Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit

Mentionarea fictiva a efectuarii de ore suplimentare. Drepturi salariale incasate necuvenit

  Publicat: 08 Apr 2021       75 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova la nr. x, reclamanta R.C. S.R.L. a chemat in judecata pe parata M.Cameli a, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata su mei de 24.111 lei reprezentand drepturi salariate incasate necuvenit pe perioada februarie 2016 - octombrie 2018, actualizata cu rata dobanzii de la data la care au fost incasate necuvenit si pana la data platii efective.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca parata este angajata societatii indeplinind functia de economist contabil in baza contractului individual de munca (CIM) nr. x/23.06.2 008 si, profitand de increderea acordat a de administratorul societatii, Dori Maurizio, de faptul ca acesta locuieste in Italia si ca nu exista in Romania un superior direct al acesteia, para ta si-a inregistrat in documentele de prezen ta si in statele de plata ore suplimentare pe care nu le-a efectuat in realitate si care, de altfel nici nu au fost solicitate de angajator, aspect recunoscut de catre parata cu ocazia cercetarii disciplinare din data de 07.01.2019, ceea ce inseamna ca aceasta a incalcat dispozitiile art. 122 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motiv pentru care angajatorul nu poate fi obligat la plata orelor suplimentare inregistrate de parata, mai ales ca sarcinile de serviciu puteau fi executate in timpul normal de lucru de 8 ore.

La data de 13.03.2019, parata M.C. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, sustinandu-se in esenta ca s-a ocupat singura timp de cca. 10 ani de domeniul financiar - contabil si resurse umane si, fiind multe acte de intocmit, a lucrat des suplimentar, ore p e care administratorul societatii a preferat sa i le pl ateasca decat sa- i ofere libere, neavand cu cine sa o inlocuiasca, acte care erau verificate si semnate de administrator sau imputernicitul acestuia care nu a u formulat niciodata obiectiuni in acest sens.

A precizat parata ca in luna iulie 2018 a fost angajata in functia de economist d-na B.M.care a formulat o sesizare catre conduce rea societatii vizand incasarea c. valorii unor ore suplimentare desi nu ar avea acordul conducerii pentru efectuarea acestora, motiv pentru care a fost convocata pentru a fi cercetata disciplinar si a fost somata sa achite suma de 24.111 lei, reprezentand c. valoarea orelor suplimentare aferente anilor 2016- 2018.

A mai aratat parata ca, in realitate, a fost nevoita sa efectueze ore suplimentare, dovada in acest sens fiind faptul ca in prezent societatea are doi angajati cu norma intreaga care acopera toata paleta de atributii pe care le-a avut, iar toat e actele de prezenta, pontaj, s tat ele de plata au fost verificate de superiorul sau din societate, numitul H.C., si apoi erau trimise in Italia pe email unde se realiza o noua verificare, nefiind realizata nicio plata fara acordul conducerii, aspect care dovedeste acordul angajatorului in realizarea muncii suplimenta re, caz in care nu exista nicio fapta culpabila care sa atraga raspunderea sa.

In cauza s-a administrat proba cu acte, martori, interogatorii, expertiza contabila judiciara.

Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Conform CIM nr. x/23.06.2008, parata a avut calitatea de angajat al societatii reclamante incepand cu data de 02.06.2008 indeplinind functia de economist contabil, avand propria condica de prezenta, calculandu-si in baza sarcinilor de serviciu drepturile salariale, indeplinindu-si toate sarcinile la timp, fara a emite vreun document gresit, astfel cum au mentionat partile in cuprinsul raspunsurilor la interogatoriu.

Totodata, potrivit raspunsurilor reclamantei la interogatoriu, declaratiil or martorului H.C., avand calitatea de imputernicit al admini stratorului socie tatii care locuieste in Italia, sarcinile de serviciu ce reveneau paratei au fost dimensionate astfel incat sa fie executate in 8 ore de program, neexistand nicio solicitare din partea administratorului societatii in sensul ca parata sa efectueze ore suplimentare, niciodata parata nu a invederat ca nu - si poate desfasura activitatea constand exclusiv in intocmirea de acte de contabilitate primara in cele 8 ore normate de lucru si ca ar necesita efectuarea de ore suplimentare, singurele ore suplimentare fiind efectuate in cadrul procesului de productie cu ocazia unor misiuni speciale, in rest nicio persoana din societate nu efectua ore suplimentare.

Potrivit raportului de expertiza de specialitate intocmit in cauza de expert N.C., nu a fost prezentata nicio dovada referitoare la solicitarea angajatorului de efectuare a orelor suplimentare si nici consimtamantul scris al paratei in acest sens, iar orele suplimentare pe care parata pretinde ca le-a efectuat in conditiile in care in condica de prezenta intocmita de parata reprezinta o foaie individuala si nu un registru in care se semnau toti salariatii societatii, reies din faptul ca prog ramul de lucru incepea la ora 8 iar parata mentiona in condica de prezenta orele 6:40, 6:50, 7:00, iar in anumite zile ora venirii si ora plecarii nu sunt lizibile, prezinta corecturi, rectificari, modificari, taieturi, adaugiri, ingrosari, cifrele sunt scrise unele peste altele, ore care trebuiau compensate in urmatoarele 60 de zile si numai in cazul in care nu se puteau compensa, se facea plata acestora, dispozitie care nu a fost respectata, c. valoarea orelor suplimentare pretins efectuate de parata in perioada februarie 2016 - octombrie 2018 fiind in suma de 23.205 lei.

art. 120 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prevede ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal prevazuta la art. 112 este considerata munca suplimentara care nu poate fi efectuata fara acordul salariatului decat in anumite cazuri expres prevazute si se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, iar in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in cele 60 de zile, in luna urmatoare munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Potrivit art. 254, art. 256 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in t emeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor, iar salariatii care au incasat de la angajator o suma nedatorata sunt obligati sa o restituie.

art. 66 din Contractul colectiv de munca al reclamantei prevede ca salariatii pot efectua ore suplimentare la solicitarea angajatorului fara a depasi 48 ore/saptamana, inclusiv orele s uplimentare, iar art. 67 prevede ca angajatorul va asigura conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce-i revin in cad rul programului de munca zilnic stabilit.

Asadar, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, reiese ca parata a avut calitatea de angajat al societatii reclamante in baza CIM nr. x/23.06.2008, incepand cu data de 02.06.2008, indeplinind functia de economist contabil, intocmindu-si propria condica de prezenta, separata de condica celorlalti salariati, in cadrul careia a in registrat incepand cu anul 2016 efectuarea de ore suplimentare, c ondica de prezenta in care apar stersaturi, modificari in ceea ce priveste ora ve nirii, plecarii in anumite zile ori mentionate orele 6:40, 6:50, 7:00, desi programul incepea la ora 8: 00, neexistand nicio solicitare din partea administratorului societat ii vizand efectuarea de catre parata de ore suplimentare si nici vreo dovada ca sarcinile de serviciu nu puteau fi indeplinite de catre parata in cadrul programului normal de 8 ore de lucru.

Mai mult chiar, nu exista nicio dovada conform careia parata ar fi adus la cunostinta administratorului societatii sau a imputernicitului acestuia necesitatea efectuarii de ore suplimentare pentru imposibilitatea desfasurarii activitatii, indeplinirea atributiilor, pe parcursul a 8 ore de munca sau ca acestia ar fi cunoscut despre mentiunile efectuate de parata in condica de prezenta privind efectuarea de ore suplimentare si ar fi achiesat tacit la acest fapt, parata fiind cea care, astfel cum recunoaste si la interogatoriu, in virtutea atributiilor de serviciu is i calcula drepturile salariale, inclusiv orele suplimentare.

Mai mult chiar, plata acestora ave a loc in luna imediat urmatoare celei in care se pretinde ca au fost efectuate, fara respectarea termenului de 60 de zile calendaristice prev. de art. 122 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), parata incasand in acest fel in mod necuvenit suma de 23.205 lei, cauzand astfel un prejudiciu societatii reclamante.

Ca at are, atat timp cat din probele administrate reiese ca parata a mentionat in propria condic a de prezenta, in foile d e pontaj efectuarea de ore suplimentare fara a exista vreo dovada certa ca ac easta se afla in imposibilitate sa-si indeplineasca atributiile de serviciu in timpul celor 8 ore normate de munca, ca ar fi existat solicitarea administratorului societatii privind efectuarea de ore suplimentare, inseamna ca, in realitate, parata a incasat de la reclamanta c. valoarea unor ore suplimentare neefectuate in realitate, fiind astfel indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii patrimoniale a acesteia, respecti v savarsirea unei fapte ilicite constand in m entionarea nereala a efectuarii de or e suplimentare in mod culpabil, prejudiciul creat societatii reprezentat de c. valoarea pretinselor ore suplimentare efectuate si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.

Sustinerea paratei in sensul ca ar fi efectuat ore suplimentare in scopul realizarii tuturor sarcinilor de serviciu impuse prin fisa postului, pentru a intocmi toate documentele societatii corect si in termenele legale, ca a r fi convenit cu administratorul in anul 2016 ca o rele suplimentare sa le ponteze pentru a-i fi platite, fiind imposibila comp ensarea acestora cu zile libere din cauza lipsei de personal, fiind singura angajata cu asemenea atributii, nu poate fi avuta in vedere cat timp nu exista nicio dovada privind necesitatea efectuarii de ore suplimentare, respectiv c a atributiile ce reveneau paratei nu puteau fi indeplinite in timpul de 8 ore si, totodata, nu s-a dovedit prin niciun mijloc de proba pretinsa conve ntie verbala cu administratorul societatii vizand pontarea orelor suplimentare in scopul platii acestora, dimpotriva martorul H.C. aratan d ca reclamanta avea un singu r client pentru care se emiteau facturi de cel mult 3 ori pe luna, max im 10 documente de transport, ca pe linia de intrari firma avea cca. 25 - 30 achizitii pe luna, pornind de la bonuri de carburanti, prestari servicii, u tilitati, chiria spatiului, piese de schimb pentru utilaje si stabilirea salariilor pe baza condicii de prezenta a salariatilor, astfel incat intreaga activitate a paratei putea fi indeplinita intr-un timp mai scurt decat cele 8 ore normate/zi.

Or, in conditiile in c are toate probele administrate atesta c a parata mentiona in mod fictiv in cuprinsul conditii de prezenta efectuarea de ore suplimentare, peste timpul normat de lucru, in sco pul insusirii unor sume de bani in plus fata de salariul prevazut prin contractul i ndividual de munca, inseamna ca reclamanta este indreptatita s a recupereze, in conformitate cu dispozitiile ce reglementeaza raspun derea patrimoniala a salariatei, sumel e de bani calculate si incasate in mod necuven it de catre aceasta din urma, in suma de 23.205 lei.

Prin urmare, Tribunalul, in raport de aceste considerente, in baza disp. art. 266 si urm. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va admite actiunea precizata si va obliga pe parata sa plateasca reclamantei suma de 23.205 lei reprezentand c. valoarea ore lor suplimentare nedatorate incasate de parata necuvenit in perioada februarie 2016 - octombrie 2018, actualizata cu rata dobanzii de la data incasarii necuvenite si pana la data platii efective.

In baza art. 451 si urm. cod pr. civila, va obliga pe parata sa plateasca reclamantei suma de 4180 lei cheltuieli de judecata .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite actiunea precizata formulata de reclamanta R.C. S.R.L., cu sediul in mun. Ploiesti, jud. Prahova CUI x, cu sediul ales la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) C. a. E., cu sediul in mun. Ploiesti, jud. Prahova, in contradictoriu cu parata M.C., cu domiciliul in mun. Ploiesti, A, si, in consecinta:

Obliga pe parata sa plateasca reclamantei suma de 23.2 05 lei reprezentand c. valoare ore suplimentare nedatorate incasate de parata necuvenit in perioada februarie 2016 - octombrie 2018, actualizata cu rata dobanzii de la data incasarii necuvenite si pana la data platii efective.

Obliga pe parata sa plateasca reclamantei suma de 4180 lei cheltuieli de judecata .

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare .

Cererea de apel se va depune la Tribunalul Prahova.

Pronuntata in sedinta publica azi, 21.06.2019.

Pronuntata de: Tribunalul Prahova - Sentinta civila nr. 1530 din data de 21 Iunie 2019


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale incasate necuvenit    ore suplimentare    neexistenta solicitarii efectuarii muncii suplimentare din partea angajatorului    mentionare fictiva a efecutarii de ore suplimentare
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Nedepunerea dovezilor privind plata drepturilor salariale face admisibila pierderea procesului de catre angajator. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 65 din data de 23 Ianuarie 2019

Necompensarea orelor suplimentare cu timp liber. Obligarea angajatorului la compensarea acestora cu bani
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 1164 din data de 28 februarie 2019

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020

Obligarea angajatorului la plata contributiilor de asigurari sociale. Imposibilitatea de a dispune pentru viitor.
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea Sentinta civila nr. 378/2020 din data de 30 Septembrie 2020

Dovada calitatii de salariat - suficienta pentru recuperarea drepturilor salariale restante. Sarcina probei in conflictele de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Calarasi - Sentinta civila nr. 286/2019 din data de 09 Aprilie 2019

Dovada orelor suplimentare. Refuzul angajatorului de a prezenta inscrisuri doveditoare.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 1714 din data de 5 iunie 2019

Sanctionarea contraventionala a angajatorului pentru neplata orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bihor – Sentinta civila nr. 857/11.06.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale cuvenite. Retineri salariale nejustificate
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti – Sentinta civila nr. 2772/07.07.2020

Exercitarea unui drept nu poate constitui incalcare a atributiilor de serviciu. Refuzul salariatului de a presta ore suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 878 din data de 06 Mai 2020



Articole Juridice

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dreptul la deconectare al salariatului in era digitala. Reglementare
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Recuperarea timpului de deplasare prin ore suplimentare
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea functiei la revenirea din concediul de crestere a copilului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Deplasarile in interes de serviciu. Timpul de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul valorii unei ore suplimentare. Aplicarea sporului de 75 la suta
Sursa: MCP Cabinet avocati



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro