Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

  Publicat: 21 Jun 2019       145 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 507 din 21.06.2019.

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constatare si declarare ca nevalabile a anumitor acte procedurale (ex. poprirea) sau a unor alegeri de membri in organele reprezentative ale statului sau ale agentilor economico-sociali (societati comerciale, asociatii etc.).
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Sintagma ce desemneaza creanta ce are o existenta neindoielnica in sensul ca asupra ei nu s-a conturat un litigiu.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicata de D.A., G.A. si E.A. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila si care constituie obiectul Dosarului nr. XXXD/2017 al Curtii Constitutionale.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, precizand ca, in ceea ce priveste pretinsa nesocotire a prevederilor art. 16 din Constitutie, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat in sensul constitutionalitati textului de lege criticat. Referitor la invocarea incalcarii dispozitiilor din Legea fundamentala care garanteaza dreptul de proprietate privata arata ca in cauza nu se poate retine notiunea de "bun" in sensul stabilit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru a putea vorbi despre o nesocotire a art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, prin prisma art. 20 alin. (1) din Constitutie si a art. 44 din Legea fundamentala.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Incheierea din 30 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, exceptie ridicata de D.A., G.A. si E.A. intr-o cauza civila avand ca obiect solutionarea cererii de anulare a unei decizii de invalidare emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor si obligarea acestei autoritati la stabilirea existentei si intinderii dreptului de proprietate asupra unor imobile - moara si asupra utilajelor si instalatiilor aferente, preluate in mod abuziv, dar care nu mai exista sau au fost casate si distruse.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 aduc atingere dreptului de proprietate privata al fostilor proprietari ai utilajelor si instalatiilor preluate de stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, avand in vedere ca acordarea masurilor reparatorii este conditionata de existenta fizica a acestora. Se instituie un tratament discriminatoriu, intrucat masurile reparatorii vizeaza utilajele si instalatiile care se afla in stare de functionare, nu si cele care au fost inlocuite, casate sau distruse. De asemenea sunt exceptate de la aplicarea alin. (2) si (3) bunurile imobile, fapt ce determina aplicarea unui tratament diferentiat intre persoanele ale caror bunuri mobile au fost inlocuite, casate, distruse si cele ale caror bunuri sunt in stare de functionare. Autorii exceptiei precizeaza ca, in cauza, valoarea utilajelor si instalatiilor era substantial mai mare decat a cladirilor nationalizate, pentru care le-au fost acordate despagubiri . Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 creeaza o discriminare in functie de aptitudinea unui bun de a rezista in timp, de proprietatile sale chimice si de imprejurarea ca tertul care a intrat in posesia lui a avut sau nu interesul sa il conserve. Se mai arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a precizat ca art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale garanteaza speranta legitima de a obtine un bun ori o creanta certa cu valoare patrimoniala. Asadar, au dreptul la masuri reparatorii prin echivalent pentru instalatiile si utilajele preluate odata cu imobilul fostii proprietari care au dovada detinerii proprietatii si a existentei utilajelor in momentul preluarii abuzive. Se invoca si Hotararea din 11 aprilie 2002, pronuntata in Cauza Lallement impotriva Frantei, prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca indemnizatia primita de reclamant pentru un teren expropriat a ignorat pierderea unor beneficii economice, astfel ca art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost violat. In concluzie, autorii exceptiei sustin ca se incalca dreptul de proprietate, in conditiile in care fostii proprietari ale caror utilaje si instalatii au fost inlocuite, casate sau distruse nu au dreptul la despagubiri .
6. Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza ca dispozitiile art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 sunt neconstitutionale in raport cu dispozitiile art. 44, dar nu si in raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie . Prevederile legale contestate nu contravin principiului egalitatii in fata legii, deoarece acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 incalca insa dreptul de proprietate privata, intrucat persoanele de la care au fost preluate de stat in mod abuziv imobilele in care au existat la data preluarii utilaje si instalatii nu sunt despagubite, desi situatia acestor bunuri la data intrarii in vigoare a legii nu a depins de vointa lor. Prin modul de reglementare a dispozitiilor art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001, persoanele aflate in situatia reclamantilor sunt lipsite in totalitate si de bunurile preluate in mod abuziv de stat si de posibilitatea de a obtine masuri reparatorii, in conditiile in care fac dovada proprietatii la data preluarii si a faptului ca bunurile au fost inlocuite, casate sau distruse ulterior preluarii de catre stat .
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
8. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere precizeaza ca, la adoptarea textului de lege criticat, legiuitorul a tinut seama de situatiile practice care nu pot fi rezolvate prin acordarea unor sume de bani in echivalent, deoarece prin scurgerea unei perioade indelungate de timp, valoarea bunurilor, utilajelor si instalatiilor - imobile prin incorporare - nu mai poate fi determinata, de vreme ce acestea nu mai exista. De altfel, in jurisprudenta sa constanta, Curtea Constitutionala a statuat ca exercitiul prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizat, fara a se tine seama de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit carora "continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca si de cele ale art. 136 alin. (5), care consacra caracterul inviolabil al proprietatii private "in conditiile legii organice". Curtea Constitutionala a aratat prin mai multe decizii (a se vedea Decizia nr. 190 din 13 martie 2007 sau Decizia nr. 1.346 din 9 decembrie 2008) ca "legiuitorul este liber sa opteze in privinta sferei bunurilor pentru care stabileste masuri reparatorii, precum si a intinderii si a modalitatii de acordare a acestora". In opinia Guvernului, textul de lege examinat nu instituie un tratament juridic diferit pentru categorii de cetateni aflate in situatii identice, ci are in vedere situatia concreta a bunurilor preluate.
9. Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Legiuitorul este liber sa opteze in privinta sferei bunurilor pentru care stabileste masuri reparatorii, precum si a intinderii si a modalitatii de acordare a acestora, atunci cand este vorba despre acordarea unor reparatii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice in mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil, in sensul dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii. Textul de lege examinat nu instituie un tratament juridic diferit pentru categorii de cetateni aflate in situatii identice, ci are in vedere situatia concreta a bunurilor preluate de stat (Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001). Mai arata ca isi mentine punctul de vedere care a fost retinut in Decizia nr. 190 din 13 martie 2007 si in Decizia nr. 1.346 din 9 decembrie 2008.
10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmatoarea redactare:
- Art. 6 alin. (2) si (3):
"(2) Masurile reparatorii privesc si utilajele si instalatiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odata cu imobilul, in afara de cazul in care au fost inlocuite, casate sau distruse.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), restituirea in natura se va dispune prin decizia sau dispozitia unitatii detinatoare."
13. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 16 alin. (1) privind egalitatea in fata legii si in art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza intai referitoare la garantarea si ocrotirea egala a dreptului de proprietate privata. Se invoca, de asemenea, prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind protectia proprietatii.
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 585 din 21 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 975 din 8 decembrie 2017, a retinut (paragraful 15) ca domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001, cu referire la bunurile ce fac obiectul masurilor reparatorii, cuprinde, in primul rand, bunurile imobile, astfel cum sunt definite in art. 6 alin. (1) din lege, respectiv terenurile, cu sau fara constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv. In privinta bunurilor mobile, masurile reparatorii instituite vizeaza doua situatii limitativ prevazute de Legea nr. 10/2001, republicata, si anume: o prima situatie este aceea a bunurilor mobile devenite imobile prin incorporare in constructii, cu oricare dintre destinatiile avute la data preluarii in mod abuziv, ipoteza prevazuta de art. 6 alin. (1) din lege, iar cea de-a doua se refera la utilajele si instalatiile - bunuri imobile prin destinatie, care au fost preluate in mod abuziv odata cu imobilul, situatie reglementata in art. 6 alin. (2) din lege. Potrivit acestui din urma text de lege, masurile reparatorii se acorda si pentru utilajele sau instalatiile preluate odata cu imobilul, cu conditia ca acestea sa nu fi fost inlocuite, casate sau distruse de persoana detinatoare, cu alte cuvinte, aceste bunuri trebuie sa existe, in materialitatea lor, la data intrarii in vigoare a legii reparatorii. In privinta bunurilor imobile - constructii, Curtea a observat, prin aceeasi decizie (paragraful 16), ca legea reparatorie nu mai instituie aceasta conditie a existentei fizice a bunului la data intrarii in vigoare a legii, astfel incat pentru constructiile demolate se acorda masuri reparatorii, cu exceptia cazului in care acestea au fost distruse de calamitati naturale [art. 10 alin. (1) si alin. (6), art. 18 lit. b) din Legea nr. 10/2001, republicata].
15. Analizand actul normativ criticat din perspectiva bunurilor care fac obiectul restituirii, Curtea a retinut (paragrafele 17 si 18) ca domeniul principal de aplicare al acestuia este reprezentat de bunurile imobile, terenuri sau constructii, iar restituirea bunurilor mobile are loc doar in situatiile in care acestea sunt intr-un raport de accesorietate cu bunul imobil prin natura sa, a carui restituire se solicita. Pe de alta parte, avand in vedere bunul restituit, cu referire la criteriul obiectiv al duratei de exploatare a unui bun mobil de tipul unui utilaj/unei instalatii, spre deosebire de durata de exploatare a unei constructii, Curtea a apreciat ca este pe deplin justificata optiunea legiuitorului de restituire a utilajelor si instalatiilor preluate odata cu imobilul, numai cu conditia ca acestea sa existe la data intrarii in vigoare a legii reparatorii, in considerarea perioadei indelungate de timp care a trecut de la posibila preluare abuziva, pe de o parte, si data intrarii in vigoare a actului normativ cu caracter reparatoriu, pe de alta parte . In acelasi sens, in conditiile inexistentei fizice a bunului mobil a carui restituire se cere, Curtea a remarcat dificultatea probarii existentei si valorii acestuia, in scopul obtinerii de masuri reparatorii, avand in vedere ca nu intotdeauna s-au realizat procese-verbale cu inventarul bunurilor mobile preluate odata cu imobilul, in conditiile unei preluari abuzive. Aceste constatari justifica, de altfel, aprecierea in sensul ca nu au fost nesocotite prevederile constitutionale ale art. 44, care garanteaza si ocrotesc dreptul de proprietate .
16. Fata de critica potrivit careia prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat ar institui o discriminare intre persoanele indreptatite la restituirea utilajelor si instalatiilor preluate odata cu imobilul si persoanele indreptatite la restituirea bunurilor imobile, precum constructiile, discriminare bazata pe situatia concreta a bunului, Curtea a retinut (paragrafele 19-20 din decizia mai sus mentionata) ca, potrivit jurisprudentei sale referitoare la principiul egalitatii in drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Totodata, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
17. In consecinta, Curtea a constatat (paragraful 21) ca natura bunului, cu referire la durata de exploatare a unui bun mobil, de tipul celor reglementate de textul de lege criticat, spre deosebire de un imobil - constructie, constituie un criteriu obiectiv si rational, de natura a justifica optiunea legiuitorului de a institui un tratament juridic diferit in privinta acordarii de masuri reparatorii in echivalent doar pentru utilajele/instalatiile existente la data intrarii in vigoare a legii.
18. Pentru aceste considerente, Curtea nu poate retine incalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) privind egalitatea in fata legii.
19. Curtea Constitutionala a mai analizat constitutionalitatea prevederilor legale criticate si in cadrul controlului a priori, exercitat inainte de promulgarea legii. Pronuntandu-se asupra textului de lege criticat din punctul de vedere al optiunii legitime a legiuitorului de a decide asupra categoriilor de bunuri care fac obiectul restituirii, pe de o parte, si, pe de alta parte, avand in vedere bunul restituit, prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reglementand posibilitatea acordarii de reparatii numai pentru utilajele si instalatiile existente la data intrarii in vigoare a legii, nu incalca prin aceasta prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie . Sub acest aspect, fiind vorba despre acordarea, prin reglementari legislative, a unor reparatii pentru bunuri preluate de stat sau de alte persoane juridice in mod abuziv, dar pe baza unui titlu valabil, in sensul dispozitiilor legale in vigoare la data preluarii, legiuitorul este liber sa opteze in privinta sferei bunurilor pentru care stabileste masuri reparatorii, precum si a intinderii si a modalitatii de acordare a acestora. Textul de lege examinat nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetateni aflate in situatii identice, ci are in vedere situatia concreta a bunurilor preluate. Din acest text de lege rezulta doar ca legiuitorul a considerat, fara a incalca vreo dispozitie constitutionala, ca, in prezent, se poate reglementa restituirea catre fostii proprietari numai a utilajelor si a instalatiilor existente.
20. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a modifica jurisprudenta Curtii, atat solutia, cat si considerentele deciziilor citate sunt aplicabile si in prezenta cauza.
21. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de D.A., G.A. si E.A. in Dosarul nr. XXXXX/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila si constata ca prevederile art. 6 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 12 februarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 82/2019    Imobile preluate abuziv    Legea 10/2001    Dreptul de proprietate privata    Egalitatea in fata legii



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu