1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilorart. 31 teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, in forma in vigoare la data de 12 iunie 2015, exceptie ridicata de S.L. in Dosarul nr. XXX/43/2015/a4 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXD/2018.2. La apelul nominal se prezinta, pentru autorul exceptiei de neconstitutionalitate, domnul avocat P.Z., cu imputernicire avocatiala depusa la dosar, si consilierul juridic din partea Agentiei Nationale de Integritate, cu delegatie depusa la dosar, procedura de citare fiind legal indeplinita.3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca partea Agentia Nationala de Integritate a depus concluzii scrise la dosarul cauzei, in sensul respingerii, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul avocatului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia, aratand ca se incalca principiul egalitatii si cel al nediscriminarii prevazute de Constitutie, pentru ca este aplicat tratament diferentiat unor situatii similare.5. Criteriul tratamentului diferentiat nu este obiectiv, avand in vedere ca autorul niciodata nu a savarsit niciun act de comert din perspectiva caruia sa fie considerat profesionist in terminologia actuala. Din punctul de vedere al criteriului subiectiv, membrii intreprinderii familiale se afla in situatie identica cu asociatii unei societati cu raspundere limitata, societati pe actiuni si cu asociatii comanditati ai societatii in comandita simpla si cu asociatii comanditati ai societatii in comandita pe actiuni . Cu toate acestea, doar membrul intreprinderii familiale este considerat profesionist ope legis. In aceste conditii, autorul s-a gasit intr-o situatie de incompatibilitate care ii ingradeste dreptul de a candida in alegerile locale.6. In final, arata ca exceptia se impune a fi admisa si dintr-o perspectiva teleologica, respectiv a faptului ca legiuitorul a abrogat in mod implicit, in decembrie 2016, solutia legislativa criticata.7. Avand cuvantul, consilierul juridic pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Prevederea legala este expresa si concisa si poate fi privita din perspectiva scopului Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, si anume integritatea in exercitarea functiei publice. Prevederea criticata nu contine norme discriminatorii, aplicandu-se in mod egal tuturor categoriilor vizate de ipoteza sa. Cu privire la comerciantii persoane fizice, nu exista analogie intre membrii intreprinderii familiale, pe de o parte, si actionarii si asociatii persoanelor juridice, pe de alta parte, intrucat acestia din urma nu pot desfasura activitati economice, nu participa in mod direct la conducerea societatii si nu raspund cu patrimoniul personal pentru prejudiciul respectivei societati.8. Avand cuvantul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca nu se incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, textul criticat aplicandu-se tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie.
C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
9. Prin Incheierea din 26 februarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. XXX/43/2015/a4, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, in forma in vigoare la data de 12 iunie 2015. Exceptia a fost ridicata de S.L., recurent-reclamant intr-o cauza avand ca obiect anularea unui raport de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate de constatare a existentei unei incompatibilitati.10. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a criticat prevederile tezei intai a art. 31 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, in forma in care era in vigoare la data de 12.06.2015, in masura in care calitatea de comerciant conferita prin lege se refera la membrul asociatiei familiale. Apreciaza ca este discriminat fata de persoanele fizice care au calitatea de asociati sau actionari in societatile (comerciale) reglementate prin Legea nr. 31/1990, dar care nu au calitate de comerciant, potrivit legii.11. In opinia autorului exceptiei, situatia juridica a membrului asociatiei familiale este similara cu situatia asociatilor sau actionarilor in societatile (comerciale) reglementate prin Legea nr. 31/1990, mai precis cu cea a asociatilor sau actionarilor comanditari, in sensul ca ei nu efectueaza acte de comert in reprezentarea sau in numele formelor asociative in care au calitatea respectiva, in conditiile in care reprezentantul desemnat al asociatiei familiale, respectiv administratorii si asociatii comanditati sunt cei care efectueaza acte si fapte de comert prin definitie, ei fiind calificati drept comercianti, respectiv profesionisti, in actuala terminologie juridica.12. Doar membrul asociatiei familiale, fiind calificat comerciant de dispozitiile criticate, desi se afla in situatie identica cu ceilalti membri ai societatilor necomercianti, se afla in situatie de incompatibilitate cu calitatea de ales local, functionar public sau demnitar, pe cand acestia din urma pot avea calitatile mentionate.13. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal arata ca exista doua categorii de profesionisti - notiune care o inlocuieste pe cea de comerciant folosita in legislatia anterioara noului Cod civil. Astfel, exista categoria profesionistilor persoane fizice, al caror regim juridic este reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, si cea a profesionistilor persoane juridice, supuse Legii nr. 31/1990, ambele categorii avand obligatia de a indeplini formalitatile de inregistrare prevazute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, pentru a se infiinta si pentru a asigura opozabilitatea fata de terti.14. Rezulta ca regimul juridic aplicabil celor doua categorii de profesionisti difera dupa cum initiatorii acestora actioneaza in mod individual sau ca membri ai unei intreprinderi individuale, in calitate de persoane fizice, ori aleg sa se asocieze pentru a crea o societate cu personalitate juridica. Deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice care exploateaza o intreprindere si asociatii sau actionarii unor persoane juridice justifica in mod obiectiv aplicarea unui regim juridic diferit. Astfel, spre deosebire de persoana juridica, care incheie acte juridice in nume propriu, isi asuma drepturi si obligatii in calitate de profesionist prin intermediul organelor sale de administrare si raspunde pentru obligatiile asumate cu patrimoniul propriu, asociatii sau actionarii neavand posibilitatea sa participe in mod direct la conducerea ei, formele de organizare in care persoanele fizice pot deveni profesionisti instituie in sarcina acestora raspunderea nelimitata pentru obligatiile asumate in virtutea calitatii de profesionist, care le este recunoscuta in temeiul legii.15. Cu referire la consecintele acestui regim juridic diferentiat, Inalta Curte de Casatie si Justitie observa ca, intr-adevar, in cazul comerciantilor persoane fizice, recunoasterea acestei calitati atat reprezentantului intreprinderii familiale, cat si membrilor acesteia are ca efect restrangerea dreptului de a fi ales, in virtutea incompatibilitatilor instituite de lege, insa aceste persoane nu se afla in situatii analoage cu asociatii si actionarii persoanelor juridice, intrucat acestia din urma nu pot desfasura personal activitati economice, nu participa in mod direct la conducerea societatii si nu raspund cu patrimoniul personal pentru datoriile societatii.16. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.17. Guvernul, Avocatul Poporului si presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
C U R T E A, examinand incheierea de sesizare, concluziile orale si cele scrise depuse, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
18. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.19. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 31 teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, aprobata cu modificari si completari, prin Legea nr. 182/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, in forma pe care acestea o aveau anterior modificarilor aduse de Legea nr. 182/2016. Atata vreme cat continutul dispozitiilor normative aplicabile cauzei in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate este acela de la data de 12 iunie 2015, exceptia de neconstitutionalitate este admisibila din perspectiva dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor (...) privind neconstitutionalitatea unei (...) dispozitii (...) sau dintr-o ordonanta in vigoare (...)", asa cum au fost acestea interpretate de Curtea Constitutionala incepand cu Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. Prin urmare, Curtea urmeaza sa analizeze constitutionalitatea dispozitiilor art. 31 teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008: "Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice (...)."20. Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 4 alin. (2) referitoare la interzicerea discriminarii si art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea in drepturi .21. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca cele doua categorii de subiecti de drept care, in opinia autorului, sunt tratate in mod diferentiat de catre legiuitor sunt, pe de o parte, membrii intreprinderii familiale si, pe de alta parte, membrii unei societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, in particular membrii societatilor in comandita simpla si ai celor in comandita pe actiuni . Regimul diferentiat consta, in viziunea autorului, in faptul ca legiuitorul le acorda doar membrilor intreprinderii familiale calitatea de comerciant, nu si membrilor societatilor in comandita simpla si ai celor in comandita pe actiuni . In opinia autorului, acest tratament diferentiat ii discrimineaza pe membrii intreprinderilor familiale fata de asociatii societatilor in comandita simpla si ai celor in comandita pe actiuni, avand in vedere ca aceste doua categorii se afla in situatii asemanatoare.22. Pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate este necesara clarificarea a doua chestiuni prealabile. Mai intai, este necesara clarificarea deosebirilor dintre notiunea de intreprindere familiala si cea de societate in comandita. In al doilea rand, este necesara clarificarea notiunii de comerciant/profesionist, in intelesul dat acesteia de catre legiuitor.23. Din coroborarea dispozitiilor art. 2 lit. h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, potrivit carora intreprindere familiala este intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de membrii unei familii, si a dispozitiilor art. 2 lit. f) din acelasi act normativ, potrivit carora intreprinderea economica este activitatea economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca, materii prime, mijloace logistice si informatie, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, rezulta ca intreprinderea familiala nu este un subiect de drept distinct de membrii familiei care o compun. Intreprinderea familiala nu este, cu alte cuvinte, o persoana juridica, ci o intreprindere economica angrenata intr-o activitate economica, in intelesul dat acestei din urma notiuni de dispozitiile art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, potrivit carora "activitate economica - activitate cu scop lucrativ, constand in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii".24. In ceea ce priveste stabilirea naturii juridice a societatilor in comandita, sunt relevante dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit carora "In vederea desfasurarii de activitati cu scop lucrativ, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati cu personalitate juridica, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi", precum si ale art. 2 din aceeasi lege, potrivit carora "Daca prin lege nu se prevede altfel, societatile cu personalitate juridica se constituie in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata."25. Dispozitiile criticate stabilesc faptul ca membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice. Avand insa in vedere dispozitiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora "Notiunea A«profesionistA» prevazuta la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil.", precum si faptul ca dispozitiile criticate se incadreaza in notiunea de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil, rezulta ca, in solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea va tine seama de definitia data notiunii de profesionist prin dispozitiile art. 3 alin. (2) si (3) din Codul civil, potrivit carora "(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere . (3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ".26. Legiuitorul acorda, in mod explicit, prin dispozitiile criticate, calitatea de comerciant/profesionist membrilor intreprinderilor familiale. In schimb, nu exista o dispozitie similara cu referire la asociatii societatilor in comandita. Avand in vedere criticile de neconstitutionalitate, Curtea va stabili daca atribuirea de catre legiuitor a calitatii de comerciant/profesionist, astfel cum tot legiuitorul o defineste, doar membrilor intreprinderilor familiale si nu si asociatilor societatilor in comandita contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie . Cu alte cuvinte, Curtea va stabili daca aplicarea de catre legiuitor a definitiei date notiunii de profesionist membrilor intreprinderilor familiale si nu si asociatilor in comandita este discriminatorie, in sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie .27. Curtea constata ca activitatile membrilor intreprinderilor familiale reprezinta exploatare a unei intreprinderi, in sensul art. 3 alin. (3) din Codul civil, iar activitatile asociatilor comanditari nu reprezinta exploatare a unei intreprinderi. Ca atare, cele doua categorii de persoane nu se afla in aceeasi situatie relevanta si, astfel, legiuitorul este indreptatit sa acorde calitatea de comerciant/profesionist doar membrilor intreprinderilor familiale.28. Se observa astfel ca, in vreme ce intreprinderile familiale nu sunt persoane juridice, societatile in comandita si cele in comandita pe actiuni sunt persoane juridice. In aceste conditii, trebuie tinut cont de continutul dispozitiilor art. 193 alin. (1) din Codul civil, potrivit carora "Persoana juridica participa in nume propriu la circuitul civil si raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel." Prin urmare, asociatii comanditari ai societatilor in comandita nu participa in nume propriu la circuitul civil. Ca atare nu ei sunt cei care exploateaza o intreprindere, in sensul art. 3 alin. (2) si (3) din Codul civil, ci insasi societatea pe care au constituit-o.29. In schimb, nu se poate spune ca intreprinderea familiala participa in nume propriu la circuitul civil si nici ca raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, pentru simplul motiv ca, din principiu, intreprinderea familiala, nefiind persoana juridica, nu are un patrimoniu distinct de al membrilor sai. Prin urmare, membrii intreprinderii familiale insisi sunt cei care exploateaza o intreprindere, in sensul art. 3 alin. (2) si (3) din Codul civil.30. Situatia nu se schimba nici daca sunt avute in vedere dispozitiile art. 29 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, potrivit carora "(1) Intreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, incheiat de membrii familiei in forma scrisa, ca o conditie de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sanctiunea nulitatii, datele de identificare ale membrilor familiei si ale reprezentantului desemnat din randul acestora [...]. (2) Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele intreprinderii familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura speciala se semneaza de catre toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu deplina si reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restransa". Astfel, reprezentantul desemnat prin acordul de constituire nu este analog organelor de conducere ale societatii in comandita, respectiv asociatilor comanditati si, deci, nu se poate deduce ca intreprinderea familiala este o persoana juridica.31. In concluzie, membrii intreprinderii familiale si asociatii societatilor in comandita nu se afla in aceeasi situatie, pentru a putea permite Curtii Constitutionale constatarea unei eventuale discriminari interzise de art. 16 alin. (1) din Constitutie . Asa cum in mod repetat a subliniat Curtea in jurisprudenta sa, o conditie esentiala pentru a stabili neconformitatea cu art. 16 alin. (1) din Constitutie a unei masuri prin care statul trateaza in mod diferentiat categorii de subiecti de drept este ca acestea sa se afle in aceeasi situatie. Astfel, in paragraful 44 al Deciziei nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, Curtea a reamintit cele retinute in Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, dupa cum urmeaza: "[...] Egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, consacrata cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constitutie, isi gaseste aplicare doar atunci cand partile se gasesc in situatii identice sau egale, care impun si justifica acelasi tratament juridic si deci instituirea aceluiasi regim juridic. Per a contrario, cand acestea se afla in situatii diferite, regimul juridic aplicabil fiecareia nu poate fi decat diferit, solutie legislativa care nu contravine, ci, dimpotriva, decurge logic din chiar principiul enuntat. Cand criteriul in functie de care isi gaseste aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv si rezonabil, si nu subiectiv si arbitrar, fiind constituit de o anumita situatie prevazuta de ipoteza normei, si nu de apartenenta sau de o calitate a persoanei, privitor la care isi gaseste aplicare, asadar intuitu personae, nu exista temei pentru calificarea reglementarii deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrara normei constitutionale de referinta."32. In aceste conditii, avand in vedere ca membrii intreprinderilor familiale nu se afla intr-o situatie analoaga cu cea a asociatilor societatilor in comandita, dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie permit legiuitorului sa trateze in mod diferentiat cele doua categorii, respectiv sa acorde calitatea de comerciant/profesionist doar membrilor intreprinderilor familiale, fara sa acorde aceasta calitate si asociatilor societatilor in comandita.33. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de S.L. in Dosarul nr. XXX/43/2015/a4 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 31 teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, in forma anterioara modificarii prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.Pronuntata in sedinta din data de 9 aprilie 2019.
Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de „spor”. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul „Meritul Militar”. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala Sursa: Irina Maria Diculescu
Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii Sursa: Irina Maria Diculescu
Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate Sursa: EuroAvocatura.ro
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu