Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia CCR nr. 808/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Penala

Decizia CCR nr. 808/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Penala

  Publicat: 17 Apr 2019       167 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
In Monitorul Oficial nr. 296 din 17.04.2019 a fost publicata Decizia nr. 808/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) si (3), art. 346 alin. (1) si (4`) si ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala.

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Regula specifica fazei de judecata,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
A fost promulgat la 11.09.1865
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este mijlocul de proba folosit in epoca feudala, ce consta in folosirea fata de invinuit a unor metode pline de cruzime, spre a se ajunge la relevarea adevarului cu ajutorul interventiei divine.
Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) si (3), art. 346 alin. (1) si (41) si ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P.D. in Dosarul nr. XXXX/180/2017/a1 al Judecatoriei Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYZD/2017.


2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. YYYYD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P.C.C. in Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
4. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, avand in vedere obiectul cauzelor, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. YYYYD/2017 la Dosarul nr. YYYZD/2017, care a fost primul inregistrat.
5. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care apreciaza ca fiind admisibila doar exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala. Arata ca din incheierea de sesizare rezulta ca exceptia a fost invocata intr-o procedura in care autorul exceptiei a formulat critici cu privire la legalitatea actului de sesizare si legalitatea probelor, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala. Referitor la neconstitutionalitatea acestor dispozitii solicita mentinerea jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, reflectata, de exemplu, in Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte dispozitii criticate solicita respingerea acesteia ca inadmisibila. Arata ca in camera preliminara se pot desfasura mai multe proceduri distincte, iar o persoana nu se poate afla in acelasi timp in toate aceste proceduri. In camera preliminara se poate desfasura procedura prevazuta de art. 346 alin. (41) din Codul de procedura penala, care este o procedura ulterioara invocarii exceptiilor si in care se da un termen procurorului pentru remedierea neregularitatilor, instanta hotarand cu privire la restituirea sau nu a cauzei. Or, autorul exceptiei nu se afla in aceasta procedura, astfel ca aceste dispozitii, precum si cele ale art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala nu au legatura cu solutionarea cauzei. In continuare, apreciaza ca nici dispozitiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala nu au legatura cu solutionarea cauzei, in conditiile in care acestea reglementeaza o procedura distincta, in care nu sunt invocate cereri si exceptii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala. In ceea ce priveste art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala arata ca nici acestea nu au legatura cu solutionarea cauzei, aceste dispozitii reglementand procedura contestatiei impotriva incheierii pronuntate in camera preliminara. Cu privire la art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala, arata ca exceptia a fost invocata de catre inculpati, carora, potrivit dispozitiilor legale, li se comunica rechizitoriul. Prin urmare, inculpatii nu au un interes procesual in sensul declararii neconstitutionale a acestui articol, exceptia de neconstitutionalitate fiind inadmisibila. In concluzie, solicita respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (1) si alin. (41) si art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala si respingerea ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
6. Prin Incheierea din 21 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/180/2017/a1, Judecatoria Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) si (3), art. 346 alin. (1) si (41) si ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P.D., cu ocazia solutionarii procedurii de camera preliminara.
7. Prin Incheierea nr. 139/P/2017 din 19 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1, Tribunalul Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P.C.C. Exceptia a fost ridicata in procedura camerei preliminare.
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii sustin ca dispozitiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, deoarece rechizitoriul este comunicat doar inculpatului, fara a fi comunicat si celorlalte parti, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente sau reprezentantilor legali (tutori, lichidatori judiciari etc.). Referitor la art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) si alin. (41) din Codul de procedura penala, autorii exceptiei arata ca acestea sunt neconstitutionale, incalcand caracterul public al sedintelor de judecata . Astfel, procedura camerei preliminare, desi este o activitate de judecata, este complet lipsita de publicitate, in intregul ei, ceea ce contravine prevederilor art. 127 din Constitutie .
9. In ceea ce priveste dispozitiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala, autorii exceptiei apreciaza ca aceasta norma procesuala incalca dreptul la un proces echitabil, deoarece niciuna dintre parti nu poate verifica daca procurorul a remediat in mod corespunzator neregularitatile actului de sesizare, partile neavand cunostinta despre optiunea procurorului de mentinere a dispozitiei de trimitere in judecata sau de restituire a cauzei. In final, sustin ca cele anterior precizate sunt relevante si in ceea ce priveste dispozitiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala.
10. Judecatoria Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara apreciaza ca faza camerei preliminare, asa cum este reglementata in prezent, asigura exigentele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate si oralitate, in situatia formularii de cereri si exceptii cu privire la obiectul acestei faze procesuale. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifica prin faptul ca doar acestuia i se aduce o "acuzatie in materie penala", acest act procedural avand semnificatia unei notificari oficiale cu privire la acuzatie, avand in vedere ca, potrivit Legii nr. 135/2010, nu se mai procedeaza la prezentarea catre acesta a materialului de urmarire penala, la finalizarea urmaririi penale. Celelalte parti sunt informate cu privire la drepturile lor in ceea ce priveste obiectul camerei preliminare, acestea avand posibilitatea de a studia dosarul de urmarire penala in acest sens.
11. Referitor la dispozitiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca dreptul partilor nu este afectat de lipsa caracterului public al sedintei in faza camerei preliminare, in conditiile in care, in situatia formularii de cereri si exceptii, dezbaterile au loc in conditii de oralitate si contradictorialitate. Transparenta realizarii actului de justitie este asigurata de o instanta independenta si de faptul inregistrarii audio a sedintei de judecata . Instanta judecatoreasca mentioneaza ca prin art. 127 din Constitutie nu se stabileste, cu titlu absolut, caracterul public al sedintei de judecata, fiind prevazuta posibilitatea desfasurarii procesului si in cadrul sedintei nepublice.
12. In ceea ce priveste dispozitiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala, instanta judecatoreasca arata ca cererile si exceptiile invocate cu privire la obiectul camerei preliminare sunt puse in discutia contradictorie a partilor si a reprezentantului Ministerului Public. Partile au obligatia de a urmari mersul procesului penal si au posibilitatea de a studia dosarul, in acest sens. Mai mult, acestea au posibilitatea de a contesta dispozitiile luate de judecatorul de camera preliminara, conform art. 347 din Codul de procedura penala (avand in vedere ca incheierea de camera preliminara finala li se comunica), context in care sunt analizate si masurile luate de procuror.
13. In continuare, in ceea ce priveste dispozitiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca legiuitorul a inteles sa reglementeze judecata fazei camerei preliminare in acest mod, tocmai pentru considerentul ca neformularea de cereri si exceptii exclude contradictorialitatea. In ceea ce priveste celelalte dispozitii criticate, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca, raportat la toate argumentele mentionate mai sus, faza camerei preliminare este reglementata cu respectarea tuturor garantiilor procesuale prevazute de lege si a standardelor stabilite de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
14. Tribunalul Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara apreciaza ca procedura de camera preliminara este o procedura speciala, care da posibilitatea tuturor partilor (inculpat, parte vatamata, parte responsabila civilmente etc.), ca subiecte ale conflictului de drept penal care face obiectul procesului penal, de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei si de a consulta dosarul, de a formula contestatie in camera preliminara impotriva incheierii prevazute la art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, atat cu privire la solutionarea cererilor si a exceptiilor, cat si impotriva solutiilor prevazute de alin. (3) - (5) din acelasi cod.
15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
16. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca, potrivit art. 342 din Codul de procedura penala, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Astfel, procedura de camera preliminara are un caracter autonom, prealabil fazei de judecata, care permite o evaluare intr-un termen scurt si cu caracter definitiv a actelor de urmarire penala (care constituie, de altfel, principalele ratiuni pentru care legiuitorul a instituit ab initio aceasta procedura), iar judecatorul care exercita functia de verificare a legalitatii trimiterii in judecata si a urmaririi penale si care decide inceperea judecatii va exercita in continuare in aceeasi cauza si functia de judecata . Totodata, rechizitoriul reprezinta actul de sesizare a instantei, in limitele prevazute de art. 371 din Codul de procedura penala, si trebuie sa cuprinda cele prevazute de art. 328 din acelasi act normativ. Datorita importantei deosebite pe care o prezinta rechizitoriul ca act de sesizare a instantei, legea acorda o atentie speciala reglementarii si formei acestuia. Astfel, Guvernul apreciaza ca art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala este in acord cu dispozitiile constitutionale indicate, avand in vedere faptul ca faza camerei preliminare, astfel cum este reglementata in prezent, asigura exigentele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate si oralitate, in situatia formularii de cereri si exceptii cu privire la obiectul acestei faze procesuale.
17. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifica prin faptul ca doar acestuia i se aduce "o acuzatie in materie penala", acest act procedural avand semnificatia unei notificari oficiale cu privire la acuzatie. Referitor la art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala, Guvernul arata ca acesta nu incalca prevederile art. 127 din Constitutie, deoarece aceste prevederi constitutionale nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al sedintei de judecata, fiind prevazuta posibilitatea desfasurarii procesului penal si in cadrul sedintei nepublice. In ceea ce priveste art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala se arata ca acesta nu este de natura a incalca dispozitiile constitutionale mentionate, deoarece partile au posibilitatea de a studia dosarul si de a urmari cursul procesului penal si de a contesta dispozitiile date de judecatorul de camera preliminara, conform art. 347 din Codul de procedura penala. Remedierea neregularitatilor actului de sesizare potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala este justificata de dreptul partilor de a consulta dosarul pe toata durata procesului penal, dar si de faptul ca, indiferent de solutia comunicata, procesul penal continua cu toate garantiile procesuale specifice respectarii principiului egalitatii armelor si, prin urmare, dreptului la un proces echitabil. Referitor la dispozitiile art. 346 alin. (1) si alin. (41) din Codul de procedura penala, Guvernul apreciaza ca acestea sunt constitutionale si nu aduc atingere art. 21 si art. 127 din Constitutie, deoarece acestea nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al sedintei de judecata, fiind prevazuta posibilitatea desfasurarii procesului penal si in cadrul sedintei nepublice.
18. Avocatul Poporului arata ca a transmis anterior punctul sau de vedere, acesta fiind retinut in deciziile nr. 35 din 9 februarie 2016, nr. 472 din 16 iunie 2015 si nr. 663 din 11 noiembrie 2014, in sensul constitutionalitatii textelor de lege criticate.
19. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
20. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
21. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) si (3), art. 346 alin. (1) si (41) si ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut:
- Art. 344 alin. (2):
"Copia certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia se comunica inculpatului la locul de detinere ori, dupa caz, la adresa unde locuieste sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedura . Inculpatului, celorlalte parti si persoanei vatamate li se aduc la cunostinta obiectul procedurii in camera preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator si termenul in care, de la data comunicarii, pot formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Termenul este stabilit de catre judecatorul de camera preliminara, in functie de complexitatea si particularitatile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile .";
- Art. 345 alin. (1) si (3):
"(1) La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecatorul de camera preliminara solutioneaza cererile si exceptiile formulate ori exceptiile ridicate din oficiu, in camera de consiliu, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul de urmarire penala si a oricaror inscrisuri noi prezentate, ascultand concluziile partilor si ale persoanei vatamate, daca sunt prezente, precum si ale procurorului.
(3) In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitati ale actului de sesizare sau in cazul in care sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii, procurorul remediaza neregularitatile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.";
- Art. 346 alin. (1) si (41):
"(1) Daca nu s-au formulat cereri si exceptii in termenele prevazute la art. 344 alin. (2) si (3) si nici nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea acestor termene, judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii. Judecatorul de camera preliminara se pronunta in camera de consiliu, fara citarea partilor si a persoanei vatamate si fara participarea procurorului, prin incheiere, care se comunica de indata acestora. [...]
(41) In cazurile prevazute la alin. (3) lit. a) si c) si la alin. (4), judecatorul de camera preliminara se pronunta prin incheiere, in camera de consiliu, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu participarea procurorului. Incheierea se comunica de indata procurorului, partilor si persoanei vatamate.";
- Art. 347 alin. (3):
"Contestatia se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu participarea procurorului. Dispozitiile art. 345 si art. 346 se aplica in mod corespunzator."
22. Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 16 referitor la egalitatea in drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie, art. 24 referitor la dreptul la aparare si art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor.
23. Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedura penala, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, si Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, a retinut ca imprejurarea potrivit careia numai inculpatului i se comunica o copie certificata a rechizitoriului si, dupa caz, traducerea autorizata a acestuia nu echivaleaza cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu infrangerea egalitatii cetatenilor in fata legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare sa fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale obliga statele sa respecte dreptul oricarui acuzat, indiferent ca este privat sau nu de libertate, sa fie informat in cel mai scurt timp asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa. Potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedura penala, rechizitoriul reprezinta actul de sesizare a instantei de judecata, acesta limitandu-se la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala, potrivit art. 328 alin. (1) teza intai din Codul de procedura penala, si, intrucat prin rechizitoriu se formuleaza o acuzatie in materie penala, acesta se comunica persoanei astfel acuzate. Totodata, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2015, Curtea a apreciat ca, din perspectiva principiului contradictorialitatii, atat partii civile, cat si partii responsabile civilmente trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului, asa incat, odata citate, partea civila si partea responsabila civilmente iau cunostinta despre desfasurarea procedurii in fata judecatorului de camera preliminara si au dreptul sa consulte toate documentele existente in dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, in acest fel, toate drepturile si garantiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune in faza procesuala analizata.
24. Cat priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 alin. (1) si ale art. 346 alin. (1) si (41) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca, raspunzand unor critici identice, a respins exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata. Astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, Curtea a constatat ca nu poate retine criticile autorului exceptiei referitoare la lipsa publicitatii in aceasta procedura, in conditiile in care judecatorul de camera preliminara se pronunta "in camera de consiliu". Curtea a retinut ca publicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta in posibilitatea pe care o are orice persoana de a asista la desfasurarea judecatii si este un mijloc de a prezerva increderea opiniei publice in instantele judecatoresti. Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale potrivit carora orice persoana are dreptul la judecarea in mod public a cauzei sale de catre o instanta care va hotari, intre altele, asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta acestui principiu procesual, statuand ca publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se refera art. 6 paragraful 1 are ca scop protejarea justitiabililor impotriva unei "justitii secrete" si vizeaza dezbaterile propriu-zise ale procesului (Hotararea din 26 septembrie 1995, pronuntata in Cauza Diennet impotriva Frantei, paragraful 33). Totodata, instanta europeana a retinut ca procedurile ce pot fi derulate in apel, precum si procedurile ce implica doar aspecte de legalitate sunt in concordanta cu cerintele art. 6 din Conventie, desi apelantului nu i s-a dat posibilitatea de a fi ascultat personal de catre instanta de apel (Hotararea din 29 octombrie 1991, pronuntata in Cauza Jan Ake Andersson impotriva Suediei, paragraful 27, si Hotararea din 27 martie 1998, pronuntata in Cauza K.D.B. impotriva Olandei, paragraful 39).
25. Imprejurarea ca judecatorul de camera preliminara solutioneaza cererile si exceptiile formulate ori exceptiile ridicate din oficiu, in camera de consiliu, in conditiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala ori in conditiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, dispune inceperea judecatii, de asemenea, in camera de consiliu, in situatia in care nu s-au formulat cereri si exceptii in termenele prevazute la art. 344 alin. (2) si alin. (3) si nici nu s-au ridicat din oficiu exceptii, este in deplina concordanta cu prevederile art. 127 din Legea fundamentala, potrivit carora "sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege", si nu aduce atingere, in niciun mod, dispozitiilor constitutionale invocate. Aceasta cu atat mai mult cu cat, potrivit argumentelor dezvoltate in Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitata, Curtea Constitutionala a cenzurat absenta contradictorialitatii si oralitatii procedurii instituite in fata judecatorului de camera preliminara. Totodata, pronuntandu-se cu privire la lipsa oralitatii si contradictorialitatii in procedura reglementata in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, ca aceste dispozitii sunt constitutionale, in conditiile in care legiuitorul a reglementat premisele in vederea exercitarii de catre inculpat, celelalte parti si persoana vatamata a dreptului la un proces echitabil, in componenta sa referitoare la contradictorialitate, in procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile si interesele legitime ale persoanelor implicate in aceasta procedura, lipsa de diligenta a acestora, atitudinea lor pasiva concretizata in neinvocarea vreunei exceptii ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizarii instantei, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala neputand fi convertita intr-un fine de neconstitutionalitate a normei procesual penale criticate.
26. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitata, a statuat ca dispozitiile criticate reglementeaza procedura in camera preliminara referitoare la constatarea unor neregularitati ale actului de sesizare, la sanctionarea, potrivit art. 280-282, a actelor de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum si remedierea de catre procuror a neregularitatilor actului de sesizare . Referitor la aceste dispozitii, Curtea a retinut ca acestea sunt criticate din perspectiva incalcarii principiului contradictorialitatii si a dreptului la o procedura orala. Observand dispozitiile de lege criticate, precum si continutul principiului contradictorialitatii si al dreptului la o procedura orala, Curtea a constatat ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate formulata. Astfel, avand in vedere competentele procurorului in procesul penal, Curtea a apreciat ca este firesc ca incheierea prin care se constata neregularitati ale actului de sesizare, prin care s-au sanctionat, potrivit art. 280-282 din Codul de procedura penala, actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, sa fie comunicata procurorului, doar acesta din urma putand fi in masura sa remedieze aceste neajunsuri.
27. Curtea a retinut, de asemenea, ca in Decizia nr. 358 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, paragraful 15, a constatat ca, admitand, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) si art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, a statuat ca pronuntarea judecatorului de camera preliminara, atat pe fond, cat si in cadrul contestatiei, in absenta contradictorialitatii si oralitatii, afecteaza dreptul la un proces echitabil. Asa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enuntate, judecatorul de camera preliminara va putea pune in discutie, la cerere sau din oficiu, in conditiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala, neregularitati ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialitatii si oralitatii. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combatute inainte ca judecatorul de camera preliminara sa emita incheierea ce se va comunica parchetului in temeiul art. 345 alin. (2) din acelasi cod, pentru ca solutia legislativa "fara participarea procurorului si a inculpatului" a fost constatata ca fiind neconstitutionala. De asemenea, dupa ce procurorul va remedia in termen de 5 zile neregularitatile actului de sesizare astfel dezbatute in contradictoriu in conditiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedura penala, noua forma a rechizitoriului circumscrisa aspectelor analizate poate fi cunoscuta de inculpat in conditiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala [in prezent, art. 346 alin. (41) din Codul de procedura penala], deoarece, si de aceasta data, judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere, cu respectarea dreptului partilor la un proces echitabil, in componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea si egalitatea armelor. Este firesc sa fie asa, cata vreme a fost regandita pozitia instantei de judecata care, nemaiavand un rol activ, urmeaza modelul sistemului adversarial care consacra contradictorialitatea manifesta atat in raporturile dintre parti, persoana vatamata si procuror, cat si in cele ale acestora cu instanta.
28. Totodata, in Decizia nr. 102 din 7 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragraful 23, referitor la critica autorului exceptiei cu privire la lipsa reglementarii obligatiei de a-i fi comunicate inculpatului modificarile aduse actului de sesizare a instantei, conformart. 345 alin. (3) din Codul de procedura penala, Curtea a constatat ca, potrivit dispozitiilor art. 92 alin. (7) din Codul de procedura penala, inculpatul, prin aparatorul sau, ales sau desemnat din oficiu, are dreptul sa consulte actele dosarului, pe toata durata desfasurarii procedurii de camera preliminara si in cursul judecatii, aspect ce constituie o alta garantie a drepturilor fundamentale prevazute la art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
29. Intrucat pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia deciziilor mai sus mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
30. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, Curtea observa ca aceasta a fost ridicata in fata Judecatoriei Bacau - Sectia penala intr-un dosar aflat in procedura de camera preliminara, in faza fondului. Or, dispozitiile criticate reglementeaza elemente ale procedurii de solutionare a contestatiei impotriva incheierii de camera preliminara. Ca atare, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, care reglementeaza calea de atac impotriva incheierii pronuntate in procedura de camera preliminara, nu are legatura cu solutionarea cauzei, in acceptiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
31. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


C U R T E A C O N S T I T U T I O N A L A
In numele legii
D E C I D E:


1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicata de P.D. in Dosarul nr. XXXX/180/2017/a1 al Judecatoriei Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara si de P.C.C. in Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacau - Sectia penala - Judecatorul de camera preliminara si constata ca dispozitiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) si alin. (3), art. 346 alin. (1) si alin. (41) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 6 decembrie 2018.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Codul de Procedura Penala    Camera preliminara    Contradictorialitate    Exceptii    Citare



Comentează: Decizia CCR nr. 808/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Penala
Alte Speţe

Decizia nr. 118/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 alin. (2) si (7) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura penala si din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 743/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat – o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata – problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea reglementarii prin acte ale puterii executive a unor aspecte particulare din domeniul legilor organice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Neconstitutionalitatea reglementarii cadrului legal cu privire la recompensele si sanctiunile aplicate cadrelor militare prin acte administrative
Sursa: Irina Maria Diculescu

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu