Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995

  Publicat: 19 Jul 2019       212 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si a sintagmei "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special" din art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 595 din 19.07.2019.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului, in temeiul art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie, si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.954D/2017.
2. La apelul nominal se prezinta, pentru Avocatul Poporului, doamna Emma Turtoi, sef Serviciu contencios constitutional si recurs in interesul legii, cu imputernicire depusa la dosar.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantei Avocatului Poporului, care arata ca dispozitiile legale care inlatura cadrele militare in activitate de la beneficiul acordarii concediului pentru ingrijirea copilului cu handicap in varsta de pana la 18 ani sunt de natura sa aduca atingere prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor si la ocrotirea sanatatii. Argumentele invocate de Avocatul Poporului pornesc de la principiul prevalentei interesului superior al copilului cu handicap in varsta de pana la 18 ani in raport cu interesul public izvorat din statutul special generat de apartenenta la o anumita categorie socioprofesionala a parintelui asigurat. Diferenta de tratament juridic dintre categoriile de asigurati in sistemul public in recunoasterea si garantarea unor drepturi de asigurari sociale nu este justificata in mod obiectiv si rezonabil, fiind, prin urmare, incalcat principiul egalitatii in drepturi . Avocatul Poporului recunoaste ca exista si trebuie sa existe o diferenta intre cadrele militare si alte categorii de personal, sub aspectul conditiilor de incadrare, al atributiilor, al incompatibilitatilor, al drepturilor si interdictiilor, insa aceasta diferenta de tratament nu trebuie sa se oglindeasca si in ceea ce priveste beneficiul unei forme de asigurare sociala, cu implicatii grave asupra sanatatii minorului cu handicap in varsta de pana la 18 ani. Considerentele avute in vedere de legiuitor nu sunt indeajuns de puternice pentru a justifica in mod obiectiv si rational instituirea unui tratament diferentiat intre cadrele militare, pe de o parte, si celelalte categorii de asigurati. In stabilirea concediului si a indemnizatiei aferente pentru ingrijirea copilului cu handicap de pana la 18 ani, legiuitorul a avut in vedere nevoia copilului de a primi ingrijiri medicale din partea parintilor. In concluzie, pentru argumentele expuse, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, aminteste cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 90 din 10 februarie 2005, in sensul ca, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate nu se deosebesc de celelalte categorii de asigurati, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferentiat, care ii priveaza pe acestia de beneficiul unei forme de asigurare sociala prevazute de lege pentru toate persoanele asigurate, apare ca fiind discriminatorie. Prin urmare, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si ceilalti asigurati, iar tratamentul juridic diferentiat criticat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate reprezinta o incalcare a art. 16 din Constitutie . Mai mult, apreciaza ca dispozitiile de lege criticate au in vedere si un drept al copilului, fiind o masura de protectie pentru minorul cu handicap, astfel ca art. 16 din Constitutie este incalcat si din aceasta perspectiva . Art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede interzicerea discriminarii. De asemenea, in Conventia pentru apararea drepturilor copilului, statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila, drept care nu poate fi asigurat prin interzicerea posibilitatii parintelui de a ingriji sanatatea copilului sau, din considerente ce tin de apartenenta la anumite categorii socioprofesionale.


C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:


5. Prin Adresa nr. 18.490 din 18 decembrie 2017, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 12.569 din 21 decembrie 2017, in temeiul art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie si al art. 32 din Legea nr. 47/1992, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului sustine ca dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si cele ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, prin care cadrelor militare in activitate li se limiteaza acordarea dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, motivat de statutul generat de situatia militara a parintelui, creeaza o diferenta de tratament juridic nejustificata obiectiv si rational in raport cu celelalte categorii socioprofesionale pentru care se acorda concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani. Astfel, sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra egalitatea in drepturi a cetatenilor, precum si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii.
7. De asemenea, Avocatul Poporului sustine ca sunt incalcate si prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, intrucat dreptul la concediu pentru ingrijirea copilului cu handicap reprezinta una dintre formele de asigurari sociale la care se refera textul constitutional mai sus amintit.
8. Avocatul Poporului recunoaste ca, in raport cu alte categorii de salariati, cadrele militare in activitate se afla intr-o situatie diferita sub aspectul conditiilor de incadrare, al atributiilor, al drepturilor, al incompatibilitatilor si al interdictiilor. Cu toate acestea, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate nu se deosebesc de celelalte categorii de asigurati, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferentiat, care ii priveaza pe acestia de beneficiul unei forme de asigurare sociala prevazute de lege pentru toate persoanele asigurate, apare ca fiind discriminatorie.
9. Totodata, considera ca, in cazul textelor de lege supuse controlului de constitutionalitate, considerentele avute in vedere de legiuitor nu pot fi apreciate ca fiind indeajuns de puternice pentru a justifica, in mod obiectiv si rational, instituirea unui tratament diferentiat pentru cadrele militare in activitate .
10. Avocatul Poporului apreciaza ca, prin stabilirea concediului pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani si a indemnizatiei aferente, legiuitorul a avut in vedere protectia copilului, nevoia acestuia de a primi ingrijiri medicale din partea parintelui, indiferent de categoria socioprofesionala din care face parte .
11. De asemenea, Avocatul Poporului considera ca prin dispozitiile de lege criticate este incalcat si principiul constitutional care consacra dreptul la ocrotirea sanatatii, intrucat prin privarea parintelui care este cadru militar activ de concediul pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, si de indemnizatia aferenta se aduce o atingere grava interesului copilului, acela de a beneficia de ingrijiri medicale corespunzatoare. In acest sens mentioneaza ca, potrivit art. 6 din Conventia cu privire la drepturile copilului, statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil, iar acestea vor face tot ce le sta in putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului. Totodata, in conformitate cu art. 24 din aceeasi conventie, statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Astfel, vor depune eforturi pentru a garanta ca niciun copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii . In plus, potrivit art. 4 din aceeasi conventie, statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura necesare in vederea punerii in aplicare a drepturilor recunoscute in conventie .
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) si art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecatorul- raportor, sustinerile reprezentantei Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobata prin Legea nr. 399/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006. Curtea observa ca Avocatul Poporului nu critica intregul continut al art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, ci doar ultima teza, respectiv sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special". Totodata, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Textele de lege criticate au urmatorul continut:
- Art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005:
"Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile si persoanelor care isi desfasoara activitatea in ministerele si institutiile din sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala, cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special.";
- Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995:
"Cadrele militare in activitate, femei si barbati, au dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare."
16. Avocatul Poporului considera ca aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor si art. 34 privind ocrotirea sanatatii. De asemenea, invoca incalcarea prevederilor internationale ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii si ale art. 4, 6 si 24 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001.
17. Examinand dispozitiile de lege criticate, Curtea retine ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 reglementeaza dreptul persoanelor asigurate la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Unul dintre drepturile de asigurari sociale consacrate de acest act normativ este concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, reglementat in art. 26-30 din capitolul V. Asa cum Curtea Constitutionala a retinut prin Decizia nr. 90 din 10 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005, dispozitiile art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie consacra dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, iar dreptul la concediu pentru ingrijirea copilului bolnav "reprezinta una dintre formele de asigurari sociale la care se refera textul constitutional mai sus amintit".
18. Curtea observa, totodata, ca, desi dreptul la concediu si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav consacrat de art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se acorda parintelui, ca urmare a indeplinirii conditiilor legale de stagiu de cotizare stabilite de art. 7 din acelasi act normativ, reglementarea vizeaza, in realitate, nevoile de ocrotire a sanatatii copilului, constituindu-se, prin urmare, si ca o expresie a prevederilor art. 34 din Constitutie .
19. Din aceeasi perspectiva, reglementarea privind dreptul la concediu si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav reprezinta si o concretizare a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat ca parte la Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, in care se consacra obligatia statelor parti de a lua "toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura necesare in vederea punerii in aplicare a drepturilor recunoscute in prezenta conventie" (art. 4), precum si obligatia de a recunoaste "dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare" (art. 24 paragraful 1).
20. Cu toate acestea, avand in vedere statutele profesionale speciale carora se supun cadrele militare active, politistii si functionarii publici, in care sunt prevazute drepturi si obligatii specifice acestor categorii socioprofesionale, dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 stabilesc ca drepturile reglementate de acest act normativ nu se aplica acestora.
21. Dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, reglementand situatia cadrelor militare in activitate, prevad insa dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare.
22. Curtea constata ca dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 confirma faptul ca, din perspectiva obiectivului vizat de legiuitor, cadrele militare nu se deosebesc de celelalte categorii socioprofesionale care au calitatea de asigurati potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 sub aspectul dreptului de a beneficia de concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav, ratiunile ce tin de nevoia de ocrotire a sanatatii copilului regasindu-se in mod identic, indiferent de categoria socioprofesionala avuta in vedere. Cu toate acestea, drepturile acordate sunt limitate in comparatie cu cele prevazute pentru celelalte categorii de asigurati ce intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, rezultand astfel un tratament juridic diferentiat, fundamentat pe criterii ce tin de apartenenta la o anumita categorie socioprofesionala.
23. In jurisprudenta sa, asa cum este Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Curtea Constitutionala a statuat ca "situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational".
24. In acelasi sens este jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste criteriile de apreciere a respectarii art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevederi care interzic discriminarea. Astfel, prin Hotararea din 4 noiembrie 2008, pronuntata in Cauza Carson si altii contra Regatului Unit, instanta europeana a retinut ca "articolul 14 ofera protectie impotriva oricaror discriminari in exercitiul drepturilor si libertatilor garantate de Conventie, dar orice diferenta de tratament nu semnifica, in mod automat, incalcarea sa. Pentru ca o asemenea incalcare sa se produca, trebuie stabilit ca persoane aflate in situatii analoage sau comparabile beneficiaza de un tratament preferential si ca distinctia nu isi gaseste nicio justificare obiectiva si rezonabila. [...] O distinctie de tratament privitoare la un drept prevazut de Conventie nu trebuie numai sa urmareasca un scop legitim, trebuie in acelasi timp sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit".
25. Avand in vedere aceste repere, Curtea retine ca instituirea unui tratament juridic distinct pentru anumite categorii socioprofesionale, asa cum sunt si cadrele militare in activitate, este fundamentata pe un criteriu obiectiv, ce tine de specificul activitatii acestora, care justifica instituirea unor drepturi si obligatii specifice. In mod concret, in ceea ce priveste cadrele militare in activitate, se are in vedere faptul ca acestea sunt in serviciul natiunii, ocupand o functie militara menita sa asigure functionarea, perfectionarea si conducerea organismului militar in timp de pace si de razboi (art. 1 alin. 2, art. 4 alin. 1 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 80/1995. Prin urmare, "profesia de ofiter, maistru militar sau subofiter in activitate incumba indatoriri suplimentare, precum si interzicerea ori restrangerea exercitarii unor drepturi si libertati, potrivit legii" (art. 7 alin. 2 din Legea nr. 80/1995).
26. Existenta unui regim juridic distinct pentru aceasta categorie socioprofesionala trebuie interpretata, prin urmare, atat in sensul instituirii unor interdictii ori restrangeri ale exercitiului unor drepturi permise altor categorii socioprofesionale - asa cum sunt interdictiile si incompatibilitatile reglementate de art. 28-31 din Legea nr. 80/1995 -, al stabilirii unor obligatii specifice - asa cum sunt cele prevazute de art. 8 din aceeasi lege -, cat si al prevederii unor drepturi menite sa compenseze toate aceste masuri restrictive, precum si riscurile carora se supun cadrele militare in activitatea desfasurata.
27. Cu toate acestea, Curtea aminteste, in acord cu cele retinute mai sus, ca legiuitorul a apreciat ca, asemenea celorlalte categorii de asigurati, cadrele militare in activitate trebuie sa beneficieze de dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav. Ceea ce difera este perioada pentru care se acorda aceste drepturi .
28. Referitor la aceasta diferenta de tratament juridic, Curtea retine ca dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani, presupune perioade succesive de absenta a parintelui asigurat de la indeplinirea indatoririlor profesionale. Or, asa cum s-a aratat mai sus, cadrul militar activ se afla in serviciul natiunii, al interesului general, ceea ce implica acceptarea unor restrangeri ale drepturilor individuale, restrangeri acceptate odata cu alegerea carierei militare.
29. Cu toate acestea, Curtea aminteste ca dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav vizeaza, totodata, ocrotirea sanatatii copilului. In masura in care restrangerea exercitiului unor drepturi ale cadrului militar poate fi privita ca fiind o consecinta a alegerii voluntare a carierei militare, nu aceeasi concluzie se poate desprinde si in ceea ce priveste afectarea sanatatii copilului cu handicap, imprejurare care, in cele mai multe cazuri, este imposibil de prevazut.
30. Mai mult, Curtea apreciaza ca, daca in anumite situatii, interesul public al societatii poate prevala asupra drepturilor si intereselor particulare, un asemenea raport nu mai poate fi conceput atunci cand servirea interesului public are drept consecinta afectarea acelor drepturi care garanteaza insasi existenta biologica a individului, asa cum sunt dreptul la sanatate si dreptul la viata. In opinia Curtii, crearea conditiilor si incurajarea parintilor sa participe la ingrijirea sanatatii propriilor copii apare ca cea mai fireasca si logica masura, de vreme ce acestia sunt cei mai implicati din punct de vedere afectiv si cei mai capabili sa recepteze si sa vina in intampinarea nevoilor specifice ale copilului.
31. In concluzie, avand in vedere atat reperele jurisprudentiale mai sus amintite, cat si cele constatate cu privire la tratamentul juridic diferit instituit pentru cadrele militare active prin textele de lege care constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 61 teza finala din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, respectiv sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special", si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 sunt contrare atat art. 16 alin. (1), cat si celor ale art. 34 si art. 47 alin. (2) din Constitutie . De asemenea, Curtea apreciaza ca sunt incalcate si prevederile art. 20 din Constitutie prin raportare la dispozitiile art. 4 si 24 din Conventia cu privire la drepturile copilului si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
32. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E
:


Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special" din art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 323/2019    Legea 80/1995    Statutul cadrelor militare



Comentează: Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu