Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier

  Publicat: 22 Oct 2019       272 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 854 din 22.10.2019.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Puteti depune o plangere la Curte daca va considerati victima directa a unei incalcari a drepturilor sau garantiilor prevazute in Conventie sau in protocoalele acesteia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, obiectie formulata de Presedintele Romaniei.
2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 4.857 din 12 iunie 2019 si constituie obiectul Dosarului nr. 1.735A/2019.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se arata ca forma legii transmise la promulgare este una ulterioara procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 684 din 6 noiembrie 2018, si, avand in vedere ca Parlamentul a adoptat o serie de reglementari care excedeaza limitelor deciziei mentionate, se apreciaza ca legea criticata a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie .
4. Se mentioneaza ca, la data de 27 iulie 2018, Presedintele Romaniei a formulat o sesizare de neconstitutionalitate asupra legii criticate. Prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile articolului unic [cu referire la art. 109 alin. (6) - (11), (13) si (14) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002] din legea criticata sunt neconstitutionale. Dupa parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, Parlamentul a adoptat legea criticata in forma dedusa controlului Curtii Constitutionale prin prezenta sesizare .
5. Asadar, Decizia Curtii Constitutionale nr. 684 din 6 noiembrie 2018 a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de catre Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstitutionale cu decizia instantei constitutionale in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie . Potrivit jurisprudentei sale constante (a se vedea Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007, deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 si Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018), Curtea Constitutionala a statuat ca, in cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii ca operatiune de tehnica legislativa, fara a putea aduce alte modificari de substanta legii in cauza. Or, in cazul de fata, in cadrul procedurii de punere de acord a legii cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 684 din 6 noiembrie 2018, Parlamentul a eliminat anumite texte din legea criticata, desi acestea nu au facut obiectul sesizarii de neconstitutionalitate si nici al controlului de constitutionalitate, iar altele au fost modificate, desi acestea nu au fost declarate neconstitutionale si nu corespund vreunei necesitati de recorelare cu celelalte dispozitii ale legii.
6. Astfel, prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018, Curtea a constatat ca articolul unic, cu referire la modificarea alin. (3) al art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, din legea in forma anterioara controlului de constitutionalitate este constitutional. In procedura reexaminarii, Parlamentul a modificat insa textul alin. (3) al art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, desi acesta a fost declarat constitutional de catre instanta constitutionala, ca urmare a efectuarii controlului de constitutionalitate. Asadar, modificarea acestor dispozitii s-a facut cu depasirea limitelor deciziei Curtii Constitutionale, astfel incat dispozitiile art. 147 alin. (2) din Constitutie au fost incalcate. Cu privire la limitele reexaminarii, se invoca Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 si Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018.
7. Mai mult decat atat, se considera ca legea a fost adoptata cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018 si prin jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, infrangand in acest mod vointa instantei de contencios constitutional. Astfel, legea s-a adoptat prin inlaturarea efectului deciziei instantei constitutionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele si dispozitiile obligatorii ale deciziilor Curtii Constitutionale se impun cu aceeasi forta juridica tuturor subiectelor de drept . De aceea, tinand cont de aceste argumente, precum si de cele anterior expuse, se considera ca legea criticata a fost adoptata si cu incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie .
8. Se arata ca aceleasi critici sunt aplicabile si in ceea ce priveste modul in care s-a pus de acord cu Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018 articolul unic, cu referire la modificarea alin. (4) al art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, din legea in forma anterioara controlului de constitutionalitate. Se considera ca aceasta interventie legislativa s-a realizat prin depasirea limitelor stabilite prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018 si contrar prevederilor art. 147 alin. (2) din Constitutie .
9. Se mai arata ca din legea criticata lipsesc dispozitiile cuprinse la articolul unic referitoare la modificarea alin. (5) si (12) ale art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum acestea erau prevazute in legea adoptata in prima faza, anterior realizarii controlului de constitutionalitate. Aceste prevederi nu au facut nici obiectul sesizarii de neconstitutionalitate a Presedintelui Romaniei si nici al controlului de constitutionalitate, astfel ca eliminarea acestora s-a facut cu depasirea limitelor deciziei Curtii Constitutionale. Prin urmare, ca efect al depasirii de catre Parlament a limitelor reexaminarii, a fost incalcat art. 147 alin. (2) din Constitutie . Se face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, paragraful 48.
10. In concluzie, se arata ca legea supusa controlului de constitutionalitate s-a adoptat cu nesocotirea celor statuate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 684 din 6 noiembrie 2018. Se subliniaza ca este esential ca instanta constitutionala sa procedeze la solutionarea definitiva a acestei situatii si sa constate neconstitutionalitatea acestei legi in ansamblu, fara posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamina.
11. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectia de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere.
12. Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
13. Se sustine ca, in urma pronuntarii Deciziei nr. 684 din 6 noiembrie 2018, Parlamentul a modificat art. 109 in integralitatea sa pentru a respecta prevederile constitutionale, asigurandu-se astfel caracterul unitar al reglementarii in cauza. In continutul sau, modificarile aduse prin legea criticata au in vedere reglementarea unei anumite conduite expres prevazute in sarcina participantilor la trafic, cat si a politiei rutiere sau a administratorilor drumurilor publice, precum si sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii legii. S-a urmarit readucerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 la scopul sau initial, respectiv preventia accidentelor si dobandirea unui comportament responsabil al conducatorilor auto.
14. Se arata ca limbajul juridic este clar, previzibil si neechivoc, din continutul acestuia lipsind pasajele obscure sau solutiile normative contradictorii.
Dispozitiile sunt redactate intr-un stil specific normativ, prezentand norma instituita fara explicatii sau justificari, prin folosirea cuvintelor in sensul lor curent din limba romana. Conceptele si notiunile utilizate sunt in concordanta cu actul normativ de baza in care se integreaza, respectiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, iar detalierea diferitelor situatii procedurale este departe de a fi ambigua, fiind redata previzibil si univoc, cu respectarea Legii nr. 24/2000.
15. Se mai arata ca, sub aparenta unor critici referitoare la ambiguitatea si neclaritatea textelor de lege, se solicita, in fapt, interpretarea acestora, aspect ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale. Invocarea unei eventuale neclaritati nu intra in sfera exercitarii controlului de constitutionalitate, ci mai degraba tine de stricta interpretare si aplicare a legii. De asemenea, sustinerile autorului sesizarii care tin expres de corelarea tehnico- legislativa nu pot face obiectul sesizarii de neconstitutionalitate, neintrand in sfera contenciosului constitutional.
16. Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul- raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
17. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
18. Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea vizeaza, in mod punctual, articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (3) si (4)] din lege, precum si eliminarea din corpul legii a fostelor alin. (5) si (12) ale art. 109 cuprinse in articolul unic al legii in varianta sa redactionala anterioara Deciziei nr. 684 din 6 noiembrie 2018.
19. Articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (3) si (4)] din lege are urmatorul cuprins:
"Articol unic
Articolul 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
[...]
"(3) Constatarea contraventiilor cu privire la faptele care incalca dispozitiile privind limitele de viteza se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(4) Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive, conform alin. (1) si care nu sunt amplasate in locuri vizibile."
20. Articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (5) si (12)] din legea in varianta sa redactionala anterioara Deciziei nr. 684 din 6 noiembrie 2018 avea urmatorul cuprins:
"Articol unic
Articolul 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
[...]
(5) Autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar pot fi utilizate stationar sau in miscare.
[...]
(12) Pentru amenzile contraventionale in cuantum de pana la 20 puncte-amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege."
21. Textele constitutionale invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt cele art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale.
(1) Parcursul legislativ al legii analizate
22. Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost adoptata de Senat, in calitate de Camera de reflectie, la 7 martie 2018, iar de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, la 5 iulie 2018.
23. Presedintele Romaniei a formulat o obiectie de neconstitutionalitate cu privire la legea analizata, iar Curtea, prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 18 ianuarie 2019, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile articolului unic [cu referire la art. 109 alin. (6)-(11), (13) si (14) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002] din Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice sunt neconstitutionale.
24. Conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, Senatul a reexaminat legea analizata si, in calitate de Camera de reflectie, a adoptat-o la data de 15 aprilie 2019, iar Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, a adoptat legea mentionata la data de 14 mai 2019.
25. Legea astfel reexaminata a fost depusa la secretarii generali ai celor doua Camere la data de 29 mai 2019, iar la 4 iunie 2019 a fost transmisa Presedintelui Romaniei spre promulgare. La 12 iunie 2019, Presedintele Romaniei a formulat prezenta obiectie de neconstitutionalitate.
(2) Admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate
26. Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate formulata indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, atat sub aspectul obiectului sau, fiind vorba de o lege adoptata si nepromulgata, cat si sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulata de Presedintele Romaniei.
27. Cu privire la termenul in care poate fi sesizata instanta constitutionala, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, acesta este de 5 zile de la data depunerii legii adoptate la secretarii generali ai celor doua Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, incepand de la acelasi moment, daca legea a fost adoptata in procedura de urgenta. Totodata, in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constitutie, se face in termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar potrivit art. 77 alin. (3) din Constitutie, in termen de cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare. Luand act de faptul ca obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata in termenul de 10 zile prevazut de art. 77 alin. (3) din Constitutie, Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate este admisibila sub aspectul respectarii termenului in care poate fi sesizata instanta constitutionala.
(3) Analiza obiectiei de neconstitutionalitate
28. Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca reexaminarea realizata conform art. 147 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale", presupune deschiderea de drept a procedurii de reexaminare a legii de catre Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale, in temeiul art. 147 alin. (2) din Constitutie . In cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica si alte prevederi legale numai daca acestea se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementarii, si, in masura in care se impune, va recorela celelalte dispozitii ale legii ca operatiune de tehnica legislativa, fara a putea aduce alte modificari de substanta legii in cauza (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 187, si Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragraful 32).
29. De regula, reexaminarea vizeaza numai prevederile legale constatate ca fiind neconstitutionale, exceptie facand ipotezele in care (i) alte prevederi se gasesc intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale sau (ii) alte prevederi care, desi nu sunt in relatie indisolubila cu acestea, trebuie recorelate ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale. In aceasta din urma ipoteza, insa, modificarea operata in scopul recorelarii nu poate fi una care sa vizeze substanta legii (Decizia nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, paragraful 61).
30. In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate privind articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (3) si (4)] din lege, Curtea constata ca cele doua texte modificate au format obiectul controlului de constitutionalitate a priori realizat prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018. Curtea, la paragraful 68 al deciziei antereferite, a statuat ca nu poate retine criticile de neconstitutionalitate formulate cu privire la acestea, astfel incat a constatat constitutionalitatea celor doua texte legale. Prin urmare, acestor texte nu li se puteau aduce niciun fel de modificari decat daca erau intr-o legatura indisolubila cu dispozitiile declarate ca fiind neconstitutionale sau daca, desi nu erau in relatie indisolubila cu acestea, trebuiau recorelate ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
31. Articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (3)] din lege avea in forma sa initiala urmatorul cuprins: "(3) Constatarea contraventiilor cu privire la faptele care incalca dispozitiile privind limitele de viteza se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei." Dupa reexaminare, acesta a dobandit urmatorul cuprins: "(3) Constatarea contraventiilor cu privire la faptele care incalca dispozitiile privind limitele de viteza se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei."
32. Curtea retine asadar ca, in urma reexaminarii, textul criticat, fata de forma sa initiala, cuprinde sintagma "mijloacelor tehnice certificate". Este o adaugare nepermisa in continutul acestuia, avand in vedere ca modificarea astfel operata nu vizeaza dispozitii constatate ca fiind neconstitutionale, nu se afla in legatura indisolubila cu acestea si nu este un text care trebuie recorelat ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Din contra, se consacra o noua solutie legislativa in sensul ca mijloacele tehnice certificate ar constitui un dispozitiv destinat masurarii vitezei, ceea ce reprezinta in sine o confuzie terminologica. Potrivit art. 6 pct. 19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, mijlocul tehnic certificat este dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenta in aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circulatie, in timp ce, potrivit art. 6 pct. 20 din aceeasi ordonanta de urgenta, mijlocul tehnic omologat si verificat metrologic este dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei. Mai mult, dispozitiile art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4, lit. b) pct. 2, lit. c) pct. 3 si lit. d) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc, pentru toate contraventiile savarsite prin incalcarea limitelor legale de viteza, ca depasirea vitezei maxime admise este "constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic". Asadar, desi mijlocul tehnic certificat nu este si nu poate fi un dispozitiv de masurare a vitezei, legiuitorul il califica drept un astfel de dispozitiv, ceea ce reprezinta in sine o incalcare a dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie in privinta componentei de calitate a legilor.
33. Articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (4)] din lege avea in forma sa initiala urmatorul cuprins: "(4) Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere si care sunt pozitionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive, conform alin. (1)." Dupa reexaminare, acesta a dobandit urmatorul cuprins: "(4) Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive, conform alin. (1) si care nu sunt amplasate in locuri vizibile."
34. Avand in vedere ca legiuitorul a operat in cadrul reexaminarii o asemenea modificare asupra unui text care nu a fost constatat ca fiind neconstitutional, care nu era in legatura directa cu vreun astfel de text si care nu trebuia recorelat ca urmare a Deciziei nr. 684 din 6 noiembrie 2018, coroborat cu faptul ca textul introdus creeaza un dubiu cu privire la obiectul amplasarii/pozitionarii, si anume autovehiculul sau dispozitivul de masurare a vitezei, Curtea constata ca au fost depasite limitele reexaminarii prevazute de art. 147 alin. (2) din Constitutie . Chiar daca interventia legislativa operata a avut ca intentie de reglementare fluenta textului, astfel de interventii nu pot fi acceptate in procedura reexaminarii, care redeschide procedura legislativa numai in privinta textelor constatate ca fiind neconstitutionale, a textelor aflate in legatura indisolubila cu acestea si a altor texte care trebuie recorelate ca urmare a modificarilor operate in vederea punerii de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
35. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate ce vizeaza eliminarea continutului normativ cuprins in articolul unic [cu referire la art. 109 alin. (5) si (12)] din legea in varianta sa redactionala anterioara Deciziei nr. 684 din 6 noiembrie 2018, Curtea observa ca dispozitiile articolului unic [cu referire la art. 109 alin. (6)-(11) si (13) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002] din legea criticata in varianta sa redactionala initiala au fost constatate ca fiind neconstitutionale prin Decizia nr. 684 din 6 noiembrie 2018. Aceste alineate sunt succesive in raport cu cele a caror eliminare este criticata in prezenta cauza.
36. Curtea retine ca textul alin. (5) din redactarea initiala a legii se afla in legatura directa cu alin. (6) constatat ca fiind neconstitutional, in sensul ca textul alin. (5) stabilea ca autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar pot fi utilizate stationar sau in miscare, iar, ulterior, alin. (6) dezvolta teza referitoare la autovehiculele utilizate stationar. Aceasta este interpretarea corecta pentru ca, in caz contrar, daca s-ar accepta ideea ca prin continutul sau alin. (5) consacra el insusi posibilitatea utilizarii stationare sau in miscare a autovehiculelor pe care sunt instalate dispozitivele radar, ar fi insemnat ca, in prezent, norma in vigoare nu ar permite utilizarea stationara sau utilizarea in miscare a acestor autovehicule. Or, art. 109 alin. (2) din ordonanta de urgenta in vigoare, potrivit caruia "constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contraventiei", nu distinge intre cele doua modalitati de utilizare, astfel ca aceste autovehicule sunt utilizate atat stationar, cat si in miscare. Prin urmare, legiuitorul avea competenta constitutionala de a elimina acest text in cadrul procedurii reexaminarii.
37. Curtea mai retine ca textul alin. (12) din redactarea initiala a legii nu se afla in legatura indisolubila cu alin. (13) constatat ca fiind neconstitutional. Alin. (13) prevedea ca "In cazul prevazut la alin. (12), agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta reprezentand contravaloarea amenzii, in care se mentioneaza data, numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind necesara incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispune si o sanctiune contraventionala complementara". Curtea a constatat ca modificarea propusa prin alin. (13), dat fiind faptul ca nu se emite un proces-verbal de constatare a contraventiei, duce la lipsirea contravenientului de posibilitatea de a solicita unei instante de judecata constatarea nelegalitatii aplicarii sanctiunii, fiind incalcate prevederile art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie. Prin urmare, alin. (12), care vizeaza posibilitatea acordata contravenientului ca, pentru amenzile contraventionale in cuantum de pana la 20 puncte- amenda, sa achite pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege, avea un continutul juridic bine determinat, nu era intr-un raport de necesara corelare cu alin. (13), astfel incat legiuitorul nu avea competenta constitutionala de a-l elimina in faza reexaminarii legii.
38. Curtea mai retine ca art. 109 alin. (6) si (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 aveau un continut similar cu alin. (12) analizat in prezenta cauza si cu alin. (13) constatat ca fiind neconstitutional. Art. 109 alin. (6) si (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 a fost in vigoare pana in data de 24 august 2018, data la care a fost abrogat prin Legea nr. 203/2018 privind masuri de eficientizare a achitarii amenzilor contraventionale, lege adoptata la 27 iunie 2018 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018. Prezenta lege, in forma sa initiala, adoptata la 5 iulie 2018, reintroducea aceste texte. Dat fiind ca legea criticata a fost contestata potrivit art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, ea nu a mai intrat in vigoare, iar in momentul de fata, in reexaminare, legiuitorul a eliminat textul tocmai pentru a-l corela cu Legea nr. 203/2018. Totusi, o asemenea conduita este contrara jurisprudentei Curtii Constitutionale, intrucat in cadrul reexaminarii nu pot fi modificate/completate/eliminate texte care nu au format obiectul controlului de constitutionalitate si care nu se afla intr-o corelare cu vreun alte text constatat ca fiind neconstitutional din corpul legii. Legiuitorul trebuia sa reglementeze, in realitate, actul pe care il emite agentul constatator [proces-verbal], si nu sa elimine posibilitatea platii amenzii la acesta. Prin urmare, legiuitorul nu avea competenta constitutionala de a elimina acest text in cadrul procedurii reexaminarii in scopul de a-l corela cu realitatea normativa existenta, avand in schimb posibilitatea, intr-o atare situatie anacronica, sa nu adopte legea tocmai pentru a se initia o alta propunere legislativa care sa modeleze continutul normativ al celei analizate in cauza de fata cu noul cadru normativ.
39. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Admite obiectia de neconstitutionalitate formulata si constata ca articolul unic [cu referire la alin. (3) si (4) si la eliminarea fostului alineat (12)] din Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice este neconstitutional.
2. Respinge, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si constata ca articolul unic [cu referire la eliminarea fostului alineat (5)] din Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice este constitutional in raport cu criticile formulate.


Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 10 iulie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    Curtea Constitutionala    CCR    Codul Rutier    Decizia 439/2019    OUG 195/2002



Comentează: Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: Art. 21 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 - entitatea notificata va inainta dispozitia, la emiterea careia a fost obligata de instanta, impreuna cu dosarul administrativ, direct catre Secretariatul Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu