Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice

Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice

  Publicat: 24 Apr 2019       191 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
In Monitorul Oficial nr. 319 din 24.04.2019 a fost publicata Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Consimtamantul dat de cumparator, care, in baza unei conventii incheiata cu banca, putea ca pana la un anumit termen precis sa-i transmita accesteia o acceptare expresa
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Puterile publice existente in stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Scoatere din circuitul financiar al unei unitati economice a unor fonduri.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Totalitatea membrilor unui organ colectiv, a unei organizatii sau adunari constituite.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice.
2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei, in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, art. 11 alin. (1) lit. A.a) si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 111 din 7 ianuarie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 74A/2019.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate sunt formulate, deopotriva, critici de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.
4. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca, se sustine, mai intai, ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 119 si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, cu raportare la art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 494 din 10 iulie 2002, intrucat adoptarea legii s-a realizat fara a se solicita avizul acestei institutii. Se arata in acest sens ca, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, realizata prin art. II pct. 1 din legea supusa controlului de constitutionalitate, printre atributiile principale ale acestei institutii sunt incluse masuri de prevenire si combatere a terorismului. Conform art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, "Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala, avand urmatoarele caracteristici: a) sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive; b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica; c) vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora; d) produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite". Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, " (1) Organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate. (2) Activitatea pentru realizarea securitatii nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii". In aceste conditii, reglementarea ca atributie principala a aplicarii de "masuri de prevenire si combatere a terorismului" de catre o autoritate a administratiei publice centrale, Politia Romana, structura demilitarizata aflata in subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califica aceasta structura drept un "organ de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale". Ca urmare, adoptarea unui act normativ ce vizeaza organizarea si functionarea unei institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale, fara avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, incalca competenta de avizare si rolul sau prevazut de art. 119 din Constitutie .
5. In plus, introducerea unei asemenea atributii principale, fara corelarea cu atributiile celorlalte organe de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, a carei realizare este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, lipseste norma de claritate si precizie, contrar exigentelor stabilite de art. 1 alin. (5) din Constitutie . De asemenea, potrivit art. II pct. 13 din legea supusa controlului de constitutionalitate, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane este completat cu o serie de cazuri in care politistul este indreptatit sa patrunda "in orice mod, intr-o locuinta sau orice spatiu delimitat ce apartine ori este folosit de o persoana fizica sau juridica, fara consimtamantul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, daca exista indicii ca acesta se afla in acel spatiu". Tot astfel, avand in vedere amploarea modificarilor realizate la nivelul Legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si faptul ca modificarile aduse acestui act normativ sunt propuse de initiatori pentru imbunatatirea mecanismelor de care dispune Politia Romana in asigurarea ordinii publice, domeniul actului normativ se incadreaza in domeniul pentru care competenta de avizare apartine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, avand in vedere si considerentele dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale. In acest sens, Curtea a constatat ca realizarea securitatii nationale nu reprezinta o proiectie viitoare, ci este un proces continuu, care mentine starea de securitate nationala existenta. Spre deosebire de "apararea tarii", care presupune posibilitatea unei interventii active, dinamice in cazul unor atacuri sau al unor actiuni ostile din exterior, "securitatea nationala" implica activitati destinate mentinerii unei stari preexistente de liniste si de siguranta interna (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 343).
6. Se conchide in sensul ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut ca nerespectarea de catre initiatorii actelor normative a obligatiei legale conform careia Consiliul Suprem de Aparare a Tarii avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind securitatea nationala este contrara prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) care consacra principiul legalitatii si ale art. 119 referitoare la atributiile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (Decizia nr. 455 din 4 iulie 2018, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015), situatie valabila si in prezenta cauza, prin raportare la considerente expuse anterior.
7. O alta critica de neconstitutionalitate extrinseca priveste faptul ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata de Senat cu incalcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum si cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, respectiv cu depasirea termenului constitutional de adoptare tacita, cu consecinta incalcarii principiului bicameralismului.
8. Astfel, in data de 26 februarie 2018, proiectul de lege initiat de Guvern a fost prezentat in Biroul permanent al Senatului, in calitate de prima Camera competenta . Fiind insotit de avizul Consiliului Legislativ emis in data de 21 februarie 2018, in data de 26 februarie 2018, ziua prezentarii la Biroul permanent al Senatului, proiectul de lege a fost trimis pentru un raport comun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari si Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. De asemenea, proiectul a fost trimis pentru aviz la Comisia pentru administratie publica si organizarea teritoriului si Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati. In sedinta din data de 14 mai 2018, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacita de la 45 la 60 de zile . Constitutia instituie insa o prezumtie absoluta, in virtutea careia o initiativa legislativa, chiar daca nu a fost adoptata de o Camera, se considera adoptata prin simpla trecere a timpului. Prezumtia se bazeaza pe o presupusa acceptare tacita a propunerii legislative si pe lipsa obiectiilor primei Camere sesizate. Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile, prevazut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentala, este un termen care priveste raporturile constitutionale dintre autoritatile publice, respectiv raporturile dintre cele doua Camere ale Parlamentului, pe de o parte, si intre acestea si Guvern, pe de alta parte . Se face referire in acest sens si la Decizia Curtii Constitutionale nr. 646 din 16 octombrie 2018, paragraful 83, precum si la statuarile instantei constitutionale potrivit carora "termenele care privesc desfasurarea raporturilor constitutionale dintre autoritatile publice, (...) in masura in care nu se prevede altfel in mod expres, nu se calculeaza pe zile libere." (Decizia nr. 233 din 20 decembrie 1999; Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010).
9. Prin raportare la art. 118 din Regulamentul Senatului care prevede ca "Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data inregistrarii acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare", termenul constitutional de 45 de zile pentru adoptare tacita, prevazut de art. 75 alin. (2) din Constitutie, a inceput sa curga din data de 26 februarie 2018, cand propunerea legislativa a fost prezentata in Biroul permanent al Senatului si au fost sesizate comisiile permanente in vederea elaborarii avizelor si, respectiv, a raportului. Prin urmare, aplicand cele expuse anterior, termenul de 45 de zile pentru adoptare tacita s-a implinit la data de 11 aprilie 2018, moment la care Senatul trebuia sa constate ca proiectul a fost adoptat tacit si sa-l transmita Camerei Deputatilor, care urma sa decida definitiv. Ca atare, la data de 14 mai 2018, plenul Senatului nu mai putea sa modifice termenul de adoptare tacita prin prelungirea lui la 60 de zile, intrucat acesta se implinise deja. De altfel, la aceasta data se implinise chiar si termenul maxim constitutional de 60 de zile in care Senatul ar fi putut sa se pronunte asupra legii criticate in calitate de prima Camera sesizata. Prin continuarea procedurii parlamentare dupa implinirea termenului de adoptare tacita, legea criticata a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constitutie, situatie constatata ca fiind neconstitutionala si in jurisprudenta recenta a Curtii (Decizia nr. 646 din 16 octombrie 2018, paragraful 90). Ca urmare, continuarea procedurii parlamentare s-a realizat si cu incalcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala in ceea ce priveste modul de calcul al termenelor referitoare la desfasurarea raporturilor constitutionale intre autoritatile publice .
10. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate intrinseca se sustine, mai intai, ca art. II pct. 8 din lege incalca art. 1 alin. (5), prin raportare la art. 23 si art. 53 din Constitutie . Potrivit modificarii cuprinse in acest articol si art. 322 alin. (1) nou-introdus, politistul are dreptul sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanei in situatia in care "aceasta incalca dispozitiile legale, ori exista motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala". Sintagma "motive verosimile" nu este una definita in cuprinsul modificarilor aduse actului normativ, contrar exigentelor de tehnica legislativa, fiind una neclara, de natura sa lipseasca norma de precizie si claritate, in dezacord cu art. 1 alin. (5) din Constitutie .
11. In egala masura, potrivit art. 324 alin. (1) lit. b), dispozitie nou-introdusa, politistul are dreptul sa conduca o persoana la sediul politiei atunci cand "din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstantelor ori bunurilor aflate asupra sa, creeaza motive verosimile pentru a banui ca pregateste sau a comis o fapta ilegala", iar, potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite politistului sa conduca o persoana la sediul politiei este cazul in care "luarea unor masuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publica". Avand in vedere faptul ca o astfel de masura reprezinta o restrangere a exercitiului libertatii individuale, modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate si precizie, de natura sa incalce exigentele stabilite de art. 53 din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, asa cum acestea au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
12. Potrivit art. 3212 nou-introdus "politistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substante iritant- lacrimogene si/sau paralizante, caini de serviciu, scuturi de protectie, casti cu vizor, dispozitive cu electrosocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava, in scopul impiedicarii sau neutralizarii actiunilor violente ale persoanei, atunci cand: a) utilizarea fortei fizice nu a fost sau nu este apta sa produca acest rezultat, sau b) aceasta intentioneaza sa savarseasca sau savarseste actiuni violente cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala a persoanelor". Avand in vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integritatii fizice a persoanelor vizate, folosirea de catre politist a dispozitivelor cu electrosocuri reprezinta o masura disproportionata in raport cu scopul sau, prin raportare la art. 53 din Constitutie .
13. In considerarea acestor argumente, se solicita Curtii Constitutionale sa admita sesizarea de neconstitutionalitate si sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice este neconstitutionala.
14. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.
15. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa cu nr. 2/1.300 din 14 februarie 2019, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.018 din 14 februarie 2019, prin care apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
16. Potrivit punctului de vedere exprimat, nu poate fi primita critica in raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 119 si art. 147 alin. (4) din Constitutie, in sensul ca legea ar fi fost adoptata fara solicitarea avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Se arata in acest sens ca, potrivit prevederilor art. 1-3 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Politia Romana [...] este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, [...]. Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii. In indeplinirea misiunilor care ii revin, Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii. De asemenea, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) si ale art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, activitatea Politiei de Frontiera Romane constituie serviciu public si se desfasoara in interesul persoanei, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii. In indeplinirea atributiilor ce ii revin, Politia de Frontiera Romana coopereaza cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept si colaboreaza in acest sens cu cetatenii, in conditiile legii. Se conchide ca, prin modificarea adusa art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Politia Romana nu a dobandit calitatea de organ de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale.
17. Se mai subliniaza ca Politia Romana indeplineste astfel de responsabilitati si in prezent, in contextul atributiilor sale generale privind prinderea celor care comit infractiuni, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, inclusiv activitatile de negociere care sunt realizate prin politisti- negociatori, fiind invocate in acest sens dispozitiile art. 31 alin. (1) lit. e), f) si g) din Legea nr. 218/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Se arata ca art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne, la nivel national, coopereaza in domeniul activitatii de prevenire si combatere a terorismului. De asemenea, potrivit art. 11 lit. a) din aceeasi lege, atributiile specifice in combaterea terorismului constau in activitati de identificare si alte activitati desfasurate, potrivit atributiilor autoritatilor si institutiilor publice componente ale Sistemului national de prevenire si combatere a terorismului, din care face parte si Ministerul Afacerilor Interne, in vederea tragerii la raspundere, potrivit legii, a persoanelor care initiaza, pregatesc, comit ori favorizeaza actele de terorism. Acestea sunt realizate, fara dubiu, de Politia Romana, prin politistii de politie judiciara.
18. De asemenea, prin legea criticata se realizeaza o corelare cu normele adoptate in domeniul cooperarii si asistentei politienesti internationale, precum si al cooperarii judiciare internationale in materie penala. In contextul provocarilor cu care se confrunta in prezent Uniunea Europeana (terorismul, extremismul violent, criminalitatea transfrontaliera organizata, criminalitatea informatica etc.), cooperarea cu politiile statelor membre reprezinta un pilon important in lupta impotriva fenomenului infractional. Totodata, politistul foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului faptei si conservarea probelor, examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand constatari si expertize criminalistice, prin specialisti si experti proprii acreditati, precum si rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infractional ori a personalitatii criminale si nu in ultimul rand neutralizarea dispozitivelor, nu doar explozive, amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private.
19. Se mai arata ca nu pot fi retinute nici criticile formulate in ceea ce priveste completarea art. 38 din lege [prin introducerea alin. (2) lit. d)]. Pe langa considerentele deja expuse, atributia politistului stabilita de aceste prevederi survine si din aplicarea dispozitiilor art. 38 din lege (in vigoare) care prevede ca politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.
20. Se apreciaza ca este neintemeiata si critica potrivit careia norma nu este corelata cu atributiile celorlalte organe de stat care au competente in domeniul securitatii nationale. Prin modificarile aduse se coreleaza atributiile politistului cu atributiile principale ale Politiei Romane, tocmai pentru considerente de claritate si de precizie a textului. In critica de neconstitutionalitate este doar enuntata necorelarea cu atributiile altor organe de stat, fara a fi evidentiat in ce mod se manifesta aceasta lipsa de corelare. Tocmai pentru a nu exista interpretari privind suprapunerea competentelor, proiectul de lege a fost avizat si de autoritatea nationala in domeniu (Serviciul Roman de Informatii).
21. Se conchide in sensul ca, in aceste conditii, in care nu este creata o noua atributie in domeniul securitatii nationale, nu se impune nici obtinerea unui aviz al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
22. Potrivit punctului de vedere exprimat, nu sunt incalcate nici prevederile art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum si cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie . Proiectul de lege a fost adoptat de Senat in deplin acord atat cu prevederile constitutionale la care se face referire, cat si cu prevederile regulamentare (art. 93, 94, 118 si art. 119). In cadrul procedurii legislative derulate la prima Camera sesizata (Senat), aceasta a adoptat proiectul de lege in forma initiatorului (Guvernului, deci fara amendamente - modificari si/sau completari), cu respectarea prevederilor art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constitutie (asa cum este mentionat si in atestarea legalitatii proiectului de lege), care prevede ca prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile . Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile . In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
23. De asemenea, nu se poate retine consecinta incalcarii principiului bicameralismului. Pe cale jurisprudentiala (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 710 din 6 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit doua criterii esentiale pentru a se determina cazurile in care prin procedura legislativa se incalca principiul bicameralismului. Fata de aceasta jurisprudenta, si pornind de la premisa ca legea este, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament, din analiza comparativa a continutului normativ adoptat in prima Camera sesizata (Senatul), respectiv in Camera decizionala (Camera Deputatilor), modificarile aduse nu se circumscriu criteriilor esentiale stabilite de Curtea Constitutionala pentru determinarea cazurilor in care prin procedura legislativa se incalca principiul bicameralismului: existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului. Pentru toate aceste argumente critica adusa de autorul sesizarii este neintemeiata.
24. Referitor la motivele intrinseci de neconstitutionalitate, se apreciaza ca sunt neintemeiate. Astfel, in ceea ce priveste neclaritatea si nedefinirea in cuprinsul legii criticate a sintagmei "motive verosimile", se precizeaza ca sintagma este preluata ad litteram din cuprinsul art. 5 alin. (1) lit. c) - Dreptul la libertate si la siguranta - al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Este important ca Legea privind organizarea si functionarea Politiei Romane sa fie aliniata jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care beneficiaza deja de o practica judiciara consistenta in ceea ce priveste interpretarea acestei sintagme.
25. Se mai arata ca nu poate fi retinuta nici critica vizand formularea generala, lipsita de claritate si precizie a textelor mentionate in sesizare . Activitatea politistului are un caracter operativ si este guvernata in foarte multe situatii de elemente regasite in dinamica interventiei, cu ocazia realizarii unor misiuni de ordine publica. Cu alte cuvinte, politistul poate lua masurile prevazute de lege in baza unor motive verosimile, generate de coroborarea unor elemente precum: comportamentul persoanei, locul in care aceasta se afla, momentul surprinderii, bunurile pe care le are asupra sa etc. Prin urmare, textele criticate sunt in acord cu interpretarile CEDO, care a aratat ca art. 5 alin. (1) lit. c) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu cere ca organele de urmarire penala sa acumuleze suficiente dovezi pentru a putea inainta o acuzare in momentul retinerii. Astfel, faptele care dau nastere acestor banuieli bazate pe motive verosimile nu trebuie sa fie de acelasi grad cu cele necesare pentru a justifica condamnarea sau pentru punerea sub acuzare, aspecte ce intervin intr-o faza ulterioara a procesului penal (Murry contra Regatul Unit, A§ 55, 29 octombrie 1994, seria A nr. 300-A, si Korkmaz si altii contra Turciei, A§ 26, 21 martie 2006).
26. Referitor la critica potrivit careia folosirea de catre politist a dispozitivelor cu electrosocuri reprezinta o masura disproportionata, in raport cu scopul sau, prin raportare la art. 53 din Constitutie, se precizeaza mai intai ca textul considerat ca "nou" in critica de neconstitutionalitate reprezinta doar o reformulare a art. 33 (propus spre abrogare) din Legea nr. 218/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care face referire la bastoane cu socuri electrostatice. Reformularea are in vedere, pe langa actualizarea terminologica in raport cu evolutia tehnica, introducerea unor garantii suplimentare pentru cetateni. In expunerea de motive a proiectului de lege au fost prezentate suficient de detaliat modalitatile de utilizare a fortei de catre organele de politie, pe "baza piramidei pericolului". Din studiul acestora, se poate observa ca utilizarea dispozitivelor cu electrosocuri respecta principiile necesitatii, gradualitatii si proportionalitatii si reprezinta o interventie preferabila celei care ar presupune utilizarea unor arme de foc.
27. Avand in vedere considerentele expuse, se apreciaza ca legea supusa controlului de constitutionalitate nu contravine in niciun fel Legii fundamentale, astfel ca sesizarea de neconstitutionalitate formulata este neintemeiata si, in consecinta, se propune respingerea acesteia.
28. Presedintele Senatului si Guvernul nu au transmis Curtii Constitutionale punctele lor de vedere.
29. La termenul de judecata stabilit pentru data de 27 februarie 2019, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
30. Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
31. Astfel, autorul sesizarii este Presedintele Romaniei, titular al dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, in conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutie . Obiectul sesizarii se incadreaza in competenta Curtii, delimitata de textele mai sus mentionate, acesta vizand Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice, adoptata de Parlament, dar nepromulgata. In ceea ce priveste termenul de sesizare, se constata ca, potrivit fisei legislative, legea criticata a fost adoptata in data de 12 decembrie 2018 de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, la data de 17 decembrie a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii, iar la data de 19 decembrie 2018 a fost trimisa la promulgare. Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 7 ianuarie 2019, asadar in cadrul termenului stabilit de art. 77 alin. (1) din Constitutie .
32. Cat priveste obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea a fost sesizata cu obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice. Din examinarea criticilor formulate, se constata ca acestea vizeaza, in mod punctual, o serie de dispozitii cuprinse in lege, respectiv art. II pct. 8 [cu referire la art. 322 alin. (1) lit. a), art. 324 alin. (1) lit. b) si d), si art. 3212 ], precum si legea in ansamblul sau.
33. Dispozitiile constitutionale invocate sunt cuprinse in art. 1 alin. (5) potrivit caruia "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 23 privind libertatea individuala, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 61 alin. (2) potrivit caruia "Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat" coroborat cu art. 75 alin. (2) privind procedura aprobarii tacite, art. 119 privind Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.
34. Analizand criticile de neconstitutionalitate in ordinea cuprinsa in sesizarea formulata, Curtea va examina, mai intai, sustinerea privind incalcarea art. 1 alin. (5), art. 119 si art. 147 alin. (4) din Constitutie, determinata de lipsa solicitarii avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sustinere circumscrisa neconstitutionalitatii extrinseci a legii.
35. Argumentarea autorului sesizarii se bazeaza, in esenta, pe faptul ca prin art. II pct. 1 [cu referire la art. 26 alin. (1), pct. 2 si 4 din Legea nr. 218/2002] si prin art. II pct. 13 [cu referire la art. 38 alin. (1) - (7) din Legea nr. 218/2002] se modifica Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, in sensul introducerii atributiilor de prevenire si combatere a terorismului, fiind realizate si modificari de amploare in vederea imbunatatirii mecanismului de care dispune Politia Romana in asigurarea ordinii publice, subsumate semnificatiei conceptului de securitate nationala, asa cum a fost definit in jurisprudenta Curtii Constitutionale. In opinia autorului sesizarii, devin astfel incidente prevederile art. 4 lit. d) pct. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, referitoare la competenta de avizare a acestuia, astfel ca lipsa solicitarii avizului determina neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau.
36. Analizand aceste sustineri, Curtea retine mai intai ca, de principiu, lipsa solicitarii sau a existentei unor avize in procedura de elaborare a actelor normative constituie aspecte ce tin de respectarea obligatiilor legale ale autoritatilor implicate in aceasta procedura si, implicit, vizeaza neconstitutionalitatea actelor normative (a se vedea Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 108).
37. Cat priveste dispozitiile art. 119 din Constitutie care reglementeaza rolul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, invocate de autorul sesizarii, acestea nu fac referire expresa la obligatia initiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul autoritatii mentionate. Atributia de avizare, precum si sfera actelor normative supuse avizarii sale sunt insa stabilite de Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 494 din 10 iulie 2002, cu modificarile ulterioare, lege care reprezinta o reflectare a dispozitiilor art. 119 din Legea fundamentala. Curtea a retinut in acest sens ca "indiferent ca este vorba de o competenta acordata prin lege sau direct prin textul Constitutiei, autoritatile sunt obligate sa o aplice si sa o respecte in virtutea art. 1 alin. (5) din Constitutie". O atare concluzie se impune datorita faptului ca principiul legalitatii este unul de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Sub acest aspect, art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002, invocat de autorul sesizarii in aplicarea art. 1 alin. (5) si art. 119 din Constitutie, prevede ca institutia mentionata "d) avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea nationala; 2. organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale".
38. Pentru stabilirea intelesului sintagmei "institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale", cuprinsa in textul de lege citat, se impune coroborarea acestuia cu prevederile Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014, de asemenea invocata de autorul sesizarii, lege care enumera expres si limitativ in art. 6 alin. (1) "Organele de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale" dupa cum urmeaza: "Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate." Curtea observa ca, in privinta Ministerului Afacerilor Interne si a celorlalte doua ministere enumerate, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 realizeaza o circumstantiere, prin utilizarea sintagmei "structuri interne specializate", fara insa a defini, respectiv fara a preciza care sunt aceste structuri. Ca urmare, in lipsa unei definiri in textul legii speciale a sintagmei "structuri interne specializate", analiza trebuie raportata la rolul si atributiile respectivelor structuri interne.
39. Politia Romana nu este calificata de lege in mod expres ca fiind structura interna specializata prin care Ministerul Afacerilor Interne sa exercite atributii in domeniul securitatii nationale. Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste insa in art. 1 ca Politia Romana "face parte din Ministerul Afacerilor Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii." Rezulta asadar ca reglementarea rolului si atributiilor specifice ale Politiei Romane sunt subsumate conceptului de securitate nationala, astfel cum este acesta definit chiar de art. 1 din Legea nr. 51/1991, respectiv "starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si a climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie". In acest sens, Curtea Constitutionala a retinut in jurisprudenta sa ca "realizarea securitatii nationale nu reprezinta o proiectie viitoare, ci este un proces continuu care mentine starea de securitate nationala existenta" (Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 348 din 20 aprilie 2018, paragraful 53); "spre deosebire de A«apararea tariiA», care presupune posibilitatea unei interventii active, dinamice in cazul unor atacuri sau al unor actiuni ostile din exterior, A«securitatea nationalaA» implica activitati destinate mentinerii unei stari preexistente de liniste si de siguranta interna" (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 343). De altfel, potrivit expunerii de motive ce insoteste fisa legislativa a proiectului Legii nr. 218/2002, acesta a fost avizat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, ceea ce ar conduce la aceeasi concluzie, si anume ca rolul si atributiile Politiei Romane au fost ab initio concepute in stransa legatura cu securitatea nationala.
40. Cat priveste modificarile aduse prin legea criticata, la care se refera autorul sesizarii, Curtea constata mai intai ca, in actuala redactare, Legea nr. 218/2002 cuprinde sapte capitole, dupa cum urmeaza: capitolul I - Dispozitii generale, capitolul II - Organizare si functionare, capitolul III - Atributiile Politiei Romane, capitolul IV - Personalul Politiei Romane, capitolul V - Drepturi si obligatii, capitolul VI - Asigurarea logistica, materiala si financiara, capitolul VII - Dispozitii finale. Legea criticata modifica si completeaza dispozitii cuprinse in capitolul III - Atributiile Politiei Romane si in capitolul V - Drepturi si obligatii . In acest sens, in expunerea de motive se precizeaza ca "prin proiectul de Lege prezentat, Ministerul Afacerilor Interne propune o serie de masuri care sa conduca la cresterea capacitatii de interventie in domeniul ordinii si sigurantei publice, prin aceasta intelegandu-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitarii atributiilor de serviciu sau indeplinirii misiunilor, dar si a celor necesare asigurarii unei protectii juridice si, mai ales, fizice a personalului angrenat. Masurile propuse (...) sunt insotite si de o serie de garantii oferite cetateanului, care, prin texte de lege predictibile va cunoaste care ii sunt drepturile, caror obligatii trebuie sa se conformeze, care sunt limitele de actiune ale politistului, motivele utilizarii unor mijloace din dotare, s.a.m.d.".
41. In motivarea sesizarii se invoca drept element de natura sa determine caracterizarea Politiei Romane ca organ de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, introducerea ca atributie principala a aplicarii de "masuri de prevenire si combatere a terorismului". Curtea constata insa ca si legea in vigoare se refera la prevenirea si combaterea terorismului, in capitolul V - Drepturi si obligatii . Astfel, potrivit art. 31 alin. (1) lit. e) si f) din Legea nr. 218/2002, " (1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale: (...) e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale; f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste". Ca urmare, nu este vorba despre o competenta cu caracter de noutate, de natura sa determine, in sine, o alta calificare a Politiei Romane. Enuntarea distincta a acestei atributii releva importanta pe care legiuitorul i-o acorda, in considerarea gravitatii si efectelor actelor de terorism, care justifica masuri adecvate acestei gravitati. Pe de alta parte, dintr-o perspectiva pur tehnica, enuntarea distincta a prevenirii si combaterii terorismului in capitolul din lege vizand atributiile Politiei Romane realizeaza o corelare armonioasa cu prevederile referitoare la exercitarea acestei atributii, cuprinse in capitolul vizand drepturile si obligatiile politistului.
42. Tocmai de aceea insa, avand in vedere, pe de o parte, rolul si atributiile Politiei Romane, concepute ab initio in stransa legatura cu securitatea nationala, iar, pe de alta parte, amploarea modificarilor operate prin legea criticata, inclusiv in sensul consolidarii acestor atributii, se impunea solicitarea avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
43. Curtea Constitutionala a retinut in mod constant ca lipsa avizului autoritatilor publice implicate nu conduce in mod automat la neconstitutionalitatea legii asupra careia acesta nu a fost dat, intrucat ceea ce prevaleaza este obligatia Guvernului de a-l solicita. Imprejurarea ca autoritatea care trebuie sa emita un astfel de aviz, desi i s-a solicitat, nu si-a indeplinit aceasta atributie "constituie o intelegere gresita a rolului sau legal si constitutional, fara a fi insa afectata constitutionalitatea legii asupra careia nu a fost dat avizul" (a se vedea Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, Decizia nr. 574 din 4 mai 2011 si Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011). In cauza de fata Curtea constata ca se invoca lipsa solicitarii avizului Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (a se vedea si Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015 sau Decizia nr. 455 din 4 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2018). Or, fata de considerentele mai sus mentionate, obligatia de solicitare a avizului cu privire la legea criticata este impusa de rolul constitutional al Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, consfintit de art. 119 din Constitutie, concretizat la nivelul legii organice prin instituirea atributiei de avizare mentionate.
44. Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca este intemeiata critica formulata de autorul sesizarii in raport cu art. 1 alin. (5), art. 119 si art. 147 alin. (4) din Constitutie, cu consecinta neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau.
45. Circumscrisa criticilor de neconstitutionalitate extrinseca este si sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale care reglementeaza termenele de adoptare tacita a legilor. Astfel, potrivit art. 75 alin. (2) din Constitutie, "Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile . Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile . In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate". Cu privire la modul de calcul al acestor termene, art. 119 din Regulamentul Senatului, in redactarea in vigoare la data de referinta, prevedea ca "pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau in calcul numai zilele in care Senatul lucreaza in plen sau in comisii permanente", iar art. 118 din acelasi regulament prevede ca "Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data inregistrarii acestora la Biroul permanent, insotite de avizele necesare".
46. Potrivit fisei legislative publicate pe pagina de internet a Senatului, procedura de adoptare a legii la Senat (prima Camera sesizata) s-a derulat in intervalul 26 februarie 2018 (data prezentarii in Biroul permanent) - 25 iunie 2018 [data adoptarii in conditiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constitutie]. In acest interval, in data de 14 mai 2018, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare tacita de la 45 la 60 de zile . Verificand calendarul afisat pe pagina de internet a Senatului, se constata ca, indiferent de modul in care s-ar calcula termenul constitutional, respectiv pe zile calendaristice, in sensul aratat de autorul sesizarii, sau potrivit Regulamentului Senatului in redactarea in vigoare la data de referinta, in sensul aratat in punctul de vedere transmis in cauza de presedintele Camerei Deputatilor, termenul de adoptare tacita a legii a fost depasit, procedura de adoptare a legii la prima Camera sesizata avand o durata de aproape patru luni calendaristice. Astfel fiind, Curtea constata ca sunt intemeiate si criticile potrivit carora Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice a fost adoptata de Senat cu nerespectarea prevederilor art. 75 alin. (2) din Constitutie, legea adoptata fiind neconstitutionala, intrucat in procedura legislativa in prima Camera sesizata a fost depasit termenul de adoptare tacita stabilit de normele constitutionale de referinta (a se vedea in acelasi sens Decizia nr. 646 din 16 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.087 din 21 decembrie 2018).
47. Curtea subliniaza ca principiul legalitatii, prevazut de dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, interpretat in coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept reglementat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, impune ca atat exigentele de ordin procedural, cat si cele de ordin substantial sa fie respectate in cadrul legiferarii. Regulile referitoare la fondul reglementarilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la institutiile prevazute de lege, respectarea termenelor constitutionale si legale nu sunt insa scopuri in sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calitatii legii, respectiv o lege care sa raspunda necesitatii de reglementare in domeniile de referinta, clara si predictibila. In acelasi sens, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, cand a retinut ca "in ansamblul normelor constitutionale, dispozitiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente in materia legiferarii se coreleaza si sunt subsumate principiului legalitatii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, la randul sau acest principiu stand la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie . De altfel, si Comisia de la Venetia, in raportul intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenara (Venetia, 11-12 martie 2016), retine ca procedura de adoptare a legilor reprezinta un criteriu in aprecierea legalitatii, care constituie prima dintre valorile de referinta ale statului de drept (pct. II A5). (...) Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia retine ca statul de drept este legat de democratie prin faptul ca promoveaza responsabilitatea si accesul la drepturile care limiteaza puterile majoritatii". (paragrafele 32-33)
48. Avand in vedere viciile de neconstitutionalitate extrinseca retinute, cu consecinta neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau, Curtea nu va mai proceda la analiza celorlalte critici formulate de autorul obiectiei de neconstitutionalitate (a se vedea in acelasi sens Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019, Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 922 din 11 decembrie 2015, Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, Decizia nr. 545 din 5 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 638 din 25 iulie 2006, sau, mutatis mutandis, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009).
49. Raportat la cele constatate prin prezenta decizie, in temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala si avand in vedere jurisprudenta Curtii in materie, Parlamentului ii revine in continuare obligatia de a constata incetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii legii, in integralitatea sa. In jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat sub acest aspect ca "situatia determinata de constatarea neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau [...] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari" (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019). In cazul initierii unui nou proces legislativ, trebuie sa fie respectate statuarile cuprinse in decizia de admitere a Curtii Constitutionale cu referire la viciile de neconstitutionalitate constatate.
50. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:



Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si constata ca Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice este neconstitutionala in ansamblul sau.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    145/2019    Control de constitutionalitate    Ordine si siguranta publica    Legea 415/2012    Consiliul Suprem de Aparare a Tarii    Terorism    Politia Romana    Ministerul afacerilor interne    Legea 218/2002



Comentează: Decizia CCR nr. 145/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Alte Speţe

Decizia nr. 118/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 alin. (2) si (7) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura penala si din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 743/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat – o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata – problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea reglementarii prin acte ale puterii executive a unor aspecte particulare din domeniul legilor organice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Neconstitutionalitatea reglementarii cadrului legal cu privire la recompensele si sanctiunile aplicate cadrelor militare prin acte administrative
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu