Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Prestare orelor suplimentare de catre asistentul personal al persoanelor cu handicap

Prestare orelor suplimentare de catre asistentul personal al persoanelor cu handicap

  Publicat: 29 Mar 2021       1328 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin Sentinta civila nr. 150 pronuntata la 15 februarie 2019 de catre Tribunalul T.in Dosarul nr. x, instanta a admis cererea precizata de reclamantele S.M. si E.D.impotriva paratei .p. si a obligat parata la plata catre reclamanta S.M. a contravalorii orelor suplimentare de 8 ore/zi efectuate in perioada 3.05.2015 2.05.2018, fara cheltuieli de judecata .

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, analizand cererea si actele dosarului pe fond, cu privire la drepturile solicitate de c a tre reclamante pe perioada 03.05. x18, ca reclamantele S.M.si E.D.sunt salariatele paratei P.C.T.V., in baza contractelor individuale de munca succesive incheiate pe perioada determinata aflate la filele 11- 16 din dosar, precum si a contractelor individuale ul terioare incheiate pe perioada nedeterminata cu nr. 124/30.03.2012, respectiv 110/01.10.2016, ambele avand functia de asistent personal .


Prin cererea de chemare in judecata formulata si precizata, reclamantele au solicitat ca instanta sa oblige parata la p lata contravalorii orelor suplimentare efectuate, contravaloarea orelor prestate in zilele libere, contravaloarea zilelor de concediu de odihna neefectuate, precum si acordarea sporului de vechime, drepturi solicitate din 1997 si pana in prezent, perioada in care reclamantele sustin ca au desfasurat raporturi de munca cu parata.


Cu privire la solicitarea reclamantelor privind achitarea de catre parata a orelor suplimentare efectuate, conform prevederilor art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``angajatorului ii revine obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca``, iar potrivit prevederilor art. 159 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``pentru munca prestata in baza c ontractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani``.


Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara.


Conform dispozitiilor art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ore le suplimentare nu pot fi efectuate fara acordul salariatului, iar potrivit prevederilor art. 121 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariatii pot efectua munca suplimentara la solicitarea angajatorului, compensarea muncii suplimentare se realizeaza prin ore libere platite sau prin spor la salariu in situatia in care nu este compensat in ore libere in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acestora.


In cea ce o priveste pe reclamanta S.M., instanta a aratat ca potrivit art. 39 alin. 1 si 3 din Legea 44 8/2006, republicata, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ``contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu p.localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii cererii``.


``Modalitatile si conditiile de incheiere, modificare si incetare a contractului individual de munca al asistentului personal se completeaza cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu modificarile si completarile ulterioare.``


Conform art. 37 lit. b din aceeasi lege pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de munca, asistentul personal are urmatoarele drepturi:-program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.


Lecturand contractul individual de munca incheiat intre reclamanta S.M. si parata, cu nr. 124/30.03.2012 (fila 14 dosar), instanta a constatat ca durata timpului de lucru efectiv este d e 16 ore/zi.


In atare conditii, in mod evident reclamanta a efectuat ore suplimentare, dat fiind dispozitiile art. 39 alin. 1 si 3 din Legea 448/2006, republicata, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar si dispozitiile Le gii nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora:


``art. 113 (1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus . (2) In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.


art. 114 (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.``.


Sarcina probei in conflictele de munca potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orelor de incepere si de sfarsit ale programului de lucru, ori in speta pendinte parata nu a uzitat de dreptul sau la aparare, nedepunand dovezi in acest sens.


Mai mult, verificand adeverintele de la paginile 33- 39 din dosar, in care sunt evidentiate veniturile salariale incasate de catre reclamanta in cadrul unitatii parate, pe parcursul derularii raporturilor de munca, instanta a constatat ca reclamanta a fost remunerata cu un salar minim astfel ca, in mod evident, acesta nu poate acoperii cuantumul orelor suplimentare prestate de catre reclamanta.


Pentru motivele mai sus enuntate, instanta a apreciat intemeiata solicitare a reclamantei S.M., motiv pentru care a admis-o, obligand parata la plata catre reclam anta a contravalorii orelor suplimentare de 8 ore/zi efectuate in perioada 03.05. x18.


Impotriva sentintei civile mentionate mai sus, au declarat apel reclamantele S.M. si E.D. si parata P.C.T.V., apel inregistrat la Curtea de Apel Timisoara sub nr. x din 11.04.2019.


Prin apelurile declarate, reclamantele au aratat ca sunt multumite de modul in care instanta a analizat cererea lor si s-a pronuntat conform legilor in vigoare pentru drepturile salariale care li se cuvin in baza contractului de munca si ca parata are obiectiuni si incearca sa ignore drepturile lor si legile in vigoare.


Au precizat ca sunt angajate din anul 1997, in calitate de asistent personal, avand grija de un bolnav cu handicap grav care necesita ingrijiri permanente, inclusiv in zilele de sarbatori, de sambata si duminica, instanta stabilind (ceea ce paratei nu-i convine) recalcularea contravalorii orelor suplimentare de 8 ore/zi efectuate in perioada 3 mai 2015- 2 mai 2018.


Au solicitat instantei sa se pronunte si sa oblige parata sa le plateasca salariul real pentru munca prestata, concediul ce li se cuvine si de care nu au beneficiat incepand din anul 1997 si pana in prezent, zilele libere si zilele de sarbatori legale, orele suplimentare, vechimea in raport cu anii lucrati.


Prin apelul declarat, parata P.C.T.V., prin p., a solicitat schimbarea in tot a sentintei apelate, iar in rejudecare respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata .


Arata ca in mod eronat a retinut instanta de fond ca reclamantele S.M. si E.S.sunt salariatele paratei, in baza contractelor individuale de munca succesive incheiate pe perioada determinata aflate la filele 11- 16 din dosar, precum si a contractelor individuale ulterioare incheiate pe perioada nedeterminata cu nr. 124/30 martie 2012, respectiv 110/1.10.2016, ambele avand functia de asistent personal .


Precizeaza ca in cuprinsul inscrisurilor de la filele 11- 16 este mentionat doar numele reclamantei S.M., nu si cel al reclamantei E.D. si ca, concluzia corecta este aceea ca reclamanta S.M. a fost salariata paratei P.C.T.V., in baza documentelor aflate la filele 11- 16 din dosar, inca din anul 2000, documente care sunt franturi din niste contracte de munca . Motivul real al faptului ca reclamanta S. a depus la dosar doar prima pagina din contractele de munca anterioare este acela ca pe pagina a doua s-ar fi observat foarte usor ca durata timpului de munca este de 8 ore/zi, sens in care depune contracte de munca anterioare ale reclamantei in care se observa acest lucru.


In cuprinsul contractului de munca nr. 124/30 martie 2012 aflat la angajator, la Capitolul H (Durata muncii), art. 1, durata timpului de munca este de 8 ore/zi si nu de 16 ore, cum gresit a retinut instanta de fond .


Se observa ca in exemplarul contractului de munca nr. 124/30 martie 2012 dep us in copie de reclamanta S.M., la Capitolul H (Durata muncii), art. 1, durata timpului de munca apare ca fiind 16 ore/zi. La o lecturare atenta a exemplarului depus se poate observa ca aceasta a contrafacut scrierea prin stergerea cifrei 8 la numarul de ore, trecuta de angajator pe contractul individual de munca si inlocuirea cu cifra 16.


Intrucat aceasta copie contrafacuta a contractului de munca nr. 124/30 martie 2012 este documentul esential in baza caruia instanta de fond a obligat-o la plata orelor suplimentare nereal trecute in contract, solicita in temeiul art. 301 din noul cod de procedura civila, verificarea de scripte prin efectuarea unei expertize grafoscopice/criminalistice prin care sa se constate ca durata timpului de munca trecuta in mod real in acest contract este de 8 ore/zi si nu de 16 ore si ca inscrisul depus la dosar de reclamanta S.M.este cel contrafacut, iar cel prezentat de parata este cel real.


Mai arata ca si in contractul de munca al reclamantei E.D.cu nr. 110/1.10.2016 are prevazuta ca durata a timpului de munca 8 ore/zi/40 ore/saptamana.


Potrivit art. 120- 121 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), orele suplimentare se presteaza doar la cererea angajatorului - fie verbal, fie in scris.


Reclamanta nu a facut, in nici un fel dovada ca ar fi avut o solicitare expresa sau tacita din partea angajatorului pentru prestarea orelor suplimentare a caror contravaloare o solicita prin prezenta cauza.


Reglementarile care dispun asupra muncii suplimentare sunt logice si rationale, intrucat trebuie sa existe un control din partea angajatorului asupra motivelor care determina ca anumite activitati sa nu poata fi realizate in timpul programului normal de lucru.


Mai mult, nu s-a facut nici dovada pretinselor ore suplimentare prestate.


O instanta diligenta ar fi solicitat reclamantei sa depuna contractul de munca in original, or instanta de fond si-a intemeiat hotararea pronuntata exclusiv pe copia contractului de munca nr. 124/30.03.2012 in care reclamanta S. a scris in fals la numarul de ore 16 in loc de 8.


Aceasta proba nu se coroboreaza cu nici un mijloc de proba .


Parata apelanta invoca jurisprudenta si doctrina in ce priveste necesitatea existentei unei solicitari din partea angajatorului si la necesitatea probarii efectuarii acestor ore suplimentare.


Considera ca in speta nu s-a dovedit indeplinirea niciuneia dintre cele 3 conditii pentru a se retine ca in speta doamna S.M. a prestat ore suplimentare, respectiv: aparitia unei necesitati obiective, solicitarea expresa a angajatorului si acordul salariatului.


La apel a anexat copii dupa contractele de munca ale reclamantei S.M.


Reclamantele au depus intampinare prin care au solicitat respingerea apelului declarat de catre parata ca neintemeiat.


Arata ca sunt angajate ca asistent social pentru ingrijirea copiilor lor cu handicap, handicap ce necesita ingrijiri 24 h din 24 h. Paratele nu au platit orele suplimentare, zilele de sarbatori legale, nu au compensat aceste ore cu timp liber, nu le-au acordat concediu de odihna si nu au platit sporul de vechime.


Mai arata ca lucreaza 24 ore din 24, astfel ca nu era necesar sa modifice mentiunile din contractul individual de munca .


Prin intampinare, parata a solicitat instantei sa califice corespunzator cererile reclamantilor de la pct. 1 si 2 de apel ca fiind intampinare, iar pretentiile de la pct. 3 sa le respinga ca neintemeiate.


Avand in vedere modificarile existente pe originalul contractului individual de munca nr. 124/30 martie 2012, instanta a incuviintat o expertiza grafoscopica care sa stabileasca sensul in care s-a modificat numarul de ore/zi (ce este scris initial si ce apare scris ulterior modificarii).


Expertiza efectuata in cauza a confirmat modificarile efectuate pe contractul de munca nr. 124/30 martie 2012, in sensul ca peste cifra 8 de la capitolul Durata muncii s-a mentionat 10, modificarea fiind facuta cu o alta pasta de pix decat cea initiala.


Analizand apelurile declarate prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozitiilor art. 466 si urmatoarele cod procedura civila, instanta retine urmatoarele:


Potrivit contractului individual de munca nr. 124/30 martie 2012, reclamanta S.M.este angajata paratei P.C.T.V., pe durata nedeterminata, incepand cu 1 aprilie 2012, ca asistent personal .


Durata timpului de lucru este de 8 ore/zi, avand in vedere concluziile raportului de expertiza grafoscopica care se coroboreaza cu mentiunile din copia contractului individual de munca depus de parata la dosar.


Reclamanta E.D.este angajata paratei P.T.V.pe durata nedeterminata, incepand cu 1.10.2016, pentru un program de lucru de 8 ore/zi in functia de asistent personal .


Prin actiune, reclamantele au solicitat obligarea paratelor la plata orelor suplimentare, a concediilor de odihna neefectuate, a sporului de vechime.


Desi prima instanta a admis actiunea reclamantelor, prin dispozitiv si considerente instanta se pronunta doar cu privire la cererea reclamantei S.M.de plata orelor suplimentare, obligand la plata contravalorii de 8 ore/zi efectuate in perioada 3 mai 2015 - 2 mai 2018, celelalte pretentii ale reclamantelor ramanand nesolutionate de catre instanta de fond .


Conform prevederilor art. 444 (1) noul cod de procedura civila, daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar potrivit art. 445 cod procedura civila, aceasta procedura este obligatorie ``Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor contradictorii, ori completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 442- 444 cod procedura civila``.


Pentru pretentiile neanalizate de catre instanta de fond, reclamantele trebuiau sa uzeze de calea completarii hotararii, iar nu de cea a apelului, astfel ca apelul declarat de catre acestea apare ca inadmisibil, urmand a fi respins.


In mod gresit prima instanta a retinut ca potrivit prevederilor contractului individual de munca nr.124/30.03.2012, programul de lucru al reclamantei S.M. a fost de 16 ore/zi.


Asa cum s-a stabilit prin expertiza grafoscopica, durata prevazuta in contractul individual de munca este de 8 ore/zi, aceste mentiuni coroborandu-se si cu copia contractului de munca nr. 124/30.03.2012, depusa de parata la dosar.


Potrivit art. 120 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), munca prestata in afara duratei normale a timpului de lucru reprezinta munca suplimentara, iar potrivit art. 121 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara, in cauza nefiind dovedita aceasta conditie.


Instanta mai retine ca solicitarea reclamantei de plata a orelor suplimentare se bazeaza pe aceea ca trebuie sa- l ingrijeasca pe fiul sau 24 de ore/zi.


Instanta retine insa ca potrivit art. 42 alin. 4 din Legea nr. 448/2006, ``Parintii sau, dupa caz, reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav, persoana sau familia care a primit in plasament un copil cu handicap grav, adultii cu handicap grav ori reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia celor cu handicap vizual grav, pot opta intre asistent personal si primirea unei indemnizatii lunare.``


Incheierea contractului individual de munca pentru ocuparea postului de asistent personal al propriului copil este o facilitate acordata reclamantei care, intr-o situatie contrara, ar fi trebuit oricum sa asigure intretinerea si supravegherea fiului sau, primind in schimb o indemnizatie lunara egala cu salariul unui asistent social debutant din unitatile spitalicesti, altele decat cele cu paturi.


In consecinta, imprejurarea ca fiul reclamantei necesita ingrijire si supraveghere permanenta din pricina afectiunii grave de care sufera nu este de natura sa justifice plata unor ore suplimentare.


Fata de cele de mai sus, in baza art. 480 alin. 2 cod procedura civila, va admite apelul declarat de catre parata si va schimba in tot sentinta apelata in sensul ca va respinge cererea de obligare a paratei la plata catre reclamanta S.M. a contravalorii orelor suplimentare de 8 ore/zi efectuate in perioada 3.05.2015 - 2.05.2018.


In ce priveste cheltuielile de judecata, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 453 alin. 1 cod procedura civila si raportat la culpa procesuala in generarea cheltuielilor de judecata, va obliga reclamanta S.M.la plata sumei de 900 lei reprezentand onorariu de expert, iar pe reclamantele S.M. si E.D.la plata sumei de 2237 lei (cheltuieli de deplasare avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si onorariu de avocat, care a fost redus potrivit cu complexitatea cauzei si munca depusa de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) conform art. 451 alin. 2 cod procedura civila).


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarat de catre reclamantele S.M. si E.D.impotriva Sentintei civile nr. 150 pronuntata la 15 februarie 2019 de catre Tribunalul T.in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu parata P.C.T.V.


Admite apelul declarat de catre parata P.C.T.V.impotriva aceleiasi sentinte.


Schimba in tot sentinta apelata mentionata mai sus in sensul ca respinge cererea de obligare a paratei la plata catre reclamanta S.M. a contravalorii orelor suplimentare de 8 ore/zi efectuate in perioada 3.05.2015 - 2.05.2018.


Obliga pe reclamanta apelanta S.M.la plata sumei de 900 lei, reprezentand onorariu expert catre parata apelanta P.C.T.V. si pe reclamantele apelante la plata sumei de 2237 lei cheltuieli de judecata reduse catre parata apelanta P.C.T.V.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica, 28.11.2019.




Pronuntata de: Decizia nr. 28.11.2019 - Curtea de Apel Timisoara


Citeşte mai multe despre:    Ore suplimentare    persoane cu handicap    asistent personal    bolnav cu handicap grav    codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Timpul de lucru; munca suplimentara; sarcina probei privind timpul de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 355/15.09.2020

Necomunicarea efectiva a convocarii la cercetarea disciplinara. Incalcarea dreptului la aparare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 481 din data de 14 Iunie 2019

Concedierea salariatului pe durata concediului medical. Anulare decizie de concediere.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BACAU - Decizia nr. 481/14.06.2019

Absentele nemotivate constituie o singura abatere disciplinara cu caracter continuu
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila - Sentinta civila nr. 490/2019

Lipsa prestarii efective a muncii poate atrage sanctionarea disciplinara a salariatului pentru absente nemotivate
Pronuntaţă de: Tribunalul BRAILA Sentinta civila nr. 490/12.06.2019

Mentinerea deciziei de sanctionare disciplinara. Disciplina muncii este o conditie obiectiva necesara si indispensabila desfasurarii activitatii angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 135/2019

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Contestare proces-verbal de control emis de ITM. Masura emisa cu nerespectarea dispozitiilor contractului colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila nr. 920 din data de 10 Iunie 2019



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati