Decizia C.C.R. nr. 830/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG 28/1999

In Monitorul Oficial nr. 403 din 23.05.2019 a fost publicata Decizia nr. 830/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. dd) si art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. dd) si art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicata de Societatea M.P. - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. XXXXX/215/2015 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYYD/2016.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca partea Agentia Nationala de Administrare Fiscala a depus note scrise prin care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sens in care mentioneaza jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie si arata ca prin aplicarea sanctiunilor in discutie are loc o diminuare a patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o masura justificata obiectiv si rational de imperativul protejarii interesului social si a ordinii de drept .
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 28 octombrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/215/2015, Tribunalul Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. dd) si art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, exceptie ridicata de Societatea M.P. - S.R.L. din Bucuresti intr-o cauza intemeiata pe dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile criticate sunt neclare, incomplete, lipsite de accesibilitate si previzibilitate si lasa loc arbitrarului. De asemenea, se considera ca nu respecta principiul proportionalitatii in raport cu fapta sanctionata, momentul constatarii savarsirii faptei si obiectivitatea sanctiunii, intrucat proportionalitatea presupune o relatie justa intre masura juridica adoptata, realitatea sociala si scopul legitim urmarit, ce poate fi analizata prin prisma a trei elemente, respectiv decizia luata, finalitatea acesteia si situatia de fapt careia i se aplica. Astfel, textul criticat incalca dreptul de proprietate, libertatea economica si permite arbitrarul, abuzul si excesul in exercitarea atributiilor cu care sunt investiti functionarii care aplica legea, nesocotind prevederile constitutionale referitoare la asezarea justa a sarcinilor fiscale.
7. Tribunalul Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, sens in care mentioneaza jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie. De asemenea, cu privire la pretinsa incalcare a art. 44, art. 45 si art. 136 din Constitutie, arata ca niciunul dintre drepturile consacrate de aceste prevederi nu este absolut, ci trebuie exercitat in conditiile legii. Or, masurile instituite prin normele criticate sunt necesare intr-o societate democratica, proportionale cu scopul legitim urmarit si respecta echilibrul intre cerintele de interes general ale colectivitatii si protectia drepturilor fundamentale ale persoanei juridice, astfel ca nu se poate retine nesocotirea prevederilor art. 53 din Constitutie . In ceea ce priveste referirea la art. 56 alin. (2) din Legea fundamentala, aceasta nu are incidenta in cauza, intrucat litigiul dedus judecatii nu are legatura cu taxele sau impozitele instituite in sarcina persoanelor juridice. Cat priveste celelalte sustineri cu privire la calitatea legii si arbitrarul, precum si la proportionalitatea si obiectivitatea sanctiunii, mentioneaza ca acestea sunt chestiuni ce tin de interpretare, coroborare si de aplicare a normelor, fiind apanajul instantelor de judecata .
8. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
9. Guvernul, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 10 lit. dd) si art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare. In dinamica legislativa, prin modificarile survenite, s-a pastrat solutia legislativa, fiind modificat doar cuantumul amenzilor. Prevederile criticate, in prezent, au urmatorul cuprins:
- Art. 10 lit. dd): "Constituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: [...] dd) continuarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii dupa suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru;";
- Art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i):
"(1) Contraventiile prevazute la art. 10 se sanctioneaza cu amenda aplicata operatorilor economici dupa cum urmeaza:
[...]
d) cele prevazute la art. 10 lit. e) si dd), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei, precum si cu:
(i) confiscarea sumelor incasate, pentru contraventia prevazuta la art. 10 lit. dd);".
13. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata, art. 45 privind libertatea economica, art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 56 alin. (2) privind asezarea justa a sarcinilor fiscale si art. 136 privind proprietatea .
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 a instituit obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Astfel, operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Acesti operatori economici, care in lege sunt denumiti utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le inmaneze clientilor, cu exceptiile prevazute de lege.
15. Totodata, ordonanta de urgenta contine si o serie de sanctiuni, ca urmare a nerespectarii procedurilor prevazute de cadrul legal in materie, respectiv norme coercitive prin care se instituie sanctiuni contraventionale pentru operatorii economici care nu respecta dispozitiile legale cu privire la obligatia acestora de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, in masura in care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni . Dupa caz, contraventiile prevazute la art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 se sanctioneaza: cu avertisment, cu amenda; cu amenda, precum si cu confiscarea sumelor incasate, suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor etc.
16. In speta de fata sunt criticate prevederile legale potrivit carora constituie contraventie continuarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii dupa suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru [art. 10 lit. dd) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999] si care se sanctioneaza cu amenda aplicata operatorilor, precum si cu confiscarea sumelor incasate [art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i)], context in care autoarea exceptiei considera ca sunt incalcate dispozitiile constitutionale cu privire la dreptul de proprietate, la libertatea economica si la contributiile financiare.
17. In ceea ce priveste dreptul de proprietate si libertatea economica, Curtea retine ca, potrivit prevederilor constitutionale, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, fiind permisa confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua si art. 44 alin. (9) din Legea fundamentala, iar in virtutea art. 45 din Legea fundamentala accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate. Asadar, acestea nu sunt drepturi absolute, ci se exercita in conditiile legii.
18. De asemenea, in ceea ce priveste sanctiunile contraventionale aplicate in cauza de fata, Curtea a retinut ca reglementarea sanctiunii principale a amenzii are ca scop protejarea interesului social si a ordinii de drept (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013), iar reglementarea sanctiunii complementare a confiscarii sumelor incasate are ca scop privarea operatorului economic de sumele incasate ca urmare a exercitarii activitatii sale in mod ilicit.
19. Reglementarea unor contraventii si a sanctiunilor aplicabile acestora are drept consecinta diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o masura justificata obiectiv si rational de imperativul protejarii interesului social si a ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preintampinare si sanctionare a faptelor care genereaza sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscala (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013, si Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 16).
20. Cu privire la sanctiunea complementara a confiscarii reglementata prin textul de lege criticat, in raport cu prevederile art. 44 si art. 136 din Legea fundamentala, Curtea, prin Decizia nr. 535 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 896 din 15 noiembrie 2017, paragraful 22, a retinut ca aceasta reprezinta o sanctiune administrativa care consta in transferul silit al dreptului de proprietate asupra unor sume obtinute ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art. 10 lit. dd) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, respectiv continuarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii dupa suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru. Transferul se face din patrimoniul persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea contraventionala in patrimoniul statului, intrucat, potrivit art. 11 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, sumele confiscate potrivit prevederilor ordonantei mentionate se fac venit la bugetul de stat .
21. Astfel, scopul urmarit de legiuitor prin reglementarea sanctiunii complementare a confiscarii sumelor incasate este unul legitim, si anume respectarea ordinii de drept si a actelor emise de autoritatile administrative, precum si, in principal, privarea operatorului economic de sumele incasate ca urmare a exercitarii activitatii sale in mod ilicit, evitandu-se astfel perturbarea concurentei loiale prin recunoasterea unui beneficiu obtinut cu incalcarea legii.
22. In acest context, Curtea a verificat daca in acest caz de limitare a dreptului de proprietate a fost respectat principiul proportionalitatii, dezvoltat atat in jurisprudenta sa, cat si in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, daca limitele impuse prin interventia legiuitorului acestui drept - respectiv reglementarea confiscarii sumelor incasate de operatorul economic care continua sa isi desfasoare activitatea pe perioada suspendarii activitatii, suspendare dispusa ca urmare a savarsirii unei alte contraventii, reprezinta o limitare rezonabila care sa nu fie disproportionata cu obiectivul urmarit.
23. Astfel, potrivit principiului proportionalitatii, orice masura luata trebuie sa fie adecvata - capabila in mod obiectiv sa duca la indeplinirea scopului, necesara - indispensabila pentru indeplinirea scopului si proportionala, respectiv sa existe un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, ceea ce presupune verificarea existentei unui just echilibru intre interesul general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului (in acest sens, a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, si Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28).
24. Prin Decizia nr. 535 din 13 iulie 2017, precitata, paragrafele 27-34, Curtea a retinut ca sanctiunea instituita de textul de lege criticat este adecvata - capabila in mod obiectiv si abstract sa duca la indeplinirea scopului pentru care a fost instituita, si anume privarea operatorului economic de sumele incasate ca urmare a exercitarii activitatii sale in mod ilicit, respectiv prin afectarea concurentei loiale si obligarea operatorului economic ca in viitor sa respecte prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, precum si actele emise si masurile dispuse de catre organele fiscale competente in aplicarea acestui act normativ. Totodata, sanctiunea confiscarii este una necesara, pentru a inlatura consecinta dobandirii unui avantaj obtinut in mod ilicit, sumele incasate supuse confiscarii provenind din savarsirea unor fapte antisociale, cu un grad de pericol social apreciat de legiuitor ca fiind crescut. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut ca Legea fundamentala nu ocroteste si nu garanteaza dreptul de proprietate privata in legatura cu sumele obtinute cu incalcarea legii. Dimpotriva, Constitutia il obliga pe legiuitor sa reglementeze cai/modalitati de recuperare a sumelor astfel dobandite, in speta confiscarea sumelor incasate (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragraful 60).
25. Referitor la caracterul proportional al masurii, Curtea a analizat sanctiunea confiscarii sumelor incasate ca limitare a dreptului de proprietate prin raportare la jurisprudenta sa si la cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului. O prima observatie priveste faptul ca sanctiunea confiscarii sumelor incasate intra sub incidenta celui de-al doilea alineat al articolului 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care permite statelor contractante sa adopte legile pe care le considera necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a "amenzilor". In acest sens Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca atat amenda, cat si sumele confiscate se subsumeaza notiunii de "amenzi" [a se vedea, in acest sens, Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronuntata in Cauza Electrosan - S.R.L. impotriva Romaniei (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 16].
26. In ceea ce priveste obligatia verificarii existentei unui just echilibru intre interesul general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului, Curtea a retinut ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, obligatia de a plati amenzile poate incalca garantia consacrata in primul alineat al art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca prin aceasta se impune o sarcina excesiva sau se aduce atingere in mod grav situatiei financiare a petentei [a se vedea, in acest sens, Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronuntata in Cauza Electrosan - S.R.L. impotriva Romaniei (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 17, si Hotararea din 18 iunie 2013, pronuntata in Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova impotriva Romaniei, paragraful 32]. Cu toate acestea, autoritatile nationale sunt cele care decid, in primul rand, ce fel de "amenda" trebuie aplicata, deciziile luate in acest domeniu implicand o apreciere a problemelor politice, economice si sociale, apreciere pe care Conventia o lasa in competenta statelor membre, acestea avand la dispozitie o larga marja de apreciere [a se vedea Decizia de inadmisibilitate din 21 martie 2006, pronuntata in Cauza Valico - S.R.L. impotriva Italiei (Cererea nr. 70.074/01), Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronuntata in Cauza Electrosan - S.R.L. impotriva Romaniei (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 17, si Hotararea din 18 iunie 2013, pronuntata in Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova impotriva Romaniei, paragraful 32]. Din acest punct de vedere, solutia legislativa criticata se inscrie in "larga marja de apreciere" a statului.
27. Or, raportat la sanctiunea aplicata autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care a fost sanctionat contraventional cu amenda si confiscarea sumelor incasate, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, pentru savarsirea unei contraventii prevazute de lege, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, ce consta in continuarea livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, deoarece nu a respectat sanctiunea complementara dispusa anterior de organele fiscale, respectiv suspendarea activitatii operatorului economic in punctul de lucru, ca urmare a savarsirii unei alte fapte contraventionale, ingerinta in dreptul de proprietate sub aspectul confiscarii sumelor incasate corespunde interesului general circumscris obligatiei statului de a reglementa masuri care sa descurajeze incalcarea legii si sa inlature consecintele negative care decurg din aceasta.
28. Astfel, sanctiunea complementara a confiscarii sumelor incasate, reglementata prin textul de lege criticat, se aplica in ipoteza anterior evidentiata, iar gravitatea sa este justificata de persistenta autorului in savarsirea faptelor contraventionale, precum si de conduita lipsita de buna-credinta in privinta obligatiei de respectare a legilor statuate prin art. 1 alin. (5) si art. 57 din Constitutie . Faptul ca operatorul economic si-a desfasurat activitatea in mod ilicit, iar in cursul acesteia s-a angajat in alte raporturi juridice care au generat drepturi si obligatii corelative nu constituie un motiv care sa justifice conduita sa contrara legii.
29. Ca atare, din analiza efectuata reiese ca sanctiunea confiscarii sumelor incasate, reglementata prin art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, raportat la art. 10 lit. dd) din acelasi act normativ, respecta justul echilibru intre interesul general si imperativele apararii dreptului de proprietate privata.
30. In ceea ce priveste invocarea prevederilor art. 45 din Constitutie, in contextul efectuarii controlului de constitutionalitate a cadrului legal in materie, Curtea a retinut ca stabilirea unor contraventii si a unor sanctiuni corespunzatoare reprezinta o optiune legitima a legiuitorului, care da expresie, in contextul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, preocuparii statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.255 din 25 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 114 din 25 februarie 2009). Operatorul economic in activitatea caruia s-a constatat savarsirea unei contraventii nu poate invoca principiul libertatii economice, in conditiile in care acesta nu respecta prevederile legale (Decizia nr. 76 din 2 februarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012). Totodata, Curtea a retinut ca dispozitiile legale criticate reprezinta norme coercitive, instituind sanctiuni contraventionale pentru operatorii economici care nu respecta dispozitiile legale in materie. Consecinta incalcarii acestor dispozitii legale o constituie calificarea sumelor respective ca avand provenienta ilegala si confiscarea acestora. Astfel, textele de lege criticate dau expresie prevederilor constitutionale ale art. 44 alin. (9) in virtutea carora "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii", fiind deci in deplina concordanta cu textele constitutionale mentionate in sustinerea exceptiei (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 721 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640 din 7 septembrie 2011, Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013).
31. Astfel, libertatea economica si, subsecvent, libertatea comertului presupun garantarea dreptului de a desfasura o activitate economica intr-un mediu concurential ale carui parghii sunt fixate de stat prin lege. Numai in acest fel concurenta va presupune o confruntare loiala intre operatorii economici care actioneaza pe acelasi segment de piata si care ofera consumatorilor produse similare. Legiuitorul are astfel obligatia sa impuna reguli de disciplina economica, pe care operatorii economici trebuie sa le respecte, precum si posibilitatea de a stabili sanctiunile corespunzatoare pentru nerespectarea lor, aceasta fiind semnificatia sintagmei "in conditiile legii" cuprinse in art. 45 din Constitutie (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 556 din 7 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007). Astfel, veniturile realizate de operatorii economici sunt supuse unui proces de fiscalizare necesar realizarii dezideratului cuprins in art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala, potrivit caruia Romania este stat social. In aceste conditii, pentru a garanta respectarea prevederilor legale prin care statul a inteles sa disciplineze activitatea operatorilor economici, s-au instituit sanctiuni, textul de lege criticat reglementand in acest sens.
32. Cu privire la sustinerea autoarei exceptiei de neconstitutionalitate potrivit careia prevederile criticate sunt incomplete, lipsite de accesibilitate si previzibilitate si lasa loc arbitrarului, din evaluarea cadrului legal, astfel cum a fost prezentat si analizat mai sus, reiese ca prevederile criticate sunt in acord cu criteriile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre exemplu, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015.
33. Referitor la invocarea arbitrarului, abuzului si excesului in exercitarea atributiilor cu care sunt investiti functionarii care aplica legea in materie, Curtea observa ca, potrivit art. 12 din Codul de procedura fiscala - Buna-credinta, relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii. Mai mult, potrivit art. 12 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, astfel ca instanta de judecata este cea in masura sa stabileasca daca faptele si sanctiunile aferente se circumscriu prevederilor legale.
34. In ceea ce priveste dispozitiile art. 56 din Constitutie, acestea nu au incidenta in cauza, intrucat amenzile nu se circumscriu contributiilor financiare la care sunt supusi cetatenii in sensul obligatiilor instituite de textul constitutional, aspect ce reiese si din art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol aditional la Conventie, potrivit caruia exista dreptul statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor, ci sunt sume aferente unor sanctiuni, ca urmare a nerespectarii legii.
35. Intrucat nu s-a constatat restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, se retine ca nici dispozitiile art. 53 din Constitutie nu au incidenta in cauza.
36. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea M.P. - S.R.L. din Bucuresti in Dosarul nr. XXXXX/215/2015 al Tribunalului Dolj - Sectia contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 10 lit. dd) si art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 13 decembrie 2018.