din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4101 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala » Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala

Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala

  Publicat: 19 Jun 2019       3656 citiri        Secţiunea: Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicat in Monitorul Oficial nr. 494 din 19.06.2019.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Depasire a legalitatii,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Cuprinde masurile luate pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a acestei categorii de persoane.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile dintre mai multe state, respectiv relatiile din cadrul comunitatii internationale.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala, remediul procesual folosit de partea interesata pentru a indeparta din activitatea procesuala persoanele incompatibile.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblul normativelor de calitate in furnizarea unui serviciu public si/sau de utilitate publica, stabilite prin acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Decizia nr. 248/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala


Publicat in Monitorul Oficial nr. 494 din 19.06.2019.


1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4) - (6) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de G.O. in Dosarul nr. XXXX/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala, care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017. Exceptia a fost insusita in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si de partea G.N..
2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 28 februarie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea Constitutionala, in temeiul dispozitiilor art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 14 martie 2019. Ulterior, in mod succesiv, pentru aceleasi motive, Curtea a amanat pronuntarea pentru datele de 9 aprilie 2019 si 16 aprilie 2019, cand a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
3. Prin Incheierea din 20 iunie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/1/2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de G.O. intr-o cauza avand ca obiect stabilirea vinovatiei autorului exceptiei pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu .
4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca pastrarea in conditii de confidentialitate a ordonantei reglementate la art. 126 alin. (4) din Codul de procedura penala restrange nejustificat, in mod total si nediferentiat, dreptul inculpatului de a lua cunostinta de continutul acestei ordonante si de a contesta legalitatea si temeinicia acesteia. Se arata ca textul criticat ignora faptul ca, potrivit alin. (1) al aceluiasi art. 126, procurorul poate dispune luarea uneia sau mai multora dintre masurile enumerate acolo; or, daca procurorul dispune doar masura prevazuta la art. 126 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, impiedicarea inculpatului de a lua cunostinta de continutul ordonantei este lipsita de ratiune. Pe de alta parte, se arata ca acordarea statutului de martor amenintat si luarea masurilor de protectie nu pot fi solutii arbitrare, ci fundamentate strict pe dispozitiile art. 125 din acelasi cod. Se mai sustine ca toate actele de urmarire penala si masurile luate de procuror pot fi atacate cu plangere, conform art. 336 din Codul de procedura penala, drept care nu poate fi exercitat de inculpat, de vreme ce acesta nu cunoaste continutul ordonantei. Se arata ca, pentru aceleasi motive, inculpatul nu poate formula cereri si exceptii referitoare la legalitatea si temeinicia ordonantei, conform art. 342 din Codul de procedura penala referitor la procedura in camera preliminara. Pentru toate aceste motive, se sustine incalcarea prin textul criticat a accesului liber la justitie. Se sustine totodata ca, daca intr-o cauza penala este acordat in mod nejustificat statutul de martor amenintat ori s-a dispus in mod nejustificat audierea martorului, in lipsa acestuia, prin intermediul mijloacelor audio si video de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, iar inculpatul nu poate cunoaste continutul ordonantei de dispunere a acestor masuri, pentru a putea contesta masurile astfel dispuse, acestuia ii sunt incalcate dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului egalitatii armelor, si dreptul la aparare. Se mai arata ca prevederile art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate. Se arata ca prevederile legale criticate nu specifica daca procurorul efectueaza verificarile prevazute la art. 126 alin. (5) supus analizei doar din oficiu sau si la cerere . Se mai sustine ca omisiunea stabilirii unei limite obiective a intervalului de timp la care procurorul este obligat sa verifice daca se mentin conditiile care au determinat luarea masurilor de protectie lasa camp liber arbitrariului judiciar. Cu alte cuvinte, se arata ca termenul "rezonabil" folosit de legiuitor confera procurorului un drept discretionar de a face verificarile de rigoare, aspect ce contravine si dreptului la un proces echitabil. De asemenea, se arata ca din textul criticat nu reiese in mod clar daca procurorul emite dispozitie motivata doar cand dispune incetarea masurilor de protectie sau si atunci cand le mentine. Totodata, se sustine ca textul criticat nu mentioneaza daca si ordonanta emisa in temeiul art. 126 alin. (5) din Codul de procedura penala are caracterul confidential, prevazut la alin. (4) al aceluiasi articol . De asemenea, referitor la art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, se arata ca acesta este echivoc sub mai multe aspecte. Se sustine ca art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala a generat o practica judiciara neunitara, prin faptul ca nu stabileste organul judiciar competent sa se pronunte asupra masurilor de protectie in faza judecatii, conditii in care unele instante apreciaza ca acestea sunt de competenta lor, iar altele ca sunt de competenta procurorului. De asemenea, se arata ca textul criticat nu prevede daca verificarile reglementate sunt periodice si nici intervalul de timp la care acestea se efectueaza. Totodata, se sustine ca din prevederile legale criticate nu rezulta actul prin care se pronunta organul competent si nici regimul acestuia sub aspectul confidentialitatii si al cenzurii pe calea controlului judiciar. In fine, se mai arata ca textul criticat reglementeaza doar solutia mentinerii masurilor de protectie in faza judecatii, nu si incetarea acestora. Este subliniat faptul ca toate acestea nu sunt simple critici de redactare defectuoasa a dispozitiilor art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala sau referitoare la semnalarea unor lacune legislative, ci veritabile critici de neconstitutionalitate.
5. Inalta Curta de Casatie si Justitie - Sectia penala opineaza ca exceptia prezinta aspecte de neconstitutionalitate. Se arata ca prin prevederile Codului de procedura penala se reglementeaza dreptul organelor judiciare care efectueaza urmarirea penala de a lua masuri de natura sa protejeze persoanele care au calitatea de martori in cauza penala. Pe de alta parte, se sustine ca nu poate fi ignorata existenta unei jurisprudente ample si constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la proba testimoniala obtinuta prin audierea martorilor protejati. Se sustine, de asemenea, ca in evolutia in timp a cauzei penale pot aparea situatii care sa justifice in mod rezonabil incetarea masurilor de protectie . Se arata ca o asemenea ipoteza este prevazuta chiar de legiuitor la art. 126 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala, insa se refera exclusiv la competenta procurorului de a verifica si dispune incetarea masurilor de protectie, daca acestea au fost luate in cursul urmaririi penale, chiar si dupa finalizarea acestei faze a procesului penal si dupa sesizarea instantei.
6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
7. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca scopul dispozitiilor art. 126 din Codul de procedura penala nu ar putea fi atins fara reglementarea caracterului confidential al ordonantei emise de procuror, conform art. 126 alin. (5) din Codul de procedura penala, dar ca acesta nu incalca dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Se arata ca acest din urma drept nu este incalcat nici prin prevederile art. 126 alin. (4) din Codul de procedura penala, intrucat acestea se aplica coroborat cu dispozitiile art. 286 alin. (2) din acelasi cod si vizeaza doar regimul juridic al martorului, fara a dispune cu privire la drepturile si garantiile procesuale ale inculpatului. Se mai sustine ca dispunerea masurilor de protectie a martorului si audierea acestuia prin intermediul mijloacelor audio si video de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, nu impiedica inculpatul sa participe la audiere si sa ii puna acestuia intrebari, in conditii de contradictorialitate si de egalitate a armelor, conform art. 129 alin. (3) din Codul de procedura penala. Totodata, fiind un act de urmarire penala, ordonanta procurorului, prevazuta la art. 126 alin. (4) din Codul de procedura penala, este supusa controlului de legalitate al judecatorului de camera preliminara, in procedura prevazuta la art. 342-347 din Codul de procedura penala. Referitor la criticile aduse dispozitiilor art. 126 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala sub aspectul claritatii si previzibilitatii se sustine ca acestea sunt neintemeiate. Se arata ca intervalul de timp la care procurorul este tinut sa verifice daca se mentin conditiile care au determinat dispunerea masurilor de protectie trebuie sa fie unul "rezonabil", acesta fiind apreciat de procuror in raport cu imprejurarile concrete care au determinat initial, in temeiul art. 125 din Codul de procedura penala, acordarea statutului de martor amenintat. Se arata, de asemenea, ca atat timp cat procurorul nu dispune, prin ordonanta, incetarea masurilor de protectie, nu este necesara emiterea unei ordonante de mentinere a acestora. Cu privire la organul competent sa se pronunte cu privire la mCCentinerea masurilor de protectie a martorului, se sustine ca, dupa sesizarea instantei prin rechizitoriu, aceasta competenta ii revine judecatorului de camera preliminara, iar, in faza judecatii, instantei de judecata .
8. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


9. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
10. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 126 alin. (4)-(6) din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:
"(4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenintat si aplicarea masurilor de protectie prin ordonanta motivata, care se pastreaza in conditii de confidentialitate.
(5) Procurorul verifica, la intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care au determinat luarea masurilor de protectie, iar in caz contrar dispune, prin ordonanta motivata, incetarea acestora.
(6) Masurile prevazute la alin. (1) se mentin pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat."
11. Se sustine ca textele criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, art. 11 alin. (1) si (2) referitor la dreptul international si dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 24 cu privire la dreptul la aparare si art. 126 cu privire la instantele judecatoresti, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
12. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, cu privire la prevederile art. 126 alin. (4) si (5) din Codul de procedura penala, Curtea retine ca autorul invoca neconstitutionalitatea acestora in etapa judecatii in fond a cauzei, Curtea fiind sesizata cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate printr-o incheiere pronuntata de un complet de 3 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si nu printr-o incheiere a judecatorului de camera preliminara. Insa textele criticate vizeaza dispunerea masurilor de protectie a martorilor in etapa urmaririi penale, iar contestarea acestora ar fi fost posibila in etapa camerei preliminare, in cursul careia ar fi trebuit sa fie formulata si aceasta exceptie, conform art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedura penala. Prin urmare, din perspectiva anterior aratata, dispozitiile art. 126 alin. (4) si (5) din Codul de procedura penala nu au legatura cu solutionarea cauzei, in faza procesuala in care aceasta a fost invocata.
13. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia". Prin urmare, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4) si (5) din Codul de procedura penala este inadmisibila.
14. Cu privire la art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, Curtea constata ca acesta prevede ca masurile reglementate la alin. (1) al aceluiasi art. 126 se mentin pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat. Conform art. 126 alin. (1) din Codul de procedura penala, in cursul urmaririi penale, odata cu acordarea statutului de martor amenintat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri: a) supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare; b) insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in cursul deplasarilor; c) protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaratia sa; d) audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente. In continuare, art. 126, art. 127 si art. 128 din Codul de procedura penala reglementeaza masurile de protectie dispuse in cursul judecatii si procedura dispunerii acestor masuri, fara a reglementa insa si ipoteza prevazuta la art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, respectiv aceea in care masurile de protectie a caror aplicare a fost dispusa de procuror in cursul urmaririi penale sunt mentinute in etapa judecatii. Astfel, ipoteza juridica prevazuta prin textul criticat lasa nereglementata procedura controlului si cea a incetarii masurilor dispuse potrivit art. 126 alin. (1)-(5) din Codul de procedura penala.
15. Legea procesual penala nu prevede nici in cuprinsul art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, nici printr-o norma distincta, competenta instantei de judecata de a proceda la verificarea masurilor de protectie si actul prin care instanta poate dispune mentinerea sau incetarea masurilor in cauza.
16. Referitor la o eventuala aplicare prin analogie a dispozitiilor art. 126 alin. (5) din Codul de procedura penala in ipoteza prevazuta prin textul criticat, Curtea constata ca o astfel de solutie juridica nu poate fi acceptata, intrucat, potrivit art. 56 din Codul de procedura penala, competenta procurorului are in vedere conducerea si controlul nemijlocit al activitatii de urmarire penala a politiei judiciare si a organelor de cercetare penala speciale, prevazute de lege, precum si supravegherea ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale. De asemenea, potrivit art. 286 alin. (1) din Codul de procedura penala, procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale in cursul urmaririi penale si solutioneaza cauza prin ordonanta, daca legea nu prevede altfel. In schimb, dispozitiile art. 349 alin. (1) din Codul de procedura penala prevad ca rolul instantei de judecata este acela de a solutiona cauza dedusa judecatii cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali si cu asigurarea administrarii probelor pentru lamurirea completa a imprejurarilor cauzei in scopul aflarii adevarului, cu respectarea deplina a legii. Prin urmare, competenta procurorului de a dispune cu privire la masurile procesual penale reglementate in Codul de procedura penala se reduce la etapa urmaririi penale, neputand fi extinsa la faza judecatii in fond a cauzei, in ipoteza in care se impune a fi verificate, mentinute sau ridicate masurile pe care acesta le-a dispus in cursul urmaririi penale. In acest sens, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017, paragraful 29, a constatat ca solutia legislativa care prevede competenta procurorului ierarhic superior de a solutiona cererea de recuzare a procurorului de sedinta este neconstitutionala, intrucat acesta exercita atributii care tin de competenta exclusiva a unei instantei de judecata, si este de natura a contraveni prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (1) din Constitutie . Or, prin raportare la considerentele deciziei anterior invocate, cu atat mai mult, posibilitatea procurorului de a verifica, de a mentine si de a constata incetarea masurilor de protectie a martorilor dispuse in cursul urmaririi penale, ulterior inceperii judecatii, contravine prevederilor constitutionale mai sus mentionate.
17. In acest context, Curtea constata ca, pe langa ipoteza normativa supusa controlului de constitutionalitate, exista si alte situatii in care masurile luate de catre procuror in cursul urmaririi penale se mentin si dupa dispunerea trimiterii in judecata, insa legea procesual penala prevede, in mod expres, competenta organelor judiciare implicate, precum si procedura luarii, mentinerii si incetarii acestor masuri . In acest sens, Curtea retine masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale, masurile preventive si masurile de siguranta cu caracter medical dispuse in cursul urmaririi penale.
18. Astfel, masurile preventive dispuse de procuror in cursul urmaririi penale fac obiectul verificarii judecatorului de camera preliminara, iar, apoi, a instantei de fond . In acest sens, art. 207 alin. (2) din Codul de procedura penala prevede ca, in termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea si temeinicia masurii preventive dispuse in faza de urmarire penala, inainte de expirarea duratei acesteia, iar art. 207 alin. (6) din Codul de procedura penala reglementeaza faptul ca judecatorul de camera preliminara, din oficiu, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive si a masurii arestului la domiciliu sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri . Totodata, potrivit art. 207 alin. (7) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, verifica, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri . In mod similar, este reglementata, la art. 208 din Codul de procedura penala, verificarea masurilor preventive in cursul judecatii. Conform art. 208 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, instanta verifica din oficiu daca subzista temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii preventive, inainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului, iar, potrivit alin. (4) si (5) ale aceluiasi art. 208, in tot cursul judecatii, instanta, din oficiu, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cautiune, a masurii arestarii preventive sau a masurii arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat ori daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri . De o reglementare similara beneficiaza si masurile de siguranta cu caracter medical dispuse in cursul urmaririi penale. Astfel, conform art. 246 alin. (10) din Codul de procedura penala, daca dupa dispunerea masurii obligarii provizorii la tratament medical a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, ridicarea acesteia se dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza. De asemenea, potrivit art. 248 alin. (12) din Codul de procedura penala, daca dupa dispunerea masurii internarii medicale provizorii a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, ridicarea acesteia se dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza.
19. Raportat la cauza de fata, Curtea constata ca masurile de protectie a martorilor sunt masuri procesual penale cu caracter complex, prin care se urmareste cresterea eficientei activitatii de administrare a probelor si, prin aceasta, a procesului penal, cu garantarea sigurantei persoanelor implicate. Aceste masuri au ca scop asigurarea protectiei persoanelor care detin informatii cu privire la savarsirea unor infractiuni, informatii care prezinta relevanta pentru solutionarea unor cauze penale, persoane a caror viata, integritate corporala sau libertate sunt in pericol, ca urmare a faptului ca au furnizat respectivele informatii sau au fost de acord sa le furnizeze organelor judiciare. Legislatia procesual penala reglementeaza masurile de protectie a martorilor la sectiunea a 5-a - Protectia martorilor a cap. II - Audierea persoanelor al titlului IV - Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii al partii generale a Codului de procedura penala, respectiv la art. 125-130 din acelasi cod, care cuprind dispozitii cu privire la martorii amenintati si martorii vulnerabili, precum si prin Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, ce reglementeaza masuri de protectie a martorilor complementare celor prevazute de Codul de procedura penala.
20. Institutia martorului amenintat este o institutie procesual penala relativ noua in legislatia romaneasca, ce are la baza Rezolutia Consiliului Uniunii Europene 327/04 din 23 noiembrie 1995 privind protectia martorilor in cadrul luptei impotriva criminalitatii organizate internationale, Rezolutia Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996 privind persoanele care coopereaza in procesul judiciar in lupta impotriva criminalitatii organizate si Recomandarea Consiliului Europei nr. R(97)13 privind intimidarea martorilor si drepturile apararii, adoptata la 10 septembrie 1997 de Comitetul de Ministri si adresata statelor membre.
21. Pentru ca o persoana sa dobandeasca statutul de martor amenintat, conform dispozitiilor art. 125 din Codul de procedura penala, trebuie sa existe o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului sau a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor false. Prin urmare, persoana in cauza trebuie sa aiba calitatea de martor in procesul penal si sa cunoasca date si informatii cu un rol determinant in solutionarea unor cauze penale, date si informatii pe care le-a comunicat sau urmeaza sa le comunice organului judiciar.
22. Masurile de protectie ce pot fi luate cu privire la persoanele care se afla in situatia anterior analizata sunt, conform art. 126 alin. (1) din Codul de procedura penala, urmatoarele: supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare, insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in cursul deplasarilor, protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaratia sa si audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente.
23. Pe de alta parte, legiuitorul a prevazut o valoare probanta restransa a declaratiilor martorului protejat, aspect reglementat la art. 103 alin. (3) din Codul de procedura penala, potrivit caruia hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati. Restrangerea valorii probante a declaratiilor date de martorii protejati are la baza temerea ca acestia ar putea fi supusi unui anumit control de autoritate din partea organului de urmarire penala si astfel ar putea fi influentati in declaratii, pentru ca au anumite interese in a actiona conform dorintei organului judiciar, intrucat resimt datoria morala de a actiona astfel, ca urmare a instituirii masurilor de protectie sau din alte motive. Pentru aceste considerente, si dispozitiile art. 861 alin. 6 din Codul de procedura penala din 1968 limitau efectele declaratiilor martorilor supusi masurilor de protectie in comparatie cu efectele declaratiilor martorilor obisnuiti, aratand ca acestea pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
24. Mai mult, cu privire la valoarea probanta a declaratiilor martorului protejat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut, in jurisprudenta sa, ca drepturile apararii sunt restranse intr-un mod incompatibil cu garantiile prevazute la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, atunci cand o condamnare se fondeaza in intregime sau intr-o masura determinanta pe marturia facuta de o persoana pe care acuzatul nu a putut-o interoga. Prin aceeasi jurisprudenta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca folosirea declaratiilor martorilor anonimi pentru a dispune condamnarea unei persoane nu este, in sine, incompatibila cu prevederile Conventiei, insa, in conditiile mentinerii anonimatului martorului acuzarii, prevederile art. 6 paragraful 1 si paragraful 3 lit. d) din Conventie impun ca dezavantajul cu care se confrunta apararea sa fie in mod suficient contrabalansat prin procedura urmata de autoritatile judiciare. S-a retinut, totodata, ca probele obtinute de la martori, in conditiile in care drepturile apararii nu au putut fi asigurate la un nivel cerut de Conventie, trebuie analizate cu extrema atentie, iar condamnarea unui acuzat nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate sau intr-o masura determinanta pe marturia anonima (a se vedea hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 20 noiembrie 1989, 14 februarie 2002 si 28 februarie 2006, pronuntate in cauzele Kostovski impotriva Olandei, paragraful 42, Visser impotriva Olandei, paragrafele 43-46, si Krasniki impotriva Republicii Cehe, paragrafele 79-86).
25. Prin urmare, administrarea probei cu martori in procesul penal, in conditiile instituirii in ceea ce ii priveste a unor masuri dintre cele prevazute la art. 126 alin. (1) din Codul de procedura penala, reprezinta o exceptie de la regulile generale referitoare la audierea martorilor, exceptie ce determina obtinerea unor declaratii cu o valoare probanta restransa, a caror utilizare in procesul penal trebuie facuta conform art. 103 alin. (3) din Codul de procedura penala, mai sus invocat. Pentru acest motiv, se impune ca aceasta exceptie sa fie in mod expres reglementata, atat sub aspectul organelor judiciare competente sa dispuna, sa verifice sau sa constate incetarea masurilor de protectie a martorilor, cat si sub cel al procedurii corespunzatoare exercitarii acestor atributii, in toate etapele procesului penal, in scopul respectarii exigentelor constitutionale referitoare la claritatea, precizia si previzibilitatea legii, prevazute la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala si al asigurarii dreptului la un proces echitabil si dreptului la aparare, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie .
26. In aceste conditii, dispozitiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, intrucat nu stabilesc, in mod expres, nici organul judiciar care are competenta de a se pronunta cu privire la masurile de protectie dispuse conform alin. (1) al aceluiasi articol, nici actul si modalitatea in care este exercitata competenta anterior mentionata, in ipoteza in care masurile de protectie astfel luate se mentin dupa momentul inceperii judecatii, sunt lipsite de claritate, precizie si previzibilitate, contravenind prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie .
27. Referitor la standardele de calitate a legii, Curtea Constitutionala a retinut, in jurisprudenta sa, ca prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie consacra principiul respectarii obligatorii a legilor si ca, pentru a fi respectata de destinatarii sai, legea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte de precizie, claritate si previzibilitate, astfel incat acesti destinatari sa isi poata adapta in mod corespunzator conduita . S-a retinut, prin aceeasi jurisprudenta, ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Totodata, Curtea a retinut ca, desi este dificil a fi redactate legi de o precizie totala si o anumita suplete se poate dovedi a fi de dorit, aceasta suplete nu trebuie sa afecteze previzibilitatea legii (a se vedea Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, si Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015). De asemenea, Curtea a retinut ca formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat, si, totodata, ca respectarea legilor este obligatorie, insa nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu este clara, precisa si previzibila, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii. De aceea, legiuitorul trebuie sa manifeste o deosebita atentie atunci cand adopta un act normativ (a se vedea Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 225 si 235).
28. De altfel, aceeasi cerinta referitoare la calitatea legii este impusa si de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, conform carora actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie, dispozitii legale a caror respectare de catre legiuitor este obligatorie, prin prisma prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitutie . In acest sens, prin Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Curtea Constitutionala a retinut ca, desi normele de tehnica legislativa nu au valoare constitutionala, prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricarui act normativ, a caror respectare este necesara pentru a asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, Curtea a retinut ca respectarea acestor norme concura la asigurarea unei legislatii care respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesare si ca nerespectarea normelor de tehnica legislativa determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare standardelor constitutionale anterior referite.
29. Referitor la dreptul la aparare, Curtea Constitutionala a statuat, in jurisprudenta sa, ca acesta este in serviciul efectivitatii realizarii dreptului constitutional al cetatenilor de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime (Decizia nr. 64 din 2 iunie 1994). Totodata, Curtea a calificat art. 24 din Constitutie ca fiind o garantie a dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 51, si Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, paragraful 23). Avand in vedere aceste evolutii jurisprudentiale, Curtea retine ca in cursul procedurilor judiciare dispozitiile art. 24 din Constitutie se analizeaza coroborat cu cele ale art. 21 alin. (3) din Constitutie, intrucat se subsumeaza acestora din urma. Avand in vedere cele de mai sus, raportat la cauza de fata si tinand seama de faptul ca incalcarea dreptului la aparare vizeaza o procedura judiciara, Curtea urmeaza sa retina incidenta art. 21 alin. (3) coroborat cu art. 24 alin. (1) din Constitutie .
30. Prin raportare la exigentele art. 21 alin. (3) coroborat cu art. 24 alin. (1) din Constitutie, dispozitiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, care prevad mentinerea in cursul judecatii a masurilor de protectie dispuse de procuror in cursul urmaririi penale, reglementeaza, de fapt, mentinerea, in etapa judecatii, a unei restrangerii exceptionale a exercitarii dreptului la aparare al inculpatului, fara a mentiona procedura prin care poate fi verificata necesitatea mentinerii acestor masuri, conditiile incetarii lor si organul judiciar caruia ii revin atributiile corespunzatoare realizarii unor astfel de verificari. Insa mentinerea unei astfel de restrangeri, coroborata cu lipsa unei proceduri expres reglementate de incetare a sa, atunci cand conditiile existente in cauza nu mai impun ca aceasta sa continue, echivaleaza cu o restrangere nelegala a exercitarii dreptului fundamental analizat. Mai mult, administrarea, in cursul judecatii, a probei cu martori, in conditiile mentinerii masurilor de protectie a martorilor dispuse in cursul urmaririi penale, desi nu mai subzista necesitatea mentinerii respectivelor masuri, poate determina nulitatea relativa a probelor astfel obtinute, potrivit art. 282 din Codul de procedura penala.
31. Curtea Constitutionala a retinut, in jurisprudenta sa, ca dreptul la aparare confera oricarei parti implicate intr-un proces, potrivit intereselor sale si indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevazute de lege pentru a invoca in apararea sa fapte sau imprejurari. Acest drept presupune participarea la sedintele de judecata, folosirea mijloacelor de proba si invocarea exceptiilor prevazute de legea procesual penala (a se vedea Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 33). Prin urmare, Curtea constata ca, drept exigenta impusa de prevederile art. 21 alin. (3) si art. 24 alin. (1) din Constitutie, este necesar ca dispozitiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala, care prevad mentinerea masurilor de protectie a martorului amenintat pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat, sa reglementeze, in mod expres, care este organul judiciar competent sa verifice necesitatea mentinerii sau incetarii acestor masuri si procedura prin care se realizeaza aceasta verificare .
32. Pentru aceste motive, Curtea constata ca prevederile art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale, incalcand dreptul la aparare, reglementat la art. 24 din Constitutie, ca garantie a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este prevazut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentala si la art. 6 din Conventie .
33. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi in privinta solutiei referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4) si (5) din Codul de procedura penala si cu majoritate de voturi in privinta solutiei referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 alin. (4) si (5) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de G.O. si G.N. in Dosarul nr. XXXX/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
2. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de G.O. si G.N. in Dosarul nr. XXXX/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 126 alin. (6) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 16 aprilie 2019.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 248/2019    Martor amenintat    Codul de Procedura Penala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019

Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului.
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020



Articole Juridice

Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964