Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala

  Publicat: 09 May 2019       189 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 359 din 09.05.2019.

A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Modalitate de intrerupere a urmaririi penale prevazuta in art.11 Cod Procedura Penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de T.V.T. in Dosarul nr. XXX/59/2017 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care, facand trimitere la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 10 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/59/2017, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de T.V.T. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva ordonantei procurorului general prin care a fost respinsa ca inadmisibila plangerea formulata impotriva ordonantei de declinare a competentei.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, deoarece limiteaza posibilitatea atacarii in fata unui judecator a ordonantelor procurorului, altele decat cele de clasare .
6. Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata si face trimitere la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 411 din 12 octombrie 2004 si Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in coroborarea lor, prevederile art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala, interpretate per a contrario, si cele ale art. 339 alin. (5) din Codul de procedura penala refuza o cale ulterioara de atac, atat in cadrul Ministerului Public, cat si la instanta de judecata, impotriva ordonantelor prin care conducatorul unitatii de parchet ori, dupa caz, procurorul ierarhic superior a solutionat plangerile vizand masurile si actele procurorului de caz, altele decat cele prin care s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala [care pot fi contestate cu plangere la judecatorul de camera preliminara in temeiul art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala].
9. Faptul ca ordonanta procurorului de declinare a competentei nu poate fi contestata la instanta in faza de urmarire penala nu aduce atingere art. 21 alin. (1) din Legea fundamentala intrucat, asa cum a statuat chiar Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, posibilitatea formularii plangerii impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior constituie o garantie procesuala, iar ramanerea definitiva a solutiei dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor penale, nereprezentand un impediment in calea accesului liber la justitie si a dreptului la un recurs efectiv (a se vedea Decizia nr. 398 din 28 mai 2015, paragraful 16).
10. In ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, respectarea acestuia se apreciaza in contextul intregii proceduri judiciare. Or, cata vreme art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala recunoaste persoanelor vatamate prin solutiile de neurmarire sau netrimitere in judecata posibilitatea de a le contesta cu plangere la judecatorul de camera preliminara, in cadrul acestei proceduri petentii vor putea formula critici inclusiv in ceea ce priveste nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor legale privitoare la competenta functionala, materiala si dupa calitatea persoanei, deci vor putea aduce in discutie - in mod implicit - legalitatea ordonantei de declinare.
11. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 339 referitor la Plangerea impotriva actelor procurorului si art. 340 Plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
- Art. 339:
"(1) Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva, dupa caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) In cazul cand masurile si actele sunt ale prim- procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel, ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator atunci cand ierarhia functiilor intr-o structura a parchetului e stabilita prin lege speciala.
(4) In cazul solutiilor de clasare, plangerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia.
(5) Ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva solutiilor, actelor sau masurilor nu mai pot fi atacate cu plangere la procurorul ierarhic superior si se comunica persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate.
(6) Dispozitiile art. 336-338 se aplica in mod corespunzator, daca legea nu dispune altfel.";
- Art. 340:
"(1) Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
(2) Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338, dreptul de a face plangere poate fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile in care trebuia solutionata plangerea, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare.
(3) Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului ori, pentru persoana juridica, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori conventional, data ordonantei sau a rechizitoriului atacat, numarul de dosar si denumirea parchetului, indicarea motivelor plangerii.
(4) Dispozitiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.
(5) In cazul in care nu cuprinde data ordonantei sau a rechizitoriului atacate, numarul de dosar si denumirea parchetului, plangerea se restituie pe cale administrativa, situatie in care completarea plangerii poate fi efectuata nu mai tarziu de 20 de zile de la data restituirii."
15. Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justitie, precum si dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autoarea exceptiei critica dispozitiile art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala, deoarece nu permit posibilitatea atacarii in fata unui judecator a ordonantelor procurorului, altele decat cele de clasare, facand referire la ordonantele de declinare a competentei.
17. Astfel, stabilirea unor reguli speciale de procedura in cazul solutionarii plangerilor impotriva actelor procurorului este realizata de legiuitor in exercitarea competentei sale constitutionale. Potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura, ca modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, insa in formele si modalitatile instituite de lege. Asa fiind, prin instituirea procedurii potrivit careia ordonantele procurorului, altele decat cele de clasare, nu pot fi atacate in fata unui judecator nu s-a urmarit restrangerea accesului liber la justitie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art. 21 din Constitutie . Reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite.
18. In acest context, Curtea apreciaza ca trebuie distins intre plangerea impotriva actelor de urmarire penala si plangerea impotriva solutiilor de netrimitere in judecata . Totodata, in cadrul plangerii impotriva actelor de urmarire penala trebuie distins intre plangerea indreptata impotriva actelor organelor de cercetare penala si plangerea impotriva actelor procurorului.
19. Astfel, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala, orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime. In doctrina s-a aratat ca norma cuprinde o regula cu caracter general in ceea ce priveste plangerea impotriva actelor de urmarire penala, fie ele ale organului de cercetare penala, fie ale procurorului, instituind dreptul persoanei ale carei interese legitime sunt vatamate printr-un act de urmarire penala sa se planga cu privire la acesta. Dreptul de a face plangere apartine oricarei persoane, nu doar subiectilor procesuali.
20. Plangerea impotriva actelor de urmarire penala poate fi formulata oricand in cursul urmaririi penale, legea neinstituind un termen in acest sens. Plangerea impotriva actelor de urmarire penala ale organului de cercetare penala se adreseaza, potrivit art. 336 alin. (2) din Codul de procedura penala, procurorului care supravegheaza activitatea acestuia. Plangerea impotriva actelor de urmarire penala ale procurorului este solutionata, potrivit art. 339 din Codul de procedura penala, de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul . Potrivit art. 338 si art. 339 alin. (6) din acelasi act normativ, plangerea trebuie rezolvata in termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia de catre organul competent.
21. Asa fiind, nu poate fi primita critica referitoare la afectarea accesului liber la justitie, deoarece, odata rezolvata de catre procuror, in conditiile art. 327 din Codul de procedura penala, cauza penala va putea fi supusa cenzurii judecatorului de camera preliminara, ocazie cu care partea interesata va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat solutia pronuntata.
22. Prin urmare, atunci cand procurorul va emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea in judecata, cauza va ajunge in faza camerei preliminare, faza in care, potrivit art. 342 din Codul de procedura penala, judecatorul de camera va verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.
23. Atunci cand procurorul va emite o ordonanta prin care claseaza cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, la judecatorul de camera preliminara in fata caruia, in conditiile art. 341 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penala, petentul si intimatii pot formula cereri si ridica exceptii si cu privire la legalitatea administrarii probelor ori a efectuarii urmaririi penale.
24. In sfarsit, atunci cand procurorul va emite o ordonanta prin care renunta la urmarirea penala, ordonanta astfel pronuntata va fi verificata sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand a fost intocmita de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior, conform art. 318 alin. (10) din Codul de procedura penala. Ulterior, aceasta ordonanta se transmite, spre confirmare, judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta, iar in fata acestuia persoana care a facut sesizarea, partile, suspectul, persoana vatamata ori alta persoana interesata vor putea releva aspecte de legalitate si temeinicie a solutiei pronuntate, conform art. 318 alin. (12), (14) si (15) din Codul de procedura penala.
25. Curtea retine ca art. 21 privind accesul liber la justitie se refera la posibilitatea oricarei persoane de a se adresa direct si nemijlocit instantelor de judecata pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nicio lege neputand ingradi exercitarea acestui drept (Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008).
26. Or, astfel cum s-a aratat anterior, persoana ale carei interese legitime sunt vatamate printr-un act de urmarire penala are, dupa rezolvarea cauzei de catre procuror, posibilitatea de a se adresa cu o plangere instantei de judecata in scopul obtinerii unui remediu. Asa fiind, rezulta ca persoana interesata, pe de-o parte, poate face plangere impotriva actelor de urmarire penala si impotriva solutiilor de netrimitere in judecata, iar, pe de alta parte, in conditiile legii, se poate adresa judecatorului de camera preliminara cu o plangere ce vizeaza aceleasi aspecte. Textul de lege criticat nu contravine nici accesului la justitie si nici dreptului la un proces echitabil. Faptul ca ordonanta procurorului de declinare a competentei nu poate fi contestata la instanta in faza de urmarire penala nu aduce atingere art. 21 alin. (1) din Legea fundamentala intrucat, asa cum a statuat chiar Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, "posibilitatea formularii plangerii impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior constituie o garantie procesuala, iar ramanerea definitiva a solutiei dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor penale, nereprezentand un impediment in calea accesului liber la justitie si a dreptului la un recurs efectiv" (a se vedea Decizia nr. 398 din 28 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 22 iulie 2015, paragraful 16). De asemenea, respectarea dreptului la un proces echitabil se apreciaza in contextul intregii proceduri judiciare. Or, cata vreme art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala recunoaste persoanelor vatamate prin solutiile de neurmarire sau netrimitere in judecata posibilitatea de a le contesta cu plangere la judecatorul de camera preliminara, in cadrul acestei proceduri petentii vor putea formula critici inclusiv in ceea ce priveste eventuala nerespectare de catre procuror a dispozitiilor legale privitoare la competenta functionala, materiala si dupa calitatea persoanei, deci vor putea aduce in discutie - in mod implicit - legalitatea ordonantei de declinare.
27. Curtea mai arata ca, in acest sens, este si jurisprudenta sa constanta cu privire la o critica similara (a se vedea Decizia nr. 677 din 6 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 10 ianuarie 2019, Decizia nr. 610 din 28 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 15 noiembrie 2017, Decizia nr. 478 din 27 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, si Decizia nr. 486 din 27 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017.
28. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de T.V.T. in Dosarul nr. XXX/59/2017 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 28 martie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 183/2019    Accesul liber la justitie    Ordonantele procurorului    Control ierarhic



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 404/2019 referitoare la admiterea obiectiilor de neconstitutionalitate referitoare la Strategia "Romania 2040"
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 382/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 359/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 383/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea OUG nr. 85/2016
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu