, aceasta cerinta trebuie respectata in mod obligatoriu pentru a se putea efectua demersurile necesare pentru plata sumei. Astfel, potrivit clauzei inserata la art. 17.4 alin. 2 din contract (fila 22 dosar fond primul ciclu procesual) se prevede ca situatiile de plata se confirma de catre dirigintele de santier atestat cantitativ, calitativ si valoric pe baza documentelor justificative.


Tranzactia este obligatorie doar pentru partile semnatare ale tranzactiei, astfel ca dirigintele de santier nu are obligatia de a cunoaste continutul acestei tranzactii incheiate intre parti, intrucat aceasta tranzactie vizeaza doar aspecte legate de suma ce trebuie platita de catre beneficiarul parat y si termenul in care trebuie efectuata aceasta plata .


Nerespectarea termenului stabilit pentru plata sumei prin tranzactia incheiata intre parti a fost cauzata de culpa recurentei reclamante, care nu a depus in termen documentatia intocmita in mod corect, documentatia care era necesara pentru a se solicita de la Minister alocarea sumei pentru achitarea contravalorii facturii nr. 1686 din 10.09.2015 intocmita pentru lucrarile efectuate la investitia ``Alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatea Ruget, comuna Rosia de Amaradia, judetul Gorj``.


Instanta de fond a retinut ca, inainte de implinirea termenului stabilit pentru plata sumei prin tranzactia incheiata intre parti, parata y a efectuat numeroase demersuri catre reclamanta x pentru ca aceasta sa procedeze la refacerea situatiei de plata in sensul complinirii neregularitatilor constatate de catre dirigintele de santier, astfel cum rezulta din adresele aflate la dosar (filele 46 - 51 dosar fond primul ciclu procesual), insa, cu toate aceste demersuri efectuate de catre parata, abia la data de 11.12.2015, adica dupa expirarea termenului stabilit pentru plata sumei prin tranzactia incheiata intre parti, reclamanta a depus situatia de plata intocmita in mod corect, acest document fiind necesar pentru a se solicita de la Minister alocarea sumei pentru achitarea contravalorii facturii emise in baza tranzactiei pentru lucrarile executate.


Interventia instantei nu a fost de natura sa infranga principiul fortei obligatorii a contractului consacrat de art. 1270 din Noul Cod civil, intrucat libertatea contractuala nu este identica cu una absoluta sau discretionara de a contracta. Un contract are putere de lege intre parti intrucat este prezumat a fi dominat de buna-credinta si utilitate pentru partile contractante.


De retinut este si faptul ca, in cea mai mare parte argumentatia adusa de recurenta in sustinerea criticilor formulate vizeaza situatii de fapt si probatorii administrate, aprecieri asupra hotararii instantei de fond si asupra atitudinii procesuale ale intimatei parate, aspect ce le situeaza in sfera analizei temeiniciei si nu a legalitatii hotararii recurate, motiv pentru care ele nu pot fi examinate in aceasta faza procesuala.


Particularitatea spetei si o atitudine deosebit de activa a partilor a obligat instanta de fond sa procedeze la o analiza si o interpretare detaliata a problemelor invocate prin raportare la probatoriul administrat si, de aici, aparenta unei motivari oarecum contradictorii.


Contrar sustinerilor recurentei reclamante, instanta de fond a dat o corecta interpretare si aplicare a normelor de drept material incidente, hotararea pronuntata fiind temeinic si amplu motivata si nu se poate spune ca motivele pe care se sprijina hotararea sunt contradictorii.


Pentru aceste considerente, in cauza nefiind incidente dispozitiile art. 488 alin. 1 pct. 6 si 8 din N.C.proc.civ., in temeiul art. 496 alin. 1 N.C.proc.civ., recursul declarat va fi respins ca nefondat.


Pronuntata de: Curtea de Apel CRAIOVA, Sectia contencios administrativ, Decizia nr. 3393 din 15 octombrie 2018


Citeşte mai multe despre:    Clauza penala    Tranzactie    Motivare hotarare judecatoreasca    Programul national de dezvoltare locala



Comentează: Clauza penala. Obligatia instantei judecatoresti sa interpreteze clauzele indoielnice ale tranzactiei. Principiul motivarii in fapt si in drept a hotararii judecatoresti
Alte Speţe

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Clauza penala in raporturile de munca. Renuntarea salariatului la dreptul de a i se evalua prejudiciul produs angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1087 din data de 04.05.2016

Actiune in rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare formulata de promitentul-cumparator
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 311 din 11 februarie 2016

Contract de credit acordat unor persoane casatorite. Impartirea datoriilor printr-un contract de tranzactie judiciara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2937 din 8 octombrie 2014

Stipulatie privind transferul unui imobil in situatia nerambursarii la scadenta a sumei imprumutate. Nulitatea absoluta a clauzei penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1235 din 10 aprilie 2014

Actiune in pretentii formulata de stipulant. Inadmisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 4362 din 6 decembrie 2013

Actiune in rezolutiunea unei promisiuni de vanzare cu optiune de cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1681 din 18 aprilie 2013

Mandat cu dubla reprezentare. Dol prin reticenta savarsit de catre mandatar in executarea mandatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala, Decizia nr. 2026 din 24 mai 2011

Actiune in pretentii. Intreruperea cursului prescriptiei prin recunoasterea datoriei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 404 din 5 februarie 2013



Articole Juridice

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Serviciul oferit de Uber nu poate fi calificat drept "serviciu al societatii informationale"
Sursa: EuroAvocatura.ro

[Av. muncii] Respectarea termenului de preaviz in cazul concedierilor colective
Sursa: MCP Cabinet avocati

Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile. Art. 23 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cheltuielile judiciare in procesul penal. Art. 272 - 276 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acordul de recunoastere a vinovatiei. Art. 478 - 488 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conditiile care pot determina suspendarea inspectiei fiscale
Sursa: EuroAvocatura.ro