Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia CCR nr. 71/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Statutul cadrelor militare

Decizia CCR nr. 71/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Statutul cadrelor militare

  Publicat: 07 May 2019       511 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
In Monitorul Oficial nr. 352 din 07.05.2019 a fost publicata Decizia nr. 71/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Participant la savarsirea unei infractiuni,

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, exceptie ridicata de L C S in Dosarul nr. XXXX/88/2015 al Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYYD/2016.
2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 18 decembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand, in temeiul dispozitiilor art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amanat pronuntarea asupra cauzei pentru data de 22 ianuarie 2019 si apoi, pentru aceleasi motive, la data de 29 ianuarie 2019, cand a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
3. Prin Incheierea din 31 octombrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/88/2015, Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, exceptie ridicata de L C S intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului declarat impotriva unei sentinte civile pronuntate de Tribunalul Tulcea, intr-un litigiu referitor la o contestatie privind un ordin de sanctionare disciplinara, autorul avand calitatea de cadru militar, respectiv subofiter de jandarmi.
4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat prevad ca procedura cercetarii prealabile in materie disciplinara, aplicarea sanctiunilor disciplinare, constituirea, organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata sunt stabilite printr-o norma administrativa, cu o putere juridica inferioara legii organice, respectiv printr-un ordin de ministru sau prin regulamente militare. Totodata, se mentioneaza ca, in cauza, cercetarea disciplinara, constituirea, organizarea si functionarea consiliului de judecata si aplicarea sanctiunii disciplinare s-au realizat in temeiul unui ordin (Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administratiei si Internelor), dat in aplicarea legii, care nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. In aceste conditii, persoana cercetata disciplinar nu cunoaste regulile dupa care se desfasoara aceasta procedura, avand in vedere ca actul administrativ nu este accesibil si deci nici opozabil.
5. Curtea de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal opineaza in sensul neconstitutionalitatii prevederilor criticate, acestea fiind similare celor cuprinse in Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului si asupra carora Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca sunt contrare principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, fiind, totodata, lipsite de previzibilitate.
6. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
7. Guvernul, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila.
8. Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. Pentru a putea fi retinute criticile de neconstitutionalitate, acestea ar fi trebuit formulate in raport cu art. 118 alin. (2) din Constitutie, in temeiul carora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare, sau art. 73 alin. (3) lit. t) din Constitutie . In privinta celorlalte motive de neconstitutionalitate, raportate la normele mentionate in sustinerea acesteia, arata ca acestea nu pot fi apreciate ca fiind veritabile critici ce ar putea fi avute in vedere la fundamentarea unei exceptii de neconstitutionalitate. De altfel, normele constitutionale indicate nu sunt nesocotite, principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat nefiind infrant, deoarece nu se realizeaza delegarea unei atributii ce apartine in exclusivitate legiuitorului catre un membru al Guvernului.
9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
10. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .
11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:
- Art. 34: "Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.";
- Art. 35 alin. 2 si 3: "Consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin regulamentele militare."
12. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) si (5) referitor la separatia si echilibrul puterilor si la obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 31 privind dreptul la informatie, art. 73 alin. (3) lit. j) potrivit caruia prin lege organica se reglementeaza statutul functionarilor publici si art. 78 privind intrarea in vigoare a legii.
13. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aspectele cu privire la personalul Jandarmeriei Romane sunt reglementate la capitolul IV din Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004. Astfel, potrivit art. 23 din aceasta lege, personalul Jandarmeriei Romane se compune din personal militar si personal contractual. Personalul militar al Jandarmeriei Romane este format din: cadre militare, elevi ai institutiilor militare de invatamant, soldati si gradati profesionisti, militari in termen si militari cu termen redus. Cadrelor militare din Jandarmeria Romana li se aplica dispozitiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare. Gradatilor si soldatilor profesionisti li se aplica Statutul gradatilor si soldatilor profesionisti, aprobat prin lege (Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006). Elevilor institutiilor militare de invatamant ale jandarmeriei li se aplica prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin Legea nr. 550/2004 nu se dispune altfel.
14. Potrivit art. 1 din Legea nr. 80/1995, prin cadre militare, in sensul acestei legi, se intelege cetatenii romani carora li s-a acordat grad de ofiter, maistru militar sau subofiter, in raport cu pregatirea lor militara si de specialitate, in conditiile prevazute de lege. In acest context, in ceea ce priveste invocarea in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constitutie, potrivit carora prin lege organica se reglementeaza statutul functionarilor publici, Curtea retine ca acestea nu au incidenta in cauza, deoarece statutul cadrelor militare este guvernat de prevederile constitutionale cuprinse in art. 118 alin. (2) din Constitutie, in virtutea carora structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege organica, prevederi constitutionale in temeiul carora legiuitorul a adoptat statutul cadrelor militare.
15. De asemenea, in ceea ce priveste dispozitiile art. 31 din Constitutie, Curtea observa ca acestea consacra dreptul persoanei de a avea acces neingradit la orice informatie de interes public si obligatia corelativa a autoritatilor publice, potrivit competentelor ce le revin, de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Asadar, dreptul la informatie consacrat de art. 31 din Constitutie se refera numai la informatiile de interes public, in sensul caruia, la nivel infraconstitutional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabileste ca prin "informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei". Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, "prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, societate reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aflata sub autoritatea sau, dupa caz, in coordonarea ori in subordonarea unei autoritati publice centrale sau locale si la care statul roman sau, dupa caz o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar, precum si orice operator sau operator regional, astfel cum acestia sunt definiti in Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federatiile sportive si organizatiile neguvernamentale de utilitate publica, care beneficiaza de finantare din bani publici;". In aceste conditii, oricarei persoane i se asigura accesul liber si neingradit cu privire la informatiile de interes public, pe care are dreptul sa le solicite si sa le obtina de la autoritatile si institutiile publice (in acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).
16. Prin urmare, Curtea constata ca art. 31 din Constitutie, invocat in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, nu are incidenta in cauza, deoarece sensul sau constitutional nu este acela de a aduce la cunostinta publica legea, fapt care se realizeaza in virtutea art. 78 din Constitutie, potrivit caruia "Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei."
17. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 78 din Constitutie, Curtea observa ca nu poate fi retinuta pretinsa incalcare a acestora, deoarece prevederile criticate sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, fiind asadar indeplinita conditia de calitate a legii prevazuta la art. 1 alin. (5) din Constitutie, iar o eventuala nepublicare a unor ordine privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apararii Nationale, precum si din alte institutii asupra carora au incidenta prevederile statutului cadrelor militare sau a unor regulamente militare, in masura in care acestea au caracter normativ, tine de o neregularitate, iar nu de constitutionalitate.
18. In continuare, Curtea retine ca Legea nr. 80/1995 prevede ca recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare (art. 34). Astfel, potrivit art. 32 din Legea nr. 80/1995, pentru acte de eroism, curaj si devotament in executarea unor misiuni, precum si pentru merite deosebite in indeplinirea indatoririlor ce le revin, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot conferi decoratii si titluri de onoare. Pentru vechime in activitate si rezultate meritorii, cadrelor militare li se confera medalii si ordine militare. Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot acorda recompense morale si materiale. Potrivit art. 33 din Legea nr. 80/1995, pentru abateri de la disciplina militara, neindeplinirea indatoririlor, incalcarea normelor de conduita militara, a regulilor de convietuire sociala, ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor li se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisa; consemnare; retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani.
19. Pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura savarsite de acestea, in armata, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata . In ceea ce priveste consiliile de onoare, acestea se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. In acest context, organizarea si functionarea consiliilor de onoare si consiliilor de judecata se stabilesc prin regulamentele militare (art. 35 din Legea nr. 85/1995). De asemenea, legea prevede ca aceste consilii de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale [art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995].
20. Curtea observa ca, in prezent, Regulamentul disciplinei militare [pentru aplicarea dispozitiilor art. 34 si art. 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 27 si art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completarile ulterioare] este aprobat prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.64/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 399 si 399 bis din 3 iulie 2013, care reglementeaza astfel: capitolul II: Recompense, capitolul III: Abateri de la disciplina militara, capitolul IV: Sanctiuni disciplinare, capitolul V: Organizarea si functionarea consiliilor de onoare (conditii de constituire a consiliilor de onoare, functionarea consiliilor de onoare, hotararea consiliilor de onoare, cai de atac ale hotararilor consiliilor de onoare), capitolul VI: Organizarea si functionarea consiliului de judecata (conditii de constituire a consiliilor de judecata, functionarea consiliilor de judecata, hotararea consiliului de judecata, cai de atac ale hotararilor consiliilor de judecata).
21. Din evaluarea cadrului legal in materie, Curtea constata ca, la nivel de lege, ca act al Parlamentului sau al Guvernului pe calea delegarii legislative, nu sunt reglementate criterii minime in functie de care se acorda recompensele, se stabilesc sanctiunile, faptele care constituie abateri disciplinare si pentru care cadrele militare sunt trimise in fata consiliilor de judecata si nici modalitatea de constituire a comisiilor de disciplina si consiliilor de judecata sau caile de atac si procedura de contestare a hotararilor consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecata, fiind lasata posibilitatea reglementarii, prin acte infralegale, a unor aspecte esentiale ce tin de raportul de serviciu al cadrelor militare prin regulamente militare si ordine de ministru, in contextul in care atat recompensele, cat si sanctiunile au inraurire asupra carierei cadrelor militare (retrogradare in functie; amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani, trecerea in rezerva sau, dimpotriva, inaintarea in gradul urmator, acordarea de arme de aparare si paza cu inscrisuri gravate, in conditiile legii).
22. Cu privire la delegarea reglementarii unor "elemente esentiale" referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu catre ministrul de resort, care este abilitat sa adopte ordine, Curtea s-a mai pronuntat, spre exemplu, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, si a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii care delegau ministrului de resort reglementarea procedurii disciplinare prealabile, a aplicarii sanctiunilor disciplinare sau a activitatii consiliului de disciplina [cu referire la art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) si ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002]. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, a retinut ca evaluarea activitatii si a conduitei unor functionari publici cu statut special (politist) tine de statutul acestora si, prin urmare, trebuie reglementata prin lege organica, nu prin ordine ale ministrului de resort [cu referire la dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, constatate ca fiind neconstitutionale]. Considerentele si solutiile deciziilor mentionate sunt valabile mutatis mutandis si in prezenta cauza.
23. In contextul prezentei exceptii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale art. 35 alin. (2) si (3) din Legea nr. 80/1995, Curtea retine ca atat personalul militar al Jandarmeriei Romane, cat si cadrele militare sunt subiecte ale unui raport de serviciu, iar in exercitarea atributiilor ce le revin potrivit legii si prevederilor regulamentelor militare, ofiterii, maistrii militari si subofiterii sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice, bucurandu-se de protectie, potrivit legii penale (art. 6 din Legea nr. 80/1995). Acest raport de serviciu ia nastere, se executa si inceteaza in conditii speciale. Pe cale de consecinta, elementele esentiale in ceea priveste nasterea, executarea si incetarea raporturilor de serviciu se refera in mod intrinsec la statutul cadrelor militare, statut care trebuie reglementat prin lege organica, potrivit art. 118 alin. (2) din Constitutie, sens in care sunt Legea nr. 550/2004 si Legii nr. 80/1995. In acelasi timp, Curtea retine ca evaluarea activitatii si conduitei cadrelor militare se refera la modul de executare a raportului de serviciu si, prin efectele produse, poate avea drept consecinta modificarea si chiar incetarea acestuia, respectiv amanarea inaintarii in gradul urmator pe timp de 1-2 ani (art. 33 din Legea nr. 80/1995), sau trecerea in rezerva, ca sanctiune [art. 51 lit. e) din Regulamentul disciplinei militare] sau inaintarea in gradul urmator [art. 32 lit. k) din Regulamentul disciplinei militare], acordarea de arme de aparare si paza cu inscrisuri gravate, in conditiile legii [art. 29 alin. (3) lit. g) din Regulamentul disciplinei militare]. Ca atare, avand in vedere ca prin prevederile art. 34 si ale art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se deleaga ministrului de resort reglementarea unor aspecte cu privire la recompense, abateri de la disciplina militara, sanctiuni disciplinare, organizarea si functionarea consiliilor de onoare, conditiile de constituire a consiliilor de onoare, functionarea consiliilor de onoare, cai de atac ale hotararilor consiliilor de onoare, organizarea si functionarea consiliului de judecata, conditii de constituire a consiliilor de judecata, functionarea consiliilor de judecata, cai de atac ale hotararilor consiliilor de judecata, respectiv ale evaluarii activitatii si a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esentiale ce tin de raportul de serviciu si de statutul acestora, si care sunt reglementate prin acte juridice infralegale, respectiv prin regulamente care sunt aprobate prin ordine ale ministrului apararii nationale, Curtea constata ca toate aceste elemente trebuie reglementate, potrivit art. 118 alin. (2) din Constitutie, prin lege organica.
24. Prin urmare, prevederile art. 34 si art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt contrare dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie si implicit celor ale art. 118 alin. (2) din Legea fundamentala, potrivit caruia statutul cadrelor militare se stabileste prin lege organica. In acest context, Curtea observa ca art. 1 alin. (5) din Constitutie dispune ca "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". Ca efect al nerespectarii prevederilor constitutionale antereferite, sunt afectate si dispozitiile constitutionale cu privire la respectarea Constitutiei si a suprematiei sale.
25. Pentru a se respecta, in mod deosebit, dispozitiile art. 118 alin. (2) din Constitutie, Curtea subliniaza ca aspectele esentiale mai sus mentionate referitoare la evaluarea activitatii si a conduitei cadrelor militare ca parte a unor aspecte esentiale ce tin de raportul de serviciu si de statutul acestora, procedura disciplinara prealabila, aplicarea sanctiunilor disciplinare sau activitatea consiliului de disciplina si a consiliilor de onoare si de judecata, inclusiv in ceea priveste regimul armelor (acordarea de arme de aparare si paza cu inscrisuri gravate), trebuie sa fie reglementate prin lege organica, iar regulile specifice procedurii de evaluare sa fie explicate si detaliate prin ordin al ministrului de resort.
26. De altfel, potrivit art. 77 cu denumirea marginala Actele date in executarea unui act normativ din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza si in executarea legii si trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acesteia. Or, dispozitiile legale criticate nu reglementeaza aspecte esentiale legate de cariera cadrelor militare, ci deleaga reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort care este abilitat sa adopte ordine, respectiv regulamente militare, astfel ca nu se circumscriu cerintelor constitutionale care dau posibilitatea adoptarii unor acte normative de rang infralegal numai pe baza si in executarea si organizarea legii, fiind deficitare din acest punct de vedere. Asadar, se ajunge la situatia ca unele aspecte esentiale care vizeaza executarea si/sau incetarea raporturilor de serviciu ale militarilor sa fie reglementate printr-un act administrativ, care sa contina elemente dincolo de limitele cadrului legal, chiar sa adauge la lege.
27. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995, Curtea retine ca aceste reglementari reprezinta o aplicare la nivel infraconstitutional a dispozitiilor art. 118 din Legea fundamentala, prevazandu-se nivelurile la care se constituie consiliile de onoare si consiliile de judecata, respectiv consiliile de onoare se constituie in fiecare unitate, iar consiliile de judecata la organele centrale ale Ministerului Apararii Nationale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata si de corp de armata, precum si la alte esaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.
28. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de L C S in Dosarul nr. XXXX/88/2015 al Curtii de Apel Constanta - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 34 si art. 35 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstitutionale.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante si constata ca dispozitiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 29 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Statutul cadrelor militare    Legea 80/1995    Neconstitutionalitate    Act administrativ    Lege organica    Suprematia legii



Comentează: Decizia CCR nr. 71/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Statutul cadrelor militare
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu