Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala

  Publicat: 21 Jun 2019       149 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala raportat la art. 72 din Codul penal si la art. 211-217 din Codul de procedura penala a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 504 din 21.06.2019.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
A fost promulgat la 11.09.1865
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile dintre mai multe state, respectiv relatiile din cadrul comunitatii internationale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Participant la savarsirea unei infractiuni,

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala raportat la art. 72 din Codul penal si la art. 211-217 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de O.P. in Dosarul nr. XXX/33/2017 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si de minori. Exceptia formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se prezinta reprezentantul autorului exceptiei, domnul avocat B.L., cu delegatie depusa la dosar. Procedura de citare este legal indeplinita. Magistratul asistent refera asupra cererii depuse la dosar de catre autorul exceptiei, prin care acesta solicita judecarea in lipsa .
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul avocatului prezent, care sustine ca dispozitiile criticate sunt neconstitutionale. Aceste dispozitii nu asigura un proces echitabil si nu permit o aplicare constitutionala a legii, permitand ca anumite sanctiuni penale sa se transforme pentru condamnat intr-o pedeapsa suplimentara fata de cea aplicata de catre judecator. In ceea ce priveste masura controlului judiciar, legiuitorul a omis sa precizeze daca durata acesteia se deduce sau nu din pedeapsa aplicata. Daca o persoana este condamnata definitiv si anterior a fost supusa masurii preventive a controlului judiciar, rezulta ca acea persoana este supusa, in realitate, la doua pedepse. Arata ca, in art. 72 din Codul penal, legiuitorul a reglementat ca doar masurile preventive privative de libertate se deduc din pedeapsa aplicata, omitand sa reglementeze si deducerea duratei controlului judiciar din pedeapsa aplicata. In ceea ce priveste sustinerile regasite in punctele de vedere transmise de autoritati in sensul ca exceptia este inadmisibila, arata ca nu a solicitat completarea textului, astfel ca nu este incident acest caz de inadmisibilitate.
4. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Arata ca in Decizia nr. 650 din 11 noiembrie 2014, paragraful 22, Curtea a statuat ca fata de intensitatea masurii dispuse si de modul in care aceasta este dusa la indeplinire, masura controlului judiciar este o masura ce priveste restrangerea exercitiului dreptului la libera circulatie . Asa fiind, rezulta ca aceasta masura preventiva nu poate duce la o privare de libertate. Nu ne aflam in fata unei omisiuni de reglementare, legiuitorul fiind clar in a reglementa ca doar masurile privative de libertate se deduc din pedeapsa aplicata. Arata ca masura controlului judiciar nu este o pedeapsa, ci o masura preventiva ce are ca scop buna desfasurare a procesului penal. Intre situatiile identificate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca fiind privative de libertate nu se regaseste cea referitoare la dispunerea controlului judiciar.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 9 august 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXX/33/2017, Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala raportat la art. 72 din Codul penal si la art. 211-217 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de O.P., cu ocazia solutionarii unei contestatii la executare .
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca durata pentru care a fost dispusa masura preventiva a controlului judiciar nu este dedusa din pedeapsa aplicata. Autorul exceptiei apreciaza ca masurile preventive reprezinta o restrangere temporara a unor drepturi si libertati (de exemplu, libera circulatie etc.), iar acestea au o ingerinta mai mare sau mai mica asupra drepturilor individuale. Arata ca, desi in cazul arestului preventiv si al arestului la domiciliu legiuitorul a stabilit masura in care acestea se deduc din pedeapsa aplicata, in cazul controlului judiciar nu exista o astfel de prevedere. Astfel, persoana condamnata sufera in realitate doua sanctiuni, respectiv sanctiunea prevazuta de lege si aplicata prin hotararea de condamnare si sanctiunea rezultata din restrangerea pe o anumita perioada de timp a unor drepturi si libertati fundamentale.
7. Sustine ca desi legiuitorul a intervenit pentru a pune de acord dispozitiile referitoare la controlul judiciar cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 712 din 4 decembrie 2014, nu au fost respectate cele retinute in considerentele acestei decizii, in sensul ca nu s-a reglementat deducerea din pedeapsa aplicata a duratei pentru care a fost dispusa masura preventiva a controlului judiciar. Asa fiind, textele de lege criticate nu sunt complete, nefiind indeplinita cerinta referitoare la calitatea legilor, din contra, se produc prejudicii directe ce conduc la incalcarea evidenta a principiului legalitatii prevazut de art. 1 alin. (5) si de art. 23 alin. (12) din Constitutie . Sustine ca cerinta referitoare la calitatea legii trebuie indeplinita atat in ceea ce priveste definitia infractiunii, cat si in ceea ce priveste pedeapsa aplicabila. Or, referirea la pedeapsa aplicabila nu poate face abstractie de masurile preventive luate in cursul procesului penal si de modul de deducere a acestora.
8. In ceea ce priveste posibilitatea teoretica si practica a deducerii masurilor preventive neprivative de libertate din pedeapsa inchisorii aplicata, autorul exceptiei arata ca restrangerea unor drepturi este considerata de legiuitor ca fiind echivalenta cu inchisoarea si in cadrul altor institutii de drept penal, cand pedeapsa se considera a fi executata. Astfel, in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau in cazul liberarii conditionate, pedeapsa cu inchisoare nu se executa efectiv, dar prin limitarea altor drepturi pe o perioada de timp pedeapsa inchisorii este considerata executata. In acest sens face trimitere la art. 98 alin. (1) si la art. 106 din Codul penal, care contin sintagma "pedeapsa se considera executata". Sustine ca deducerea duratei masurii controlului judiciar din pedeapsa se impune cu atat mai mult cu cat continutul masurilor preventive prezinta similitudini cu cele stabilite pe durata termenului de supraveghere in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere . Astfel, restrictiile prevazute de art. 215 din Codul de procedura penala, in materia controlului judiciar, sunt similare celor impuse prin art. 93 din Codul penal, in materia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, sau de art. 101 din Codul penal, in materia liberarii conditionate.
9. Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori apreciaza ca masura controlului judiciar este o masura preventiva, luata in scopurile prevazute de art. 202 din Codul de procedura penala, neprivativa de libertate si ca atare nu poate fi dedusa dintr-o pedeapsa privativa de libertate. Paralela cu masura arestului preventiv si cu cea a arestului la domiciliu este neavenita, in conditiile in care acestea sunt masuri privative de libertate. In concluzie, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
11. Guvernul arata ca dispozitiile criticate reglementeaza deducerea duratei arestului la domiciliu din pedeapsa aplicata, prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsa . Sustine ca masura arestului la domiciliu face parte din categoria masurilor preventive, alaturi de retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune si arestarea preventiva. Masurile preventive sunt institutii de drept procesual cu caracter de constrangere, avand ca scop asigurarea unei bune desfasurari a procesului penal. Ele vizeaza starea de libertate a invinuitului sau inculpatului si au drept efect fie privarea de libertate, fie restrangerea libertatii de miscare.
12. Potrivit art. 221 alin. (1) din Codul de procedura penala, arestul la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului, pe o perioada determinata, de a nu parasi imobilul unde locuieste fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta. Astfel, in cazul arestului preventiv, inculpatul este obligat, pe durata luarii masurii, sa se afle intr-un loc anume desemnat, din aceasta perspectiva masura preventiva a arestului la domiciliu avand aceeasi natura cu arestul preventiv. Pe de alta parte, in cazul controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cautiune, se poate impune interdictia de a parasi tara sau o anumita localitate, ceea ce reprezinta o restrangere a exercitiului la libera circulatie si nu o privare de libertate. Optiunea legiuitorului de a deduce din pedeapsa aplicata durata arestului la domiciliu este justificata de faptul ca aceasta masura reprezinta o privare de libertate a inculpatului. In schimb, intrucat masura preventiva a controlului judiciar reprezinta doar o restrangere a dreptului la libera circulatie, aceasta masura nu are caracterul si nici intensitatea unei privari de libertate, nefiind justificata deducerea sa din pedeapsa aplicata. Totodata, reglementarea continuta de textul criticat, in sensul ca durata masurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata prin echivalarea unei zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi din pedeapsa, reprezinta optiunea pe care legiuitorul roman o are in cadrul politicii penale, fiind in deplina concordanta cu textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei. In consecinta, Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
13. Avocatul Poporului arata ca, potrivit Codului de procedura penala, masura arestului la domiciliu face parte din categoria masurilor preventive, pe langa retinere, control judiciar, control judiciar pe cautiune si arestare preventiva. Masurile preventive sunt institutii de drept procesual cu caracter de constrangere, avand drept scop asigurarea unei bune desfasurari a procesului penal, care vizeaza starea de libertate a invinuitului sau inculpatului si au drept efect fie privarea de libertate, fie restrangerea libertatii de miscare. Prin Decizia nr. 650 din 11 noiembrie 2014, Curtea a constatat ca masura arestului la domiciliu reprezinta o privare de libertate. Ca urmare, din perspectiva naturii/substantei, masura preventiva a arestului la domiciliu este similara cu cea a arestului preventiv.
14. In ceea ce priveste durata masurii, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile, ce poate fi prelungita, iar durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile . Astfel, si din perspectiva duratei, masura preventiva a arestului la domiciliu este similara cu cea a arestului preventiv.
15. In continuare, Avocatul Poporului apreciaza ca autorul exceptiei critica, de fapt, optiunea legiuitorului de a deduce durata masurii arestului la domiciliu din pedeapsa aplicata prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsa, deducere care nu se aplica si in cazul masurii controlului judiciar, respectiv controlului judiciar pe cautiune. Or, asa cum s-a aratat mai sus, arestul la domiciliu este o masura preventiva privativa de libertate, in timp ce controlul judiciar este o masura neprivativa de libertate. Ca atare, cele doua categorii nu se afla in aceeasi situatie juridica si, pe cale de consecinta, nu se poate retine incalcarea principiului egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice.
16. Totodata, se arata ca, in realitate, autorul exceptiei urmareste obtinerea unei noi solutii legislative, in sensul acordarii unei deduceri din pedeapsa si pe durata aplicarii masurii controlului judiciar, respectiv a controlului judiciar pe cautiune. Or, Curtea Constitutionala a retinut in mod constant ca acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tarii". In plus, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu modificarile si completarile ulterioare, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
17. Avand in vedere cele de mai sus, Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, este inadmisibila.
18. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
19. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
20. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala raportat la art. 72 din Codul penal si la art. 211-217 din Codul de procedura penala, cu urmatorul cuprins:
- Art. 72 din Codul penal:
"(1) Perioada in care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat, in acelasi timp ori in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost condamnat pentru o alta fapta decat cea care a determinat dispunerea masurii preventive.
(2) Perioada in care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade si in caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin inlaturarea in tot sau in parte a zilelor-amenda.
(3) In cazul amenzii care insoteste pedeapsa inchisorii, perioada in care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei inchisorii.";
- Art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala:
"Durata masurii arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsa ."
Dispozitiile art. 211-217 din Codul de procedura penala reglementeaza institutia controlului judiciar.
21. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textele criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (5) potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul international si dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 21 alin. (3) potrivit caruia partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, art. 23 alin. (12) potrivit caruia nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, art. 24 alin. (1) potrivit caruia dreptul la aparare este garantat, art. 25 alin. (1) referitor la libera circulatie si art. 53 alin. (1) referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
22. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin Sentinta penala a Curtii de Apel Bucuresti, modificata prin Decizia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, autorul exceptiei a fost condamnat la 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 290 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, si la 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) lit. b) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. In baza art. 38-39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 4 ani inchisoare sporita cu 1 an, rezultand o pedeapsa de executat de 5 ani inchisoare. Din aceasta pedeapsa a fost dedusa durata retinerii si arestarii preventive cuprinsa intre 21 ianuarie 2015-10 iulie 2015.
23. Curtea retine ca, prin contestatia la executare formulata de condamnatul contestator, s-a solicitat admiterea acesteia si, in consecinta, deducerea din pedeapsa a perioadei cuprinse intre 10 iulie 2015-20 iunie 2017, perioada in care fata de acesta a fost dispusa masura preventiva a controlului judiciar. In cadrul contestatiei la executare, condamnatul contestator a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) raportat la art. 72 din Codul penal si la art. 211-217 din Codul de procedura penala.
24. In acest context, Curtea constata ca dispozitiile art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala reglementeaza modalitatea de echivalare a zilelor de arest la domiciliu cu zilele de pedeapsa, in cazul deducerii duratei masurii preventive privative de libertate a arestului la domiciliu din pedeapsa aplicata.
25. Avand in vedere acest aspect si faptul ca in cadrul contestatiei la executare se solicita deducerea din pedeapsa aplicata a perioadei cat fata de inculpat a fost luata masura controlului judiciar, rezulta ca dispozitiile art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala nu au legatura cu solutionarea cauzei, in acceptiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa respinga, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala.
26. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 din Codul penal si art. 211-217 din Codul de procedura penala, Curtea retine ca dispozitiile art. 72 alin. (1) din Codul penal reglementeaza computarea duratei masurilor preventive privative de libertate, respectiv scaderea perioadei in care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate din durata pedepsei inchisorii pronuntate. Totodata, teza a doua a aceluiasi alineat prevede faptul ca scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat, in acelasi timp ori in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost condamnat pentru o alta fapta decat cea care a determinat dispunerea masurii preventive.
27. Curtea a constatat ca masura computarii duratei masurilor preventive privative de libertate are ca scop protectia libertatii individuale a persoanei, drept fundamental prevazut la art. 23 din Constitutie . Din aceasta perspectiva, Curtea a retinut ca, desi inculpatul care executa o masura preventiva privativa de libertate nu este supus regimului de executare a pedepselor privative de libertate, el este totusi privat in acest fel de libertate pentru o perioada consistenta de timp, in functie de imprejurarile si complexitatea cauzei, prin prelungirea masurii preventive dispuse sau prin inlocuirea ei cu o alta masura preventiva privativa de libertate (Decizia nr. 138 din 10 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragrafele 11 si 13).
28. De asemenea, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 72 alin. (1) din Codul penal, prin reglementarea unui mecanism de computare a masurilor preventive privative de libertate, constituie o garantie a libertatii individuale a persoanelor care executa astfel de masuri in cursul procesului penal, garantie ce constituie, totodata, o forma de protectie a dreptului lor la viata privata si de familie (Decizia nr. 441 din 22 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 838 din 23 octombrie 2017, paragraful 36).
29. In ceea ce priveste computarea masurilor preventive privative de libertate, in doctrina s-a apreciat ca, "potrivit legii, scaderea retinerii si a arestarii preventive din durata pedepsei privative de libertate pronuntate este o masura necesara, justificata si echitabila, deoarece, detinerea preventiva constituind o consecinta a faptei penale savarsite, la fel ca si pedeapsa, in acest mod condamnatul ar executa o pedeapsa mai mare decat cea aplicata de instanta daca nu s-ar face aceasta scadere. Rezulta ca un element important in calcularea duratei pedepsei care urmeaza sa fie executata il constituie computarea din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat a perioadei cat acesta a fost arestat preventiv, care se stie ca, in functie de complexitatea cauzei penale, poate insuma uneori luni de zile . Perioada in care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate, [...], legea o scade din pedeapsa pronuntata, deoarece atat detentiunea preventiva, cat si pedeapsa aplicata insumeaza suferinta globala pe care cel vinovat de comiterea infractiunii o suporta pe deplin justificat. Daca legea nu ar admite scaderea preventiei privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate intre gravitatea faptei si pedeapsa prea grea pe care o suporta condamnatul".
30. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea observa ca institutia computarii duratei masurilor preventive privative de libertate rezida in faptul ca, desi diferite prin natura lor, masurile preventive privative de libertate se aseamana pedepsei inchisorii din perspectiva faptului ca, in ambele cazuri, libertatea individuala este ingradita, fiind vizata in mod direct starea de libertate a unei persoane (suspect, inculpat, condamnat), concretizandu-se in privarea acestuia de libertate.
31. Or, noul Cod de procedura penala prevede cinci masuri preventive - reglementate expres si limitativ in art. 202 alin. (4), trei fiind privative de libertate (retinerea, arestul la domiciliu si arestarea preventiva), iar alte doua fiind restrictive de drepturi (controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune). In acest context, retinem ca masurile preventive sunt masuri procesuale ce vizeaza in mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizandu-se in privarea acestuia de libertate, in cazul retinerii, al arestarii preventive si al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind masuri preventive privative de libertate), fie alte drepturi sau libertati fundamentale, in cazul controlului judiciar si in cel al controlului judiciar pe cautiune (clasificate ca fiind masuri preventive neprivative de libertate).
32. In acest sens, Curtea a retinut ca masurile preventive sunt masuri ce au ca efect restrangerea, pentru perioade limitate de timp, a exercitiului unor drepturi fundamentale. Astfel, retinerea, arestul la domiciliu si arestarea preventiva, asa cum acestea sunt reglementate in Codul de procedura penala, sunt masuri preventive privative de libertate, privare ce presupune, per se, restrangerea exercitiului unui numar insemnat de drepturi fundamentale, cum sunt libera circulatie, prevazuta la art. 25 din Constitutie, dreptul la viata intima, familiala si privata, reglementat la art. 26 din Constitutie, dreptul la informatie, prevazut la art. 31 din Constitutie, accesul la cultura, reglementat la art. 33, si dreptul de asociere, prevazut la art. 40 din Constitutie . La randul lor, masura controlului judiciar si masura controlului judiciar pe cautiune, reglementate la art. 211-2151 si art. 216-217 din Codul de procedura penala, sunt masuri preventive neprivative de libertate, a caror dispunere este insotita de impunerea, ex lege, in sarcina inculpatului a unor obligatii ce au acelasi efect restrictiv cu privire la exercitarea de catre acesta a anumitor drepturi fundamentale, obligatii prevazute la art. 215 alin. (1) din Codul de procedura penala. In completarea regimului juridic astfel stabilit, organul judiciar care a dispus masura preventiva poate dispune, in privinta inculpatului, una sau mai multe dintre obligatiile reglementate la alin. (2) al aceluiasi art. 215 (Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 34).
33. Asa fiind, Curtea retine ca, desi atat retinerea, arestul la domiciliu, arestul preventiv, cat si controlul judiciar fac parte din categoria masurilor preventive, masura controlului judiciar este, spre deosebire de primele, o masura restrictiva de libertate, iar nu una privativa de libertate (a se vedea, in sens contrar, Decizia nr. 650 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015, referitoare la natura arestului la domiciliu).
34. Avand in vedere aceste aspecte, rezulta ca este intemeiata optiunea legiuitorului de a nu prevedea computarea duratei masurilor preventive restrictive de libertate din pedeapsa inchisorii pronuntate, fara a fi incalcate prevederile constitutionale invocate.
35. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de O.P. in Dosarul nr. XXX/33/2017 al Curtii de Apel Cluj - Sectia penala si de minori si constata ca dispozitiile art. 72 din Codul penal si art. 211-217 din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
2. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 28 februarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 115/2019    Codul de Procedura Penala    Codul de Procedura Penala    Masuri preventive privative de libertate    Calculul pedepsei    Echivalarea zilelor de arest    Arest la domiciliu    Dreptul la un proces echitabil



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu