Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Instanta in fata careia se invoca exceptia de neconstitutionalitate nu are atributii de jurisdictie constitutionala

Instanta in fata careia se invoca exceptia de neconstitutionalitate nu are atributii de jurisdictie constitutionala

  Publicat: 24 Jan 2020       1482 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 11.10.2017 sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar B. SPRL si administrator special C., a chemat in judecata pe parata D. S.R.L., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea paratei la plata debitului restant in valoare de 441.744,86 RON, din care 63.845,51 RON reprezentand contravaloare penalitati de intarziere aferente facturilor achitate cu intarziere, in procent de 0,15%/zi de intarziere, calculate de la data scadentei fiecarei facturi si pana la data achitarii integrale, si 377.899,35 RON reprezentand contravaloare storno discount, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Conform Art. 73 din Legea 8/1996, autorul unui program pentru calculator beneficiaza de dreptul exclusiv de realiza si a autoriza:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin sentinta civila nr. 616 din 02 martie 2018, Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a civila a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata si s-a respins cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata .


Impotriva sentintei primei instante au declarat apel ambele parti.


Prin apelul formulat, apelanta-reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar E. SPRL a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, sustinand ca acestea sunt lipsite de claritate si precizie, prin omisiunea de precizare expresa a efectelor hotararii judecatoresti vizand insolventa, respectiv autoritatea sau puterea de lucru judecat a acesteia fata de alte proceduri si incalca dreptul la un proces echitabil instituit de art. 21 alin. (3), art. 124 din Constitutia Romaniei, art. 6 par. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 si 18 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie .


Prin incheierea din 5 decembrie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila, s-a respins cererea formulata de apelanta-reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar E. SPRL, privind sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, ca inadmisibila.


In motivarea acestei solutii, instanta a retinut, in esenta, ca sesizarea nu indeplineste in mod cumulativ cerintele prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 intrucat nu se critica neconformitatea unei dispozitii legale cu normele constitutionale ci insuficienta normei legale, deci un vid legislativ, ceea ce nu poate face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.


In concret, partea a reclamat omisiunea legiuitorului de a preciza expres efectele hotararii judecatoresti pronuntate in conditiile art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 in cadrul altor proceduri, asadar nu o dispozitie legala ci lipsa acesteia, aspect care nu poate fundamenta o exceptie de neconstitutionalitate.


Impotriva incheierii din 5 decembrie 2018, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila, a declarat recurs recurenta-reclamanta A. S.R.L., prin administrator judiciar E. SPRL, invocand dispozitiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., in temeiul carora a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate formulata.


In dezvoltarea motivului de casare invocat, recurenta a sustinut, in esenta, ca incheierea atacata a fost pronuntata cu incalcarea sau aplicarea gresita a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia de neconstitutionalitate a fost motivata prin raportare la normele constitutionale, respectiv dreptul la un proces echitabil, instituit de art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, art. 124 din Constitutia Romaniei, referitor la infaptuirea justitiei, dar si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 si 18 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie privitor la interdictia generala a oricarei forme de discriminare .


A aratat recurenta ca, desi a sustinut ca prevederile art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 incalca dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, precum si art. 124 din Constitutia Romaniei referitor la infaptuirea justitiei, totusi, prin aplicarea gresita a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, instanta a retinut, in mod eronat, ca exceptia invocata nu critica incalcarea normelor constitutionale.


Imprejurarea ca a motivat incalcarea normelor constitutionale privind dreptul la un proces echitabil fata de lipsa de claritate si precizie a textului art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, prin omisiunea de precizare expresa cu privire la efectele hotararii judecatoresti vizand insolventa, respectiv rasfrangerea acestora asupra altor materii sub aspectul autoritatii de lucru judecat a considerentelor decizorii ale acestei hotarari, nu poate sustine argumentul instantei de apel privind nerespectarea criteriului de neconformare cu normele constitutionale, atata timp cat in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a indicat in mod clar incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, referitor la dreptul la un proces echitabil; art. 124 din Constitutia Romaniei referitor la infaptuirea justitiei si a motivat in mod corespunzator aceasta incalcare, in sensul ca textul reglementat de art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 incalca dreptul la un proces echitabil din cauza continutului sau deficitar, care permite interpretari neconforme cu dreptul la un proces echitabil privind autoritatea de lucru judecat, prin prisma considerentelor decizorii asupra cererilor intemeiate pe dreptul comun in materie.


A mai aratat recurenta ca dreptul la un proces echitabil este grav vatamat, intrucat judecatorul investit ulterior cu solutionarea cererii intemeiata pe dreptul comun in materie este tinut sa tina seama de considerentele decizorii ale hotararii de respingere a cererii de insolventa, care a fost pronuntata prin prisma legii speciale in materie, de catre un judecator sindic investit doar cu cercetarea existentei starii de insolventa a patrimoniului debitoarei, in urma analizei unui probatoriu limitat la inscrisuri . In asemenea situatie, textul criticat pentru neconstitutionalitate permite in mod inadmisibil ca cercetarea ulterioara a cererii intemeiate pe dreptul comun in materie sa se limiteze doar la proba cu inscrisuri, ceea ce restrange in mod nelegal dreptul de a administra toate probele in dovedirea raporturilor contractuale complexe dintre parti, cu incalcarea grava a dreptului la aparare si a dreptului la un proces echitabil, ca efect al autoritatii de lucru judecat al considerentelor decizorii ale hotararii privind respingerea cererii de insolventa.


Astfel, desi art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 reglementeaza ca, in situatia in care judecatorul - sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, cererea creditorului va fi considerata ca lipsita de orice efecte chiar de la inregistrarea ei, totusi textul legal omite sa precizeze expres consecinta fireasca privind lipsa efectelor hotararii de respingere a cererii de insolventa, prin prisma autoritatii sau puterii de lucru judecat a acesteia, incluzand considerentele, fata de alte materii.


Considera recurenta ca este neconstitutional ca hotararea judecatoreasca pronuntata in solutionarea cererii de insolventa, care vizeaza stabilirea existentei cumulative a conditiilor privind deschiderea procedurii insolventei, respectiv indeplinirea conditiei impuse de art. 70 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, vizand cuantumul si temeiul creantei, sa aiba efect de autoritate de lucru judecat fata de cererile intemeiate pe cauze si obiecte diferite din alte materii, pentru ca se ajunge ca din perspectiva materiei insolventei, dupa administrarea unui probatoriu succint, limitat la inscrisuri, hotararea care are doar abilitatea legala de a stabili daca debitoarea este sau nu in insolventa prin prisma considerentelor decizorii sa capete valente neprevazute de lege privind dezlegarea raporturilor juridice dintre parti asupra carora judecatorul sindic s-a pronuntat doar in cercetarea aparentei dreptului, fara a face o analiza judicioasa, prin interpretarea unui ansamblu probator adecvat.


In continuare, a aratat recurenta ca este neconstitutional ca inclusiv considerentele ce se regasesc in hotararea privind respingerea cererii de deschidere a procedurii insolventei sa influenteze in mod negativ urmatoarea cerere a creditorului indreptatit la recuperarea creantei sale, cu atat mai mult cu cat in aceasta materie a insolventei probatoriul este limitat la inscrisuri, iar expertiza contabila nu este admisibila, conform disp.art. 72 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, deoarece se aduce o grava incalcare a dreptului la un proces echitabil, fata de imprejurarea ca nu se face distinctie intre aspectele reglementate strict de materia insolventei, precum caracterizarea patrimoniului debitoarei de elementele insolventei, si cele privind aspectele de fond legate de creanta, cuantumul si temeiul acesteia, adica raporturile contractuale dintre parti reglementate de normele C. civ. sau alte legi speciale in materie, imprejurari care daca ar fi deduse judecatii pe calea dreptului comun, ar fi putut beneficia de posibilitatea de a fi analizate prin prisma unui probatoriu complex, care sa reflecte realitatea .


Fata de actuala reglementare, apreciaza recurenta ca ne regasim in situatia unei cercetari necorespunzatoare a fondului raporturilor contractuale dintre parti, iar in combaterea unei situatii retinute gresit, ce nu corespunde realitatii, partea este lipsita de suficiente mijloace procedurale care sa-i protejeze drepturile .


In concluzie, avand in vedere considerentele expuse, a solicitat recurenta a se aprecia incidenta in cauza a dispozitiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., in sensul ca instanta de apel a dat o gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, si, apreciind ca exceptia este admisibila, sa se dispuna sesizarea Curtii Constitutionale


Prin intampinare, intimata - parata D. S.R.L. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.


Analizand decizia atacata in raport de criticile formulate si temeiurile de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul formulat de recurenta-reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar E. SPRL este nefondat si va fi respins, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit dispozitiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea hotararii se poate cere cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .


Din perspectiva motivului de casare invocat, prin memoriul de recurs, s-a sustinut, in esenta, ca instanta de apel a dat o gresita interpretare si aplicare dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia de neconstitutionalitate a fost motivata prin raportare la normele constitutionale, respectiv dreptul la un proces echitabil, instituit de art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, art. 124 din Constitutia Romaniei, referitor la infaptuirea justitiei, dar si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 14 si 18 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventie privitor la interdictia generala a oricarei forme de discriminare .


In raport cu criticile formulate, Inalta Curte retine ca exceptia de neconstitutionalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul caruia se asigura, in conditiile legii, analiza conformitatii anumitor dispozitii legale cu Constitutia Romaniei.


Calea procedurala reglementata de art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu ofera instantei in fata careia se invoca exceptia posibilitatea de a verifica constitutionalitatea propriu-zisa a prevederilor legale contestate, ci doar de a aprecia asupra conditiilor de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate.


Ca atare, instanta nu are atributii de jurisdictie constitutionala, asa incat verificarea conditiilor de admisibilitate nu echivaleaza cu o analiza a conformitatii prevederii atacate cu Constitutia si nici cu solutionarea de catre instanta a unui aspect de contencios constitutional, caci instanta nu statueaza asupra temeiniciei exceptiei, ci numai asupra admisibilitatii acesteia.


Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, rezulta cerintele de admisibilitate a exceptiei, care sunt, totodata, conditii de admisibilitate a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale: sa fie ridicata in fata instantelor de judecata, la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta ori de procuror, in cauzele in care participa; sa vizeze neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare; sa nu aiba ca obiect prevederi constatate ca neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale si sa aiba legatura cu solutionarea cauzei, in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.


In analiza acestor conditii, instanta de apel a retinut ca nu sunt indeplinite in mod cumulativ cerintele prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat nu se critica neconformitatea unei dispozitii legale cu normele constitutionale, ci insuficienta normei legale, ceea ce nu poate face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.


Astfel, reclamanta a aratat in motivarea exceptiei, in legatura cu dispozitiile art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, ca textul este "lipsit de claritate si precizie, prin omisiunea de precizare expresa cu privire la efectele hotararii judecatoresti vizand insolventa, respectiv autoritatea sau puterea de lucru judecat a acesteia fata de alte proceduri".


Ca atare, prin invocarea argumentelor ce sustin exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, autorul exceptiei nu urmareste a se stabili conformitatea normei legale mentionate cu dispozitiile constitutionale, ci o completare a legii civile, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale, astfel cum se prevede in art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.


Asadar, din examinarea considerentelor incheierii recurate se constata ca instanta a facut o corecta interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, solutia de respingere ca inadmisibila a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale urmand a fi mentinuta.


Pe cale de consecinta, pentru considerentele prezentate, retinand ca nu se confirma motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Inalta Curte va respinge recursul ca nefondat, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamanta A. S.R.L. prin administrator judiciar E. SPRL impotriva incheierii din 05 decembrie 2018 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a civila.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, astazi 18 ianuarie 2019.




Pronuntata de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 132/2019


Citeşte mai multe despre:    Curtea Constitutionala    Exceptie de neconstitutionalitate    efectele hotararii judecatoresti    neconformitatea unei dispozitii legale cu normele constitutionale    insuficienta normei legale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale extraordinara de atac, in etapa admisibilitatii in principiu (contestatie in anulare, revizuire si recurs in casatie)
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Pot fi atacate in justitie, cu actiune in anulare, si hotararile adoptate de adunarea speciala a actionarilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Titularii dreptului de proprietate privata afectati de capacitatile energetice pot pretinde indemnizatii pentru lipsa de folosinta numai in masura in care capacitatile energetice au fost realizate dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice nr. 13/2007
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ. Fals in inscrisuri sub semnatura privata. Continutul infractiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Articole Juridice

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Legalitatea sanctiunilor contraventionale/amenzilor aplicate pe durata starii de urgenta, conform OUG 1/1999
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro