Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Compensarea orelor suplimentare cu ore libere platite - posibila si peste termenul de 60 de zile

Compensarea orelor suplimentare cu ore libere platite - posibila si peste termenul de 60 de zile

  Publicat: 29 Mar 2021       1158 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Parte dintr-un proces
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin Sentinta civila nr. 1118/17 Iulie 2019 Tribunalul Iasi a respins exceptia nulitatii absolute, invocata de contestatorul in temeiul dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
A admis exceptia nulitatii absolute, invocata de contestatorul in temeiul art. 252 alin. 2 lit. a, c si f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
A admis, in parte, contestatia formulata de contestatorul N.D.in contradictoriu cu intimatul M.Iasi.
A constatat nulitatea absoluta a dispozitiei nr. 2392/02.11.2018 privind incetarea contractului de munca al contestatorului, emisa de intimat .
A obligat intimatul sa reintegreze contestatorului pe postul detinut anterior emiterii dispozitiei nr. 2392/02.11.2018.
A obligat intimatul sa achite contestatorului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.
A obligat intimatul sa acorde contestatorului timp liber in compensarea orelor suplimentare prestate efectiv peste durata normala a timpului de munca, in zilele de repaus saptamanal si in sarbatorile legale, in lunile iulie, august, septembrie 2017, mai, iunie, iulie si august 2018, incepand cu data reintegrarii.
A respins cererile privind obligarea intimatului la aplicarea indicelui de inflatie pentru servicii si dobanda legala pentru despagubirile acordate prin prezenta hotarare, la plata orelor efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale, in perioada iulie 2017- august 2018, a dobanzii legale si a acordarii timpului liber corespunzator aferent perioadei octombrie-decembrie 2017, ianuarie-aprilie 2018, incepand cu data reintegrarii.
A obligat intimatul sa achite contestatori suma de 1500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acelasi lucru cu Despagubire.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Consimtamantul exprimat de un stat privind numirea unei persoane in calitatea de sef de misiune diplomatica sau de consul al unui stat strain
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Totalitatea activitatilor desfasurate, in regim de putere publica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Caracteristica a unui bun mobil sau imobil care nu poate fi impartit,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act adoptat de organele de stat,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta retine urmatoarele:


``Obiectul cererii de chemare in judecata il reprezinta constatarea nulitatii absolute a Dispozitiei nr. 2392 din 02.11.2018, in subsidiar, sa fie anulata; sa se dispuna reintegrarea sa pe postul avut anterior concedierii; sa fie obligat M.Iasi la plata unei despagubiri egale cu toate drepturile banesti majorate, reactualizate si indexate incepand cu data concedierii si pana la data reintegrarii efective, cu aplicarea indicelui inflatie pentru servicii, precum si a dobanzii legale; sa fie obligat intimatul la plata orelor efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale in perioada iulie 2017 - august 2018, cu aplicarea dobanzii legale; in subsidiar, acordarea de timp liber corespunzator incepand cu data reintegrarii; sa fie obligat intimatul si la plata cheltuielilor de judecata .


Contestatorul N.D.este salariatul intimatului M.Iasi, conform contractului individual de munca inregistrat sub nr. x/19.05.2008 in REVISAL, incheiat pe perioada determinata de 6 luni, pe functia de lucrator comercial, pe perioada cuprinsa intre 12.05.2008 si 12.11.2008, asa cum a fost modificat prin acte aditionale atasate la dosar (filele 16 si urm. ds vol I).


Prin dispozitia nr. 2392/02.11.2018, intimatul M.Iasi a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatorului, incepand cu data de 01.11.2018, in conformitate cu prevederile art. 61 lit. a si art. 62 alin. 2 coroborate cu art. 248 alin. 1 lit. e raportat la prevederile art. 250 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Prin contestatia pendinte, contestatorul sustine ca dispozitia nr. 2392/02.11.2018 privind incetarea contractului individual de munca, este lovita de nulitate absoluta in conformitate cu art. 252 alin. 2 lit. a - descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara, b - precizarea prevederilor legale incalcate de salariat, c - motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului si f - instanta competenta la care decizia poate fi contestata.


Potrivit dispozitiilor art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu urmatoarele elemente: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. 3, nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; termenul in care sanctiunea poate fi contestata; instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Aceste dispozitii privesc sanctionarea deciziei ce nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Astfel, din examinarea continutului deciziei prin care s-a dispus sanctionarea contestatorului cu masura disciplinara a desfacerii disciplinare, instanta remarca faptul ca sustinerea contestatorului cu privire la invocarea nulitatii absolute in temeiul art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca dispozitiei nr. 2392/02.11.2018, ii lipseste precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca care au fost incalcate de salariat, este neintemeiata.


Astfel, instanta observa ca, in cuprinsul deciziei supusa analizei, la a doua liniuta, sunt precizate prevederile care au fost incalcate de salariat, respectiv art. 81 alin. 1 si alin. 2 din Regulamentul Intern aprobat prin Dispozitia Primarului nr. 690/10.02.2017.


Prin urmare, instanta constata ca cerinta imperativ impusa de art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este respectata, motiv pentru care instanta va respinge exceptia nulitatii absolute a Deciziei nr. 2392/02.11.2018, intemeiata pe dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In ceea ce priveste exceptia nulitatii absolute a dispozitiei nr. 2392/02.11.2018, invocata de contestatorul in temeiul art. 252 alin. 2 lit. a, c si f, instanta o constata intemeiata.


Astfel, din analiza deciziei contestate rezulta cu putere de evidenta ca intimatul nu a descris fapta care constituie abatere disciplinara, nu a precizat motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat si nici instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Tribunalul apreciaza ca este imperios necesara descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, indicarea motivelor pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, in caz contrar instanta neputand sa verifice respectarea dispozitiilor legale referitoare concedierea disciplinara a salariatei. (Decizia nr. 3160/R/2011 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIi-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale).


Asadar, este o certitudine ca art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin fiecare componenta a sa, respectiv lipsa descrierii faptei care constituie abatere disciplinara prin indicarea datei savarsirii acesteia, lipsa precizarilor prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca care au fost incalcate de salariat, lipsa motivelor pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat, lipsa temeiului de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, statorniceste o nulitate absoluta de forma a deciziei de desfacere disciplinara, pentru nerespectarea unei cerinte de forma ad validitatem, nulitate care, insa in lipsa unui text in sens contrar, nu se poate acoperi prin precizari ulterioare.


Ratiunea sanctionarii cu nulitate absoluta a deciziilor de sanctionare disciplinara, care nu cuprind descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. 3, nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, termenul in care sanctiunea poate fi contestata si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, este aceea de asigura salariatului, la emiterea deciziei de sanctionare disciplinara, viziunea clara a efectelor faptelor sale, consider ate a fi abateri disciplinare, implicit prin indicarea acestor elemente obligatorii.


Se inlatura astfel echivocul din interpretarea posibil subiectiva a partilor, in cadrul analizei abaterii disciplinare, cu atat mai mult ca, potrivit art. 247, alin. 2, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Norma juridica redata mai sus este imperativa si omisiunea oricaruia dintre elementele obligatorii enumerate de acest articol atrage nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare.


Dispozitiile art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se inscriu printre cele care au ca scop asigurarea stabilitatii raporturilor de munca, a desfasurarii acestora in conditii de legalitate si a respectarii drepturilor si indatoririlor ambelor parti ale raportului juridic de munca . In acelasi timp, sunt menite sa asigure apararea drepturilor si intereselor legitime ale salariatei, avand in vedere pozitia obiectiv dominanta a angajatorului in desfasurarea raportului de munca . Aplicarea sanctiunilor disciplinare sunt permise cu respectarea unor conditii de fond si de forma riguros reglementate de legislatia muncii, in scopul prevenirii eventualelor conduite abuzive ale angajatorului. Mentiunile si precizarile pe care in mod obligatoriu trebuie sa le contina decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare au rolul, in primul rand, de a-l informa concret si complet pe salariat cu privire la faptele, motivele si temeiurile de drept pentru care i se aplica sanctiunea, inclusiv cu privire la caile de atac, instanta competenta si termenele in care are dreptul sa constate temeinicia si legalitatea masurilor dispuse din vointa unilaterala a angajatorului. Angajatorul, intrucat detine toate datele, probele si informatiile pe care se intemeiaza masura dispusa, trebuie sa faca dovada temeiniciei si legalitatii acelei masuri, salariatul putand doar sa le combata prin alte dovezi pertinente. Astfel, mentiunile si precizarile prevazute de textul de lege sunt necesare si pentru instanta judecatoreasca, in vederea solutionarii legale si temeinice a eventualelor litigii determinate de actul angajatorului.


Prin urmare, avand in vedere argumentarea de mai sus raportat la art. 252 alin. 2 lit. a, c si f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora sanctionarea disciplinara dispusa cu nerespectarea cerintelor legale este lovita de nulitate absoluta, instanta va admite exceptia nulitatii absolute a dispozitiei de concediere nr. 2392/02.11.2018 privind incetarea contractului individual de munca si pe cale de consecinta va admite contestatia, va anula dispozitia de concediere nr. 2392/02.11.2018 emisa intimatul M.Iasi si, avand in vedere invocarea de catre contestator a beneficiului art. 80 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va obliga intimatul la reintegrarea contestatori pe postul detinut anterior emiterii dispozitiei nr. 2392/02.11.2018, iar ca o consecinta fireasca, in temeiul art. 80 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va obliga intimatul sa achite contestatorului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


Dupa solutionarea exceptiei nulitatii absolute, instanta a ramas investita cu solutionarea cererilor de obligare a intimatului la cu aplicarea indicelui inflatie pentru servicii, precum si a dobanzii legale; sa fie obligat intimatul la plata orelor efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale in perioada iulie 2017 - august 2018, cu aplicarea dobanzii legale; in subsidiar, acordarea de timp liber corespunzator incepand cu data reintegrarii; sa fie obligat intimatul si la plata cheltuielilor de judecata .


In ceea ce priveste solicitarea contestatorului de obligare a intimatului la acordarea de timp liber corespunzator pentru orele efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale in perioada iulie 2017 - august 2018, incepand cu data reintegrarii, instanta o constata intemeiata partial.


Potrivit art. 120 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.``


De asemenea, art. 122 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborat cu art. 21 alin. 1 din Legii nr. 153/2017 si art. 8 din O.U.G. nr. 90/2017, munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite.


Asa fiind, Tribunalul noteaza ca cererea contestatorului este demonstrata prin existenta la dosarul cauzei, a probelor administrate, respectiv a inscrisurilor depuse (in special a foilor colective de prezenta, intocmite de intimat, instanta apreciaza ca este intemeiata cererea contestatorului de acordare de timp liber corespunzator pentru orele efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale in perioada iulie-septembrie 2017, precum si mai, iunie, iulie si august 2018, incepand cu data reintegrarii, urmand sa o admita.


Privitor la cererea contestatorului de obligare a intimatului la acordarea de timp liber corespunzator aferent perioadei octombrie 2017- decembrie 2017, ianuarie - aprilie 2018, incepand cu data reintegrarii, instanta o constata neintemeiata, avand in vedere ca, din probele administrate in cauza, respectiv din inscrisurile reprezentate de foile colective de prezenta intocmite de intimat, de registrul de bani personali, precum si din depozitia martorului audiat, nu rezulta ca in aceste luni contestatorul a prestat activitate suplimentar in repausul saptamanal si in sarbatorile legale, in perioada mentionata, motiv pentru care va respinge aceasta cerere .


Referitor la cererile contestatorului plata orelor efectuate suplimentar, in repausul saptamanal si in sarbatorile legale, in perioada iulie 2017 - august 2018, a dobanzii legale, instanta o constata neintemeiata, urmand a o respinge, avand in vedere prevederile art. 21 alin. 1 Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri (lege in vigoare incepand cu 1 iulie 2017 conf. art. 43), care statueaza ca: ``(1) Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. ``.


De asemenea, dispozitii similare se regasesc si in art. 8 din publice si ale O.U.G. nr. 90/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, care statornicesc faptul ca, in anul 2018, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora.


De asemenea, instanta va respinge ca neintemeiata si cererea privind obligarea intimatului la aplicarea indicelui inflatie pentru servicii, precum si a dobanzii legale pentru despagubirile acordate prin prezenta hotarare, avand in vedere modalitatea de solutionare a acestui capat de cerere, respectiv plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, motiv pentru care solicitarea de aplicare a indicelui de inflatie a fost admisa prin dispozitia anterior citata,


In raport de dispozitiile art. 80 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta considera ca legiuitorul a statuat modalitatea de dezdaunare a salariatului concediat ilegal, stipulandu-se expres ca sunt purtatoare doar de indexari, majorari si reactualizari.


In consecinta, instanta apreciaza ca in raport de dispozitiile speciale invocate, solicitarea de acordarea a dobanzii legale la despagubirile, este neintemeiata.


In consecinta, instanta va respinge exceptia nulitatii absolute, invocata de contestator in temeiul dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; va admite exceptia nulitatii absolute, invocata de contestator in temeiul art. 252 alin. 2 lit. a, c si f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; va admite, in parte, contestatia formulata de contestatorul N.D.in contradictoriu cu intimatul M.Iasi in sensul mentionat anterior.


De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 453 din Codul de procedura civila instanta va obliga intimatul sa achite contestatorului suma de 1500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) achitat conform chitantelor atasate la dosar.``


Impotriva aces tei sentinte a declarat apel paratul M.IASI PRIN P., considerand-o nelegala si netemeinica.


Cu privire la capatul de cerere privind nulitatea absoluta a dispozitiei nr. 2392/2.11.2018, apreciaza ca instanta de fond l-a admis in mod neintemeiat.


Dispozitia privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului are la baza Referatul comisiei de disciplina nr. x/12.10.2018, asa cum este precizat in primul alineat, referat care cuprinde elementele prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si care a fost comunicat intimatei.


Prin Dispozitia Primarului Municipiului lasi nr. 2394/2.11.2018 a fost numita o Comisie de disciplina pentru cercetarea asupra unor eventuale abateri disciplinare savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu de catre salariatii: B.I., N. angelia, Mul T., N.D. si D.L.din cadrul Directiei Exploatare Patrimoniu-primaria Municipiului lasi.


Reclamantul a fost convocat in scris, de catre comisie, pentru data de 17.09.2018, sa se prezinte pentru efectuarea cercetarii faptelor semnalate din Nota de informare nr. x/22.08.2018.


Reclamantului i-a fost adus la cunostinta, in scris, faptul ca are dreptul de a fi asistat in cursul cercetarii, de un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este, conform prevederilor art. 251 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). La adresa de convocare a fost atasata Nota de informare nr. x/22.08.2018, care cuprinde faptele pentru care este cercetat disciplinar reclamantul.


Fata de cele prezentate, considera ca intimatului nu i-au fost ingradite drepturile si a avut toate datele necesare pentru a-si exercita dreptul la aparare.


Cu privire la capatul de cerere privind plata orelor suplimentare, apreciaza ca obligarea angajatorului la acordarea de timp liber contestatorului pentru perioada iulie, august, septembrie 2017 si mai, iunie, iulie si august 2018, incalca prevederile art. 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat a fost depasit termenul de 60 de zile calendaristice prevazut de art. 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Considera ca sentinta instantei de fond este neintemeiata, solicitand casarea cu retinere si in rejudecare, respingerea in tot contestatia formulata.


In drept: Cod procedura civila, Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea nr. 215/2001, Legea nr. 273/2006.


Intimatul N.D.formuleaza intampinare prin care solicita respingerea apelului ca nefondat.


Apreciaza intimatul ca instanta in mod intemeiat a admis capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a dispozitiei nr. 2392 din 02.11.2018 privind incetarea contractului de munca a contestatorului si obligand intimatul sa reintegreze contestatorul pe postul detinut anterior emiterii dispozitiei.


Considerentele expuse de apelanta in sustinerea netemeiniciei admiterii acestui capat de cerere sunt limitate doar la indicarea referatului comisiei de disciplina care sta la baza incetarii contractului individual de munca . Ori, raportat la art. 252 alin (2) lit. a), c), f) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitia din speta este lovita de nulitate absoluta intrucat din cuprinsul acesteia lipseste descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, nu sunt aratate care ar fi fost motivele pentru care apararile formulate de catre salariat au fost inlaturate de catre angajator si lipseste si mentiunea obligatorie a indicarii instantei competente la care poate fi contestata decizia.


Prima instanta a conferit o apreciere corecta a cerintelor pe care decizia de concediere trebuie sa le respecte ad validitatem, lipsa oricareia dintre acestea facand a actul emis sa fie lovit de nulitate absoluta.


In mod intemeiat motiveaza instanta de fond ca ratiunea sanctionarii cu nulitate absoluta a deciziilor de sanctionare disciplinara care nu indeplinesc conditiile prev. de art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), este tocmai aceea de a asigura salariatului o viziune clara asupra efectelor abaterilor disciplinare presupus a fi fost comise.


Lipsa elementelor obligatorii si anume: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prev de art. 251 alin. (3) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a fost efectuata cercetarea, cat si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata, duc la sanctionarea deciziei emise cu nulitate absoluta astfel cum este prevazuta in mod explicit de legiuitor prin norma imperativa.


Referitor la capatul de cerere privind plata orelor suplimentare efectuate in perioada iulie 2017 - august 2018 de catre salariat, consideram ca si acesta a fost admis in mod intemeiat, fiind respectate dispozitiile Codului Muncii.


Din probatoriul administrat in cauza rezulta veridicitatea sustinerilor contestatorului privind munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile nelucratoare. Astei, din coroborarea foilor colective de prezenta intocmite de apelant, cu notele interne aflate in dosar, cu registrele de bani personali (unde casierii semnau la intrarea in serviciu), cu pontajele manual intocmite de administratorul punctului de lucru, reiese ca salariatul a fost repartizat in zilele - de sambata, duminica si sarbatori legale in perioada mentionata, pentru a desfasura activitate de casier la bazele de agrement din cadrul Directiei de Exploatare a Patrimoniului.


Pe cale de consecinta, este absolut intemeiata solutia instantei de admitere a cererii contestatorului privind acordarea de timp liber corespunzator pentru orele efectuate suplimentar, in repaosul saptamanal si in sarbatorile legale din perioadele iulie-septembrie 2017 precum si mai, iunie, iulie, august 2018, incepand cu data reintegrarii.


Solicita respingerea apelului formulat ca nefondat, cu acordarea de cheltuieli de judecata (onorariu avocat).


In drept: art. art. 467 alin (2) Cod de procedura civila, art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 468 Cod procedura civila, raportat Ia art. 215 din legea nr. 62/2011, art. 205 Cod Procedura Civila, art. 411 alin (1) pct. 2 teza a Il-a Cod procedura civila.


In apel nu au fost administrate probe noi.


Examinand probele cauzei in raport de motivele de apel invocate, apararile intimatului si dispozitiile legale aplicabile si hotararea apelata, Curtea constata urmatoarele:


Prima instanta a retinut prioritar ca nu este descrisa in mod expres fapta in materialitatea sa pentru care s-a dispus sanctionarea disciplinara a salariatului reclamant N.D., incalcandu-se astfel prevederile art. 252 alin. 2 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Totodata prima instanta a retinut incalcarea de catre angajator a dispozitiilor art. 252 lit. c si f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Apelantul a criticat, prin calea de atac exercitata, concluzia primei instante, apreciind la modul generic ca actul sau decizional indeplineste toate conditiile de fond si forma, prevazute de lege.


Fata de dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in mod corect prima instanta a retinut faptul ca in cuprinsul deciziei trebuie descrisa in concret fapta savarsita de salariat, de o maniera care sa permita analizarea tuturor elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv elementul material constand in actiunea/inactiunea savarsita, data comiterii, rezultatul/consecintele produse, circumstantele savarsirii.


Or, in speta, prin dispozitia nr. 2392/02.11.2018, intimatul M.Iasi a dispus incetarea contractului individ ual de munca al contestatorului N.d., incepand cu data de 01.11.2018, in conformitate cu prevederile art. 61 lit. a si art. 62 alin. 2 coroborate cu art. 248 alin. 1 lit. e raportat la prevederile art. 250 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In actul decizional s-a retinut ``avand in vedere referatul comisiei de cercetare disciplinara nr. x/12.10.2018 intocmit pe baza documentatiei cuprinsa in dosarul comisiei de disciplina referitor la sesizarea nr. x/22.08.2018, cu privire la savarsirea unei abateri dsciplinare de catre domnul N.D, referent casier II in cadrul Compartimentului personal auxiliar - directia Exploatare Patrimoniu; prevederile art. 81 alin. 1 si alin. 2 din R egulamentul intern aprobat prin dispozitia primarului nr. 690/10.02.2017, prevederile L egii 53/2003- C odul Muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlu II, S ectiunea a IIi-a, art. 61 lit. a coroborat cu art. 62 alin. 2 privind conditiile pentru emiterea deciziei de concediere cu respectarea art. 247- 252 si in temeiul art. 68 alin. 1 din L egea 215/2001 privind Administratia Publica Locala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare``.


Fata de continutul concret al actului decizional expus anterior rezulta, cu absoluta evidenta, lipsa oricarei precizari concrete referitoare la fapta, in materialitatea sa, imputata salariatului.


Apelantul s-a aparat, prin apelul formulat, in sensul ca dispozitia nr. 2392/02.11.2018 emisa de M unicipiului Iasi, prin p., are la baza Referatul comisiei de disciplina nr. x/12.10.2018, care a respectat in integralitatea dispozitiile normative referitoare la sanctionarea disciplinara a salariatului.


Fata de aceasta teza defensiva se retine ca lipsurile deciziei nu pot fi complinite prin acte extrinseci, intrucat actul sanctionator are caracter unitar si continut prescris obligatoriu. In acest sens, dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste expres si fara echivoc ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara (..). Subsumata dreptului principal al angajatorului de organizarea si functionare a unitatii (art. 40 alin. 1 li. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prerogativa disciplinara isi are temeiurile in obligatia corelativa a salariatului, de a respecta disciplina muncii (art. 39 alin. 2 lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Dispozitiile art. 40 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) privitoare la drepturile angajatorului materializeaza puterea acestuia de directiva, control si disciplina in raport cu salariatii sai. Insa raspunderea disciplinar a, reglementata de art. 247 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca orice forma de raspunde, este supusa prescriptiilor imperative a legii, normele fiind edictate tocmai in scopul asigurarii unei protectii formale si substantiale a salariatului, in cadrul raportului de subordonare existent. In acest sens, raspunderea disciplinara nu poate interveni decat in conditiile legii, doar ca urmare a savarsii unei abateri disciplinare (art, 247 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si numai in forma stabilita imperativ sub sanctiunea nulitatii. In consecinta, actul de sanctionare disciplinara nu poate emana decat de la organul reprezentativ al angajatorului - art. 250 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si trebuie sa contina toate mentiunile obligatorii impuse, sub sanctiunea nulitatii de dispozitiile art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). intrucat actul de sanctionare disciplinara este un act formal, iar continutul acestuia este impus prin norme imperative, sub sanctiunea nulitatii. acesta nu poate fi complinit prin acte extrinseci acesteia, obiectul controlului jurisdictional fiind limitat la decizia de sanctionare disciplinara


Se mai retine de catre instanta ca potrivit art. 252 alin. 2 lit. c, sub sanctiunea nulitatii absolute, in cuprinsul deciziei trebuie mentionate motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile. Or, prin decizia contestata, nu s-a raspuns niciuneia dintre tezele defensive ale salariat ului legat e de faptele imputate, incalcand astfel dispozitiile art. 252 lit. c Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


De asemenea, nici mentiunea obligatorie inscrisa prin dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu se regaseste in cuprinsul dispozitiei contestate.


In consecinta, pentru considerentele expuse, avand in vedere caracterul indivizibil al deciziei, in mod corect prima instanta a conchis in sensul ca intervine sanctiunea nulitatii absolute a deciziei de sanctionare disciplinara, in temeiul art. 252 alin. 2 lit. a, c si f Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin apelul formulat s-a criticat totodata solutia referitoare la obligarea intimatului sa acorde contestatorului timp liber in compensarea orelor suplimentare prestate efectiv peste durata normala a timpului de munca, in zilele de repaus saptamanal si in sarbatorile legale, in lunile iulie, august, septembrie 2017, mai, iunie, iulie si august 2018, incepand cu data reintegrarii. Criticile formulate referitoare la aceasta solutie s-au limitat la invocarea incalcarii dispozitiilor art. 122 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca a expirat termenul legal de 60 de zile pentru a se mai putea dispune compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator.


Or, in limitele devolutiunii efectuate prin apel, potrivit art. 476 C. pr. civ, se retine ca intimatul nu contesta efectuarea muncii suplimentare de catre salariat, ci exclusiv faptul ca s-a depasit termenul impus de art. 122 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru realizarea compensarii cu timp liber corespunzator.


Interpretarea apelantului este lipsita de orice fundament rational si juridic, fiind in esenta contrara reglementarilor imperative referitoare la timpul de lucru al salariatilor. Potrivit art. 114 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


Din perspectiva reglementarilor europene, situatia litigioasa din speta . aplicare a Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru. Or, principial Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca`` diferitele prevederi cuprinse in directiva mentionata in materia duratei maxime de lucru si a timpului minim de repaus constituie norme ale dreptului social al Uniunii de o importanta deosebita, de care trebuie sa beneficieze toti lucratorii in calitate de cerinte minime necesare pentru a asigura protectia securitatii si a sanatatii acestora (a se vedea Hotararea din 1 decembrie 2005, Dellas si altii, C - 14/04, R., p. I - x-) (C - 258/10, ORDONANTA CURTII (Camera a sasea) 4 martie 2011, ECLI:EU:C:2011:122, N.G.impotriva Regiei Nationale a Padurilor Romsilva - Directia silvica Bucuresti paragraf 41 si 42). In acelasi sens, s-a retinut in jurisprudenta Curtii, Directiva, vizand ``armonizare la nivelul Uniunii Europene in materie de organizare a timpului de lucru, urmareste garantarea unei mai bune protectii a securitatii si a sanatatii lucratorilor, acordandu - le dreptul de a beneficia de perioade minime de repaus - in special zilnic si saptamanal -, precum si de pauze adecvate si prevazand un plafon de 48 de ore pentru durata medie a saptamanii de lucru, limita maxima in privinta careia se precizeaza expres ca include orele suplimentare (a se vedea Hotararea din 3 octombrie 2000, Simap, C - 303/98, R., p. I - 7963, punctul 49, Hotararea din 26 iunie 2001, BECTU, C - 173/99, R., p. I - 4881, punctele 37 si 38, precum si Hotararea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C - 151/02, R., p. I - 8389, punctul 46). ``D irectiva (..) nu defineste munca suplimentara, concept care este mentionat doar la articolul 6, referitoare la durata maxima a saptamanii de lucru, insa nu este mai putin adevarat ca orele suplimentare se incadreaza in notiunea ``timpului de lucru`` in sensul directivei, care nu face nicio distinctie in functie daca un astfel de timp este petrecut sau nu in timpul normal de lucru``(a se vedea Hotararea din 3 octombrie 2000, Simap, C - 303/98, R., p. I - 7963, punctul 52).


In acest sens, instanta retine si interpretarea obligatorie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care a statuat ca ``statele membre nu pot in mod unilateral sa determine scopul prevederilor Directivei 93/2014 (n. n. in prezent Directiva 2003/88/CE) prin adaugarea unor conditionari sau restrictii suplimentare in implementarea dreptului lucratorului consacrat de art. 6 alin. 2 din directiva de a nu lucra mai mult de 48 ore pe saptamana (pentru acest efect, Jaeger, paragraf 58, 59). Orice alt a interpretare ar denatura scopul directivei, care este destinat sa asigure protectia efectiva a sigurantei si sanatatii lucratorilor, permitand acestora sa se bucure de perioada minima de repaus (a se vedea Jaeger, paragraf 70 asi 90). In aceste circumstante, trebuie concluzionat ca, din perspectiva atat a art. 6 alin. 2 din directiva cat si din perspectiva scopului si structurii directivei, limita superioara de 48 de ore a perioadei medii de lucru saptamanale, inclusiv munca suplimentara, constituie o regula a dreptului social al comunitatii de o importanta particulara, de care trebuie sa beneficieze fiecare lucrator, in conditiile in care reprezinta minimul necesar care asigura protectia sigurantei si sanatatii [(..) Cauzele reunite c-397/01 la c-403/01, Hotararea din 5 October 2004, Bernhard Pfeiffer (c-397/01), Wilhelm Roith (c-398/01), a. SAA¼AA¸ (c-399/01), Michael Winter (c-400/01), K.Nestvogel (c-401/01), Roswitha Zeller (c-402/01), Matthias DAA¶bele (c-403/01) v. Deutsches Rotes Kreuz, Kreisverband Waldshut eV, paragrafele 99- 100, vers. engl, ].


Art.121 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca ``la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea art. 114 sau art. 115, dupa caz``, dispozitiile art. 114 reglementand tocmai durata maxima a timpului de lucru.


In consecinta, angajatorul este titularul obligatiei de respectare atat a timpului de lucru, cat si a repausului zilnic si saptamanal, obligatie imperativa, subsumata, finalitatii protectiei sanatatii si securitatii in munca si de la care derogarile nu pot interveni, fata de prevederile art. 38 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decat in limitele stabilite legal imperativ.


Este real ca dispozitiile art. 122 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stipuleaza ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, insa aceasta prevedere reglementeaza o obligatie imperativa, in sarcina angajatorului si nu un termen de decadere substantial din exercitiul dreptului la timp liber corespunzator. In acest sens, perioada suplimentara acordata angajatorului pentru a - si organiza activitatea de maniera eficienta - 60 de zile, nu poate avea ca efect juridic, in caz de neindeplinire, pierderea de catre salariat a oricarui drept referitor la munca suplimentara prestata. Pentru ca beneficiul timpului liber corespunzator sa poata sa isi produca pe deplin efectul pozitiv asupra securitatii si a sigurantei lucratorului - care a muncit mai mult un interval de timp - acesta trebuie acordat imediat sau, potrivit legii, in termen de 60 de zile de la data efectuarii muncii suplimentare. Astfel, intre munca suplimentara si timpul liber exista, in sens legal, o legatura cauzala si temporala. Cu toate acestea neindeplinirea de catre angajator a obligatiei legale, nu poate conduce la respingerea pretentiei salariatului reclamant ca prin hotarare angajatorul sa fie constrans la executarea obligatiei legale imperative, pe singurul temei al depasirii termenului. O astfel de interpretare ar da tocmai efectul advers principiului de drept potrivit caruia nemo auditur propriam turpitudinem allegans. Mai mult, in conditiile in care in sarcina angajatorului este instituita raspundere contraventionala in cazul nerespectarii prevederilor referitoare la munca suplimentara, prin dispozitiile art. 260 alin. 1 lit. i Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar dinspozitiile art. 122 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) fac parte din conditiile de exercitare a acestei institutii, simpla incalcare a termenului pentru acordarea timpului liber corespunzator nu poate functiona drept cauza exoneratoare de raspundere, in favoarea angajatorului. In consecinta, in mod corect prima instanta a admis acest capat de cerere, solutia fiind legala si temeinica si sub acest aspect.


Pentru aceste motive, fata de dispozitiile art. 480 C. pr civ, se va respinge apelantul M.Iasi prin P.in contradictoriu cu intimatul N.D.impotriva Sentintei civile nr. 1118 din 17.07.2019 a Tribunalului Iasi, sentinta pe care o va pastra.


In baza art. 453 C. pr. civ, se va obliga apelantul M.Iasi sa plateasca intimatului N.D.suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel (chitanta x.01.2020).


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de apelantul M.Iasi prin P.cu sediul in Iasi . si Sfant nr. 11 in contradictoriu cu intimatul N.D.cu domiciliul procedural ales in Iasi .la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) B.S.impotriva Sentintei civile nr. 1118 din 17.07.2019 a Tribunalului Iasi, sentinta pe care o pastreaza.


Obliga apelantul M.Iasi sa plateasca intimatului N.D.suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Iasi, Decizia nr. 125 din 12.05.2020


Citeşte mai multe despre:    compensarea orelor suplimentare    zile libere platite    acordarea de zile libere platite    munca suplimentara    Legea 53/2003    Codul muncii    art. 122
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Sanctionarea disciplinara a salariatului pentru nerespectarea programului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135 din data de 11 Februarie 2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Dovada intervalului de timp lucrat. Neimplicarea salariatilor de catre angajator in atestarea nemijlocita a timpului de lucru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 6084 din data de 23.12.2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Plata salariilor poate fie efectuata doar in baza evidentei orelor de munca prestate. Nedovedire plata nedatorata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4350 din data de 09 Octombrie 2019

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Compensarea orelor suplimentare lucrate cu zile libere
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Sentinta Civila nr. 4324 din 12.11.2019

Plata datorata pentru orele suplimentare efectuate de catre salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 307 din 30.06.2016



Articole Juridice

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Procedura cercetarii disciplinare prealabile
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Ocuparea posturilor vacante in cadrul institutiilor publice
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor suplimentare si a orelor de munca efectuate in zile de sarbatoare legala
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea orelor de munca suplimentara
Sursa: MCP Cabinet avocati

Reglementarea concediului de odihna si a altor zile libere in Marea Britanie
Sursa: EuroAvocatura.ro