Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept public » Decizia CCR nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG nr. 57/2015

Decizia CCR nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG nr. 57/2015

  Publicat: 24 Apr 2019       722 citiri        Secţiunea: Drept public  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
In Monitorul Oficial nr. 321 din 24.04.2019 a fost publicata Decizia nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V,t. II, art. 44, C. pen., partea speciala.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drepturi subiective, carora in prezent le lipseste fie obiectul, fie subiectul activ sau pasiv, fiind incerta imprejurarea daca obiectul lor va exista in viitor, sau daca ele vor apartine unei anumite persoane.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Intregire a expertizei efectuata de expertul care a realizat expertiza sau de un altul, din dispozitia organului de urmarire penala sau a instantei de judecata,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Este modul in care se calculeaza venitul care se va lua in considerare la acordarea creditului ,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, exceptie ridicata de V.T. in Dosarul nr. XXXX/100/2016 al Tribunalului Maramures - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. YYYYD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, "cu referire la art. 28, art. 29 si art. 30 din Legea nr. 223/2015", exceptie ridicata de I.I. in Dosarul nr. ZZZZ/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale.
4. La apelul nominal raspunde autorul exceptiei de neconstitutionalitate. Lipsesc celelalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. ZZZZD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor "art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completata prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015", exceptie ridicata de M.M. in Dosarul nr. ZZZZ/62/2017 al Tribunalului Brasov - Sectia I civila.
6. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca, la dosar, autorul exceptiei de neconstitutionalitate, M.M., a depus note de sedinta prin care solicita admiterea acesteia, precum si judecarea in lipsa .
7. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Autorul exceptiei I.I. nu este de acord cu conexarea. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, avand in vedere identitatea partiala de obiect a cauzelor, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. XXXX/2017 si nr. YYYYZD/2017 la Dosarul nr. XXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
8. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate in Dosarul nr. 2.182D/2017, Ioana Ion, care solicita admiterea acesteia. In acest sens arata ca o lege organica (Legea nr. 223/2015) a fost modificata printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015), fara a se justifica urgenta emiterii acesteia. Se incalca astfel prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, deoarece nu exista o situatie extraordinara pentru adoptarea acesteia, iar urgenta reglementarii nu este motivata. Totodata, se sustine ca prevederile criticate contravin si dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, deoarece Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 afecteaza drepturi fundamentale. De asemenea, se sustine ca prevederile criticate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 incalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) privind principiul egalitatii in fata legii, ale art. 41 alin. (2) privind masurile de protectie sociala, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata si ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, precum si jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010. Se mai invoca si motive de neconstitutionalitate intrinseca, ce tin de tehnica legislativa. Autorul exceptiei mai sustine ca dispozitiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 modifica prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, micsorand baza de calcul prevazuta pentru stabilirea pensiei militare de stat, prevederile art. 29, prin stabilirea pensiei militare de stat la 65% din baza de calcul, incalcand astfel grav principiul egalitatii si al nediscriminarii, precum si prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015, ajungandu-se la nevalorificarea integrala a pensiei suplimentare si a conditiilor de munca . In final, se sustine ca aceste modificari aduse Legii nr. 223/2015 prin art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 au generat discriminari majore in cadrul aceleiasi categorii sociale, respectiv intre militari, cu privire la pensia de serviciu, si, ca urmare, trebuie sa fie repuse in plata pensia suplimentara, pensia civila pentru stagiul civil adaugat, sa fie valorificate integral conditiile de munca, asa cum au fost recunoscute prin anexele deciziilor de pensie, toate aceste drepturi trebuind a fi calculate la nivelul tuturor veniturilor brute realizate in cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data de 1 ianuarie 2016. Depune concluzii scrise in acest sens.
9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Cu privire la invocarea art. 115 alin. (4) din Constitutie, considera ca acesta nu este incalcat, deoarece in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 se ofera o justificare a urgentei, necesara si suficienta, chiar daca aceasta nu este multumitoare pentru parti. Totodata, sustine ca textele criticate nu retroactiveaza, ci se aplica de la data intrarii lor in vigoare, iar masura recalcularii pensiilor se aplica pentru viitor. Cat priveste art. 44 din Constitutie, arata ca pensia militara de stat este derogatorie de la principiul contributivitatii, nefiind un drept castigat, se acorda de stat si se plateste de la bugetul de stat . In final, invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 349 si nr. 350 din 22 mai 2018 si nr. 652 si nr. 656 din 30 octombrie 2018, si apreciaza ca exceptia este nefondata.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
10. Prin Incheierea din 19 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/100/2016, Tribunalul Maramures - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de V.T. in cadrul solutionarii contestatiei la decizia de pensionare.
11. Prin Incheierea din 16 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/3/2017, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, "cu referire la art. 28, art. 29 si art. 30 din Legea nr. 223/2015". Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de I.I. in cadrul solutionarii contestatiei la decizia de pensionare.
12. Prin Incheierea din 19 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/62/2017, Tribunalul Brasov - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor "art. 28 pct. 10 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost completata prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015". Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de M.M. in cadrul solutionarii contestatiei la decizia de pensionare.
13. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca Legea nr. 223/2015 este o lege organica, astfel ca nu putea fi modificata decat printr-un act normativ de aceeasi natura si forta juridica, iar nu printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului . Se incalca astfel dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie .
14. De asemenea, se sustine ca prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 se incalca si dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, deoarece protectia sociala reprezinta un ansamblu de actiuni, decizii si masuri intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca fiind riscuri sociale pentru conditiile de viata ale populatiei. Protectia sociala are la baza principiul solidaritatii umane, adica solidaritatea celor care nu au copii cu cei care si-au asumat sarcina sa creasca si sa educe generatiile viitoare, solidaritatea celor sanatosi fata de cei bolnavi, solidaritatea celor activi fata de cei in varsta, solidaritatea celor angajati fata de cei in somaj. Ca atare, orice aspect care vizeaza protectia sociala - in speta, pensiile - trebuie reglementat prin lege organica. Or, avand in vedere ca dispozitiile art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 modifica prevederi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, acestea contravin dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie .
15. Totodata, se sustine ca sunt incalcate si dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie privind calitatea legii, in componenta sa referitoare la previzibilitatea acesteia, intrucat politistul pensionar (care se poate raporta, in aceste conditii, doar la prevederile legii) nu este in masura sa isi adapteze conduita in mod corespunzator si nici sa aiba reprezentarea corecta a derularii procedurii pensionarii, a conditiilor de pensionare sau a conditiilor de recalculare a pensiei.
16. Cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, se sustine ca se creeaza discriminari intre pensionarii militari si ceilalti pensionari care beneficiaza de pensii de serviciu .
17. In plus, in Dosarul Curtii Constitutionale nr. 2.182D/2017, autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera, in esenta, ca dispozitiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constitutie privind principiul neretroactivitatii legii, principiul drepturilor castigate, precum si art. 44 din Constitutie, prin afectarea cuantumului pensiei - bun castigat. In acest sens, se sustine ca masura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decat cu incalcarea principiului neretroactivitatii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, sens in care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 830 din 8 iulie 2008, nr. 375 din 6 iulie 2005, nr. 57 din 26 ianuarie 2006 si nr. 120 din 15 februarie 2007, prin care s-a statuat ca noile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive. In cazul de fata, deoarece masurile propuse nu sunt de natura penala sau contraventionala, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi dupa intrarea in vigoare a legii, nu si situatiile deja existente. Ca urmare, la recalculare nu se poate diminua cuantumul pensiei la 65%, cand nivelul odata castigat a fost de 85%, cu posibilitatea de a se ajunge la 100%, in baza sporurilor si grupelor de munca deja castigate. Totodata, se sustine ca se incalca si "indicatorii care au fost luati in calcul si calculele efective efectuate, avand in vedere ca veniturile lunare obtinute nu sunt complete si nu au fost actualizate corespunzator cu cuantumul functiilor si gradelor militare aflate in plata la 1 ianuarie 2016".
18. Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin, de asemenea, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptata fara sa existe urgenta reglementarii.
19. In final, se sustine ca dispozitiile criticate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 incalca art. 16 din Constitutie, deoarece instituie discriminari intre pensionarii militari cu aceleasi grade, nivel de functii si responsabilitati, precum si art. 44 din Constitutie, deoarece diminueaza dreptul de pensie - bun castigat, sens in care se invoca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate .
20. In Dosarul Curtii Constitutionale nr. 2.360D/2017, autorul exceptiei mai considera ca prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, potrivit carora "Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data", sunt neconstitutionale, deoarece persoanele care doresc sa se pensioneze nu au informatii complete cu privire la "cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai in statele de plata existente in arhivele Ministerului Apararii Nationale (la care nu au acces) ". Astfel, obligativitatea de a opta o singura data pentru perioada care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare contravine Constitutiei.
21. Tribunalul Maramures - Sectia I civila considera ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, intrucat relatia dintre puterea legislativa si cea executiva se exprima prin competenta Guvernului de a adopta ordonante de urgenta, in conditiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constitutie . Ordonanta de urgenta, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, sa faca fata unei situatii extraordinare, se justifica prin necesitatea si urgenta reglementarii acestei situatii care, datorita circumstantelor sale, impune adoptarea unei solutii imediate in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public. Adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 a fost justificata de necesitatea unei interventii legislative rapide, care sa reglementeze pensiile militare de stat, in contextul in care s-a apreciat ca Legea nr. 223/2015, ce urma sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2016, continea prevederi arbitrare in interpretare, care puteau determina diferentieri de tratament aplicabil pensionarilor in etapa de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat . In conditiile neadoptarii masurilor de modificare si completare a Legii nr. 223/2015, era imposibila emiterea normelor juridice de rang inferior si exista riscul aparitiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012.
22. Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale nu si-a exprimat opinia asupra temeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece aceasta ar echivala cu o antepronuntare in cauza, in sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedura civila.
23. Tribunalul Brasov - Sectia I civila nu si-a exprimat opinia asupra temeiniciei exceptiei de neconstitutionalitate.
24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
25. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, se arata ca, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 1.547 din 6 decembrie 2011), nu exista o interdictie pentru ordonantele de urgenta ale Guvernului de a reglementa in domeniul legilor organice. Avand in vedere dispozitiile art. 115 din Constitutie, care consacra in mod expres posibilitatea delegarii legislative, nu se poate sustine faptul ca legiferarea prin intermediul ordonantei de urgenta este de natura a incalca principiul separatiei puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie . In ceea ce priveste lipsa de previzibilitate a textului criticat, se mentioneaza faptul ca ordonantele de urgenta ale Guvernului, prin natura lor, cuprind dispozitii a caror intrare in vigoare intr-un termen scurt se impune, pentru a evita producerea unor consecinte grave, ca urmare a aparitiei unei situatii extraordinare. In acest sens, se redau cele precizate in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015. Referitor la invocarea art. 16 din Constitutie, se considera ca aceasta sustinere este neintemeiata, sens in care se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale. Cu privire la incalcarea art. 44 din Constitutie, precizeaza ca, potrivit art. 122 din Legea nr. 223/2015, militarii pot opta pentru modul de calcul al pensiei prevazut de Legea nr. 263/2010, astfel incat sustinerea privind afectarea dreptului de proprietate este neintemeiata. In final, se arata ca sustinerea referitoare la incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie privind principiul neretroactivitatii legii este neintemeiata, deoarece masura recalcularii pensiilor isi produce efecte de la data intrarii in vigoare a legii criticate, fara a fi afectate pensiile deja incasate. Asadar, este vorba despre o aplicare imediata a legii noi, iar nu despre aplicarea retroactiva a acesteia.
26. Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in expunerea de motive a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, urgenta acestui act normativ este justificata de faptul ca in textul Legii nr. 223/2015, ce urma sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2016, existau prevederi arbitrare in interpretare, care puteau determina diferentieri de tratament aplicabil pensionarilor, in etapa de stabilire, recalculare si/sau actualizare, fiind imposibila emiterea normelor juridice de rang inferior, existand astfel riscul aparitiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012. Prin urmare, este indeplinita existenta cumulativa a doua elemente: urgenta reglementarii, in situatii care impun luarea unor solutii imediate, si evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Ca atare, este subliniat clar si fara echivoc interesul public ce este lezat, astfel incat situatia avuta in vedere de Guvern poate fi calificata ca fiind una extraordinara. Pe cale de consecinta, se poate sustine existenta unei urgente in adoptarea reglementarii criticate. Referitor la incalcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, se apreciaza ca aceasta critica este neintemeiata, intrucat interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legii organice priveste numai ordonantele Guvernului adoptate in temeiul unei legi de abilitare, or ordonanta de urgenta nu este o varietate a acesteia. Invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale. Cu privire la critica referitoare la incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, considera ca aceasta este neintemeiata, sens in care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 330 din 27 noiembrie 2001. In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei - considerata ca fiind un drept castigat -, se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale si se arata ca interventia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi castigate, pensiile in baza Legii nr. 223/2015 nefiind in plata la data modificarii. In al doilea rand, se arata ca pensia militara de stat nu este o pensie bazata pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivitatii, acesta din urma stand la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se platesc din bugetul asigurarilor sociale, ci se platesc din bugetul de stat . Or, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul pastrarii in plata a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizeaza numai pensiile intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat un drept castigat (in acest sens, a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 549 din 15 octombrie 2014).
27. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile scrise depuse la Dosarul nr. 2.182D/2017 de catre autorul exceptiei si notele scrise depuse la Dosarul nr. 2.360D/2017 de catre autorul exceptiei si partea Casa de Pensii Sectoriala a Ministerului Apararii Nationale, sustinerile autorului exceptiei Ioana Ion din sedinta publica, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
28. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
29. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat in incheierile de sesizare, il constituie prevederile art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizand insa sustinerile autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestia critica, atat din punctul de vedere al neconstitutionalitatii intrinseci, cat si din punctul de vedere al neconstitutionalitatii extrinseci, numai prevederile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, care modifica art. 28-30 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, avand urmatorul continut:
"Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
[...]
4. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A«Articolul 28
(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ:
a) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare sau transfer;
b) compensatiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiara a normelor de hrana si alocatiile valorice de hrana;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament;
e) primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta;
f) indemnizatiile de instalare si de mutare, precum si sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihna, precum si a transportului la si de la locul de munca;
h) platile compensatorii si ajutoarele la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat;
j) restituiri si plati de drepturi aferente altei perioade de activitate decat cea folosita la stabilirea bazei de calcul;
k) majorarile/stimularile financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum si a imprumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora si drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de garda de catre personalul medico-sanitar;
m) sumele incasate in calitate de reprezentanti in adunarile generale ale actionarilor, in consiliile de administratie, in comitetele de directie, in comisiile de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entitatii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman;
o) sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare "Invatamant" si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislatiei in vigoare la data platii, nu reprezinta drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special pensionati in conditiile art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizata pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevazuta la alin. (1), actualizata la data deschiderii dreptului la pensie .
(3) Actualizarea prevazuta la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorarii soldei de functie/salariului de functie si soldei de grad/salariului gradului profesional, detinute la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu .
(4) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele in care personalul s-a aflat in misiune temporara sau permanenta in strainatate este cea prevazuta la alin. (1) sau (2) corespunzatoare functiei militare/de politie/de penitenciare pe care este incadrat in tara sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecarii in misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie .
(5) Pentru personalul care a fost detasat in afara institutiilor publice de aparare, ordine publica si securitate nationala, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizeaza salariile lunare corespunzatoare functiei exercitate, la care se adauga drepturile de solda/salariu platite de institutiile din care acestia au fost detasati.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele in care personalul a exercitat o functie de demnitate publica se utilizeaza media drepturilor salariale lunare corespunzatoare functiei exercitate. In cazul personalului suspendat ca urmare a exercitarii unei functii de demnitate publica, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendarii.
(7) Pentru sotul/sotia, militar, politist sau functionar public cu statut special, aflat/aflata in concediu fara plata pentru a-si urma sotia/sotul trimisa/trimis in misiune permanenta in strainatate, in ultimii 5 ani anteriori indeplinirii varstei standard de pensionare, se utilizeaza ca baza de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrarii in concediu fara plata, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie .
(8) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei de urmas, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza de catre sustinator in 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmas.
(9) In situatia in care titularul/sustinatorul nu a realizat venituri cel putin 6 luni consecutive, baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei o reprezinta media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza de catre titular/sustinator in lunile de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizata la data deschiderii drepturilor de pensie .
(10) Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data .
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au in vedere dispozitiile Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare.A»
5. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A«Articolul 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determina in procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime cumulata conform art. 3 lit. f) de cel putin 25 de ani, beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 65% din baza de calcul prevazuta la art. 28;
b) pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta la lit. a), la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la art. 28.
(2) De pensie de serviciu beneficiaza si militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, in conditiile legii, cu o vechime cumulata de pana la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevazuta la art. 28 pentru fiecare an care lipseste din aceasta vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite in baza prevederilor art. 19 si 26 se determina proportional cu numarul anilor de vechime in serviciu, la care se adauga sporurile prevazute la art. 24, in raport cu vechimea prevazuta la alin. (2).A»
6. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
A«Articolul 30
Pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.A»"
30. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor in cadrul democratiei constitutionale, art. 1 alin. (5), potrivit caruia "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivitatii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 73 alin. (3) lit. p), potrivit caruia regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala se reglementeaza prin lege organica, si art. 115 alin. (4) privind conditiile de adoptare a ordonantelor de urgenta ale Guvernului.
31. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca referitor la dispozitiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 349 si nr. 350 din 22 mai 2018, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, respingand, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate. Referitor la dispozitiile art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, criticate atat din punctul de vedere al neconstitutionalitatii extrinseci, cat si din punctul de vedere al neconstitutionalitatii intrinseci, Curtea s-a pronuntat prin deciziile nr. 652*) si nr. 656**) din 30 octombrie 2018, nepublicate la data pronuntarii acestei deciziei, prin care a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a acestora.
*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 652 din 30 octombrie 2018 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019.
**) Decizia Curtii Constitutionale nr. 656 din 30 octombrie 2018 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019.
32. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseca privind modificarea unor prevederi ale Legii nr. 223/2015 prin dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a retinut ca interdictia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului si asupra domeniului legilor organice este prevazuta, in mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constitutie, in care se arata ca "Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice". Aceste prevederi constitutionale nu au in vedere insa si ordonantele de urgenta, al caror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie . In acelasi context, Curtea a amintit ca, prin Decizia nr. 27 din 10 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, a statuat in sensul ca "ordonanta, fiind expresia unei delegari legislative, in mod necesar implica si posibilitatea modificarii sau abrogarii legilor in vigoare, in functie de limitele abilitarii legislative [...]". De asemenea, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, Curtea a retinut ca prin ordonante Guvernul poate "sa reglementeze primar, sa modifice sau sa abroge reglementarea existenta".
33. Referitor la critica de neconstitutionalitate extrinseca privind incalcarea art. 1 alin. (4) si art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, prin adoptarea de catre Guvern a Ordonantei de urgenta nr. 57/2015, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece Guvernul poate adopta, pe de-o parte, ordonante simple, in domenii care nu fac obiectul legilor organice, in baza unei legi speciale de abilitare, lege care va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite aceste ordonante, in temeiul art. 115 alin. (1) (3) din Constitutie, iar, pe de alta parte, ordonante de urgenta, numai in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, cu obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora, in temeiul art. 115 alin. (4) - (6) din Legea fundamentala. Cat priveste ordonantele de urgenta, Legea fundamentala prevede conditii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4) - (6), care nu se refera insa si la interdictia reglementarii in domeniul legilor organice. Prin urmare, si critica referitoare la incalcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constitutie, potrivit caruia protectia sociala se reglementeaza prin lege organica, este neintemeiata.
34. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca, raportata la dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie, din perspectiva lipsei situatiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, Curtea retine ca in nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 modificarile aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul ca in cuprinsul acestei legi "exista prevederi arbitrare in interpretare care pot determina diferentieri de tratament aplicabil pensionarilor in etapa de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat", iar "in conditiile neadoptarii masurilor de modificare si completare a Legii nr. 223/2015, este imposibila emiterea normelor juridice de rang inferior si exista riscul aparitiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012". Curtea apreciaza ca situatia extraordinara care a impus reglementarea de urgenta a dispozitiilor art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 are in vedere consecintele neconstitutionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibila de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate in situatii identice si fata de care aparitia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclara, care are ca efect interpretari arbitrare, este contrara nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, dar si principiului constitutional al egalitatii in drepturi, potrivit caruia persoanele care se afla in situatii similare trebuie sa se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinte, in timpul demersurilor autoritatilor, prilejuite de imediata intrare in vigoare a unei asemenea reglementari, justifica o interventie legislativa imediata a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, destinata prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Asa fiind, Curtea retine ca dispozitiile de lege criticate nu contravin textului constitutional mai sus amintit, sens in care s-a pronuntat si prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.
35. Cat priveste invocarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat textele criticate ar fi lipsite de claritate si previzibilitate, Curtea retine ca deschiderea dreptului la pensie este guvernata de principiul tempus regit actum, neputandu-se considera ca reglementarile anterioare acestui moment, referitoare la conditiile acordarii dreptului la pensie, genereaza o asteptare legitima . Astfel, pana la momentul pensionarii, se pot succeda mai multe reglementari, care stabilesc conditii de pensionare diferite, relevanta fiind insa doar cea aplicabila la momentul acordarii acestui drept . Asa fiind, Curtea apreciaza ca si aceasta critica este neintemeiata, in acelasi sens pronuntandu-se si prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.
36. Referitor la pretinsa incalcare a art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea constata ca si aceasta critica este neintemeiata, deoarece dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 se aplica doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat ca, in temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul are dreptul si obligatia sa stabileasca criteriile si conditiile concrete ale exercitarii dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul si de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeasi decizie, Curtea a retinut ca noile reglementari "nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, in privinta cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, incepand cu data intrarii lor in vigoare".
37. Cat priveste pretinsul tratament discriminatoriu, generat de modificarile legislative criticate, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 23 si 24, Curtea a retinut, in acord cu cele statuate si prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, ca "situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari". De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din aceasta lege, actul normativ urma sa intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Insa modificarile operate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel incat aceasta din urma lege nu isi produsese inca efectele . Prin urmare, nu se poate sustine ca, in temeiul aceleiasi legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.
38. Totodata, prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, paragraful 17, Curtea a stabilit ca pensionarii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala reprezinta o categorie distincta de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate in conditii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a inteles sa instituie reglementari diferite, diferente care au ca fundament particularitatile acestor profesii.
39. Referitor la critica privind incalcarea art. 16 din Constitutie prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea reitereaza jurisprudenta sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit ca pensia de serviciu este compusa, principial, din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Acordarea acestui supliment tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligatia statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit in sistemul general de pensionare, intrucat, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurari sociale, persoana in cauza si-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contributiilor. Este un drept pe care l-a obtinut si realizat prin plata contributiilor legal datorate. De asemenea, nu exista un drept constitutional la pensie de serviciu, astfel incat, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate sustine ca este un drept viitor castigat ad aeternam din moment ce este sub conditie.
40. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a retinut urmatoarele: Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu consta, in cazul militarilor, in modul de determinare a cuantumului pensiei in raport cu salariul, respectiv cu solda avuta la data iesirii la pensie . De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat ca partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat . Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat . De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment .
41. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat ca dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, dar se exercita in conditiile prevazute de lege. Astfel, legiuitorul este liber sa stabileasca in ce conditii si pe baza caror criterii se acorda pensia, baza de calcul si cuantumul acesteia, in raport cu situatia concreta a fiecarui titular al dreptului. Legiuitorul poate sa prevada si o limita minima a cuantumului pensiei, precum si plafonul maxim al acesteia. Norma criticata pentru neconstitutionalitate prevede, ca si in cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, ca, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adaugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul . Curtea a apreciat ca aceasta reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezinta o dispozitie de plafonare a cuantumului pensiei, care se inscrie intre prerogativele legiuitorului. Totodata, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a retinut ca prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil in sistemul public de pensii, potrivit caruia cuantumul pensiei nu poate depasi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiaza de pensie in cuantumul rezultat in raport cu vechimea in activitate si venitul realizat anterior pensionarii. Aceasta reglementare este in perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii au dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile legii. Extinderea incidentei acestui principiu si asupra sporului acordat pentru contributia la fondul de pensie suplimentara, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privita nici ea ca generand un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplica nediferentiat tuturor persoanelor care au dreptul sa beneficieze de acest spor.
42. Tinand cont de aceasta jurisprudenta, Curtea retine ca aceste considerente se aplica mutatis mutandis si in cazul dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu . In acelasi sens este si Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018.
43. Cat priveste sustinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozitiile de lege criticate o creeaza in raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, precum si in raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementarilor anterioare, Curtea retine ca diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se afla in situatii identice, fiind supusi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, avand in vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, sa instituie conditii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fara ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale sa aiba semnificatia incalcarii prevederilor art. 16 din Constitutie . In acelasi sens este si Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018.
44. Referitor la critica de neconstitutionalitate privind incalcarea unor drepturi fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 21 si 22, a retinut ca "cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege". Aceste prevederi au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului "atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor." Asadar, Curtea a apreciat ca dispozitiile de lege criticate, care stabilesc veniturile in functie de care se calculeaza baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrangere a exercitiului drepturilor fundamentale.
45. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a schimba jurisprudenta Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
46. Cu privire la critica referitoare la incalcarea art. 44 din Constitutie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, a mai statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o in art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, notiunii de "bun", iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitata, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat urmatoarele: "Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai in masura in care acesta a devenit exigibil". In aceste conditii, nu se poate constata o incalcare a dispozitiilor art. 1 din Protocolul aditional la Conventie .
47. In final, cu privire la sustinerea autorului exceptiei din Dosarul Curtii Constitutionale nr. 2.360D/2017, potrivit careia prevederile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, sunt neconstitutionale, deoarece persoanele care doresc sa se pensioneze nu au informatii complete cu privire la "cuantumul veniturilor realizate lunar, la datele din buletinele de calcul valorificate pentru emiterea unei decizii, aceste date fiind detaliate numai in statele de plata existente in arhivele Ministerului Apararii Nationale (la care nu au acces) ", Curtea constata ca aceasta nu poate fi primita. Astfel, pe de o parte, autorul exceptiei nu a indicat ce texte sau principii constitutionale ar fi incalcate de textul de lege criticat, iar, pe de alta parte, faptul ca persoana care doreste sa se pensioneze nu are acces la informatiile privind cuantumul veniturilor sale reprezinta o chestiune de aplicare a legii de catre instanta de judecata, iar nu o problema de constitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, introduse prin art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, potrivit carora "Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data".
48. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de V.T. in Dosarul nr. XXXX/100/2016 al Tribunalului Maramures - Sectia I civila, de I.I. in Dosarul nr. ZZZZ/3/2017 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si de M.M. in Dosarul nr. ZZZZ/62/2017 al Tribunalului Brasov - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 40 pct. 4-6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 43/2019    OUG 57/2015    Salarizarea personalului platit din fonduri publice    Principiul separatiei puterilor in stat    Asigurari sociale

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu