din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4491 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Vinovatia. Element esential al abaterii disciplinare

Vinovatia. Element esential al abaterii disciplinare

  Publicat: 12 Apr 2021       1911 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prin c ererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. x contestatorul G.I.C., in contradictoriu cu intimata Regia Autonoma de T. bucuresti - RA, a solicitat anularea deciziei de concediere nr. 5861, emisa de intimata in data de 07.12.2017;obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care reclamantul ar fi beneficiat, potrivit art. 80 alin. (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; repunerea partilor in situatia anterioara si reintegrarea in munca a reclamantului, potrivit art. 80 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ; obligarea intimatei la plata de daune morale, apreciate la valoarea de 1.000.000 lei potrivit art. 253 alin. (1) si (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act adoptat de organele de stat,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este actiunea intentionata a unei persoane de a determina o alta persoana sa savarseasca o infractiune, fiind o forma a participatiei penale.
Depasire a legalitatii,
Depasire a legalitatii,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Subunitate specializata in exploatarea si intretinerea parcului auto din dotare.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Depasire a legalitatii,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin Sentinta civila nr. 9199 din data de 07.12.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, s-a respins actiunea privind pe contestatorul G.I.C., in contradictoriu cu intimata S.de T. bucuresti S.S. A, ca nefondata.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca:


Contestatorul a fost salariatul intimatei. Raporturile de munca au incetat prin desfacerea disciplinara a contractului individual de munca conform Deciziei nr. 5861/07.12.2017 emisa de intimata.


In ce priveste critica invocata de contestator ca nu a fost respectat termenul de 30 de zile prevazut de art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se contata ca sanctiunea disciplinata a fost aplicata in termenul de 30 de zile de la inregistrarea raportului final al cercetarii disciplinare, astfel cum a fost interpretat modul de stabilire al acestui termen prin Decizia nr. 16/2012 pronuntata de ICCJ in RIL.


In ce priveste indeplinirea conditiilor de forma prevazute de art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se constata ca decizia contestata este conforma normei legale amintite, avand mentionate toate elementul prevazute de lege ca obligatorii, inclusiv motivele pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului.


Contestatorul sustine ca fapta nu exista, ca a fost prezent in acea zi la serviciu .


Din cuprinsul deciziei contestate rezulta ca sanctiunea a fost aplicata pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu si parasirea locului de munca, si nu pentru absenta nemotivata.


Astfel cum rezulta din actele dosarului de cercetare disciplinara, din declaratiile martorilor si din cuprinsul actiunii, in data de 13 septembrie 2017 contestatorul s-a prezentat la serviciu insa in urma discutiei avuta cu seful sau, a apreciat ca poate sa paraseasca locul de munca, ceea ce a si facut, fara a avea motive suficient de rezonabile pentru a justifica acest comportament. In situatia in care contestatorul aprecia ca necorespunzatoare solicitarea sefului direct, avea la dispozitie calea ierarhica de informare si solicitare, si nicidecum adoptarea unui comportament ostil si ironic, aruncand gestiunea si echipamentul portabil de control, refuzand efectiv sa iasa in traseu sa isi indeplineasca atributiile de serviciu, replicand fara rezerva `` taiati-mi ziua ca eu nu mai ies in traseu``.


Totodata, din fisele de pontaj aflate la dosar rezulta ca in decursul anilor contestatorul are aproape lunar cate o absenta nemotivata, ceea ce confirma afirmatia intimatei despre comportamentul acestuia.


In ce priveste incalcarea dreptului la aparare critica invocata de contestator, se constata ca intimata a respectat dreptul acestuia la aparare, contestatorul a fost legal convocat in vederea efectuarii cercetarii disciplinare si nu a solicitat termen pentru angajarea unui aparator, iar obligatia intimatei de a-i prezenta inscrisurile si probele dosarului de cercetare disciplinara nu exista.


O alta critica pe care o formuleaza contestatorul este cu privire la individualizarea sanctiunii aplicate.


In drept, potrivit dispozitiilor art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Instanta apreciaza ca sanctiunea concedierii disciplinare pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu si parasirea locului de munca in data de 13.09.2017 este legala si temeinica, fiind corect individualizata.


Contestatorul a inteles sa paraseasca locul de munca, desi nu a existat o impiedicare din partea angajatorului in acest sens. Fapta de a nu respecta principala obligatie ce ii incumba in calitate de angajat este grava si contrar sustinerilor contestatorului, a fost savarsita cu intentie.


Alegerea salariatului de a parasi locul de munca constituie abatere disciplinara grava.


In raport de elementele avute in vedere de intimata si de criteriile de individualizare a sanctiunii prevazute de art. 250 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Curtea apreciaza ca sanctiunea concedierii disciplinare aplicata in cauza este proportionala cu gravitatea abaterilor disciplinare savarsite.


Nu poate fi retinuta in favoarea contestatorului nici sustinerea acestuia potrivit careia comportamentul sau din ziua de 13.09.2017 a fost determinat de impunerea nejustificata a realizarii unui plan, din raspunsul primit de catre Sindicatul soferilor din RATB ca urmare a adresei nr. x/26.06.2017, rezulta ca angajatii in functia controlori legitimatii de calatorie nu aveau un plan impus, isi incasau salariul indiferent de cresterea sau descresterea productivitatii muncii, iar angajatorul are dreptul sa impuna anumiti parametri in care sa incadreze productivitatea muncii.


In ce priveste cererea de obligare a intimatei la plata daunelor morale instanta a apreciat ca reclamantul nu a dovedit prin nici un mijloc de proba pretentiile sale, prejudiciul moral suferit si legatura de cauzalitate dintre presupusul prejudiciu si o masura dispusa de unitate .


Pentru aceste motive, si pentru motivele expuse detaliat de intimata in intampinare, s-a respins actiunea formulata de contestator, ca nefondata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, apelantul-reclamant G.I.C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Prin cererea de apel formulata, apelantul a aratat ca hotararea instantei de fond este nemotivata; hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala si este pronuntata cu omiterea analizei de caz care ar fi trebuit sa fie bazata pe dispozitiile legale aplicabile si pe probele administrate in cauza.


In ceea ce priveste nemotivarea hotararii, apelantul a aratat ca, din lecturarea hotararii atacate se poate observa superficialitatea si caracterul expeditiv al analizei instantei de fond, analiza care se desfasoara pe o pagina si jumatate, filele 7 si 8. Se poate observa si caracterul lapidar al argumentelor instantei in sustinerea deciziei la care a ajuns. Acest lucru face greu de criticat sentinta instantei de fond intrucat argumentele acesteia lipsesc iar cele care exista sunt stranii, ceea ce il face sa afirme ca suntem intr-o situatie de veritabila nemotivare. Insuficienta motivare a sentintei valoreaza nemotivare.


Apelantul a mai aratat ca hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala si este pronuntata cu omiterea analizei cazului raportat la probe si la dispozitiile legale aplicabile in cauza si cu omiterea analizei probelor din dosar.


Astfel, se poate observa cu usurinta faptul ca instanta de fond desi mentioneaza proba cu martorii V.Ciob. si I.M., nu face analiza elementelor rezultate din declaratiile acestora desi acestea converg spre probarea veridicitatii sustinerilor apelantului.


Se mai poate observa si ca instanta face total abstractie de cele doua sesizari facute de doi dintre colegii controlori, Tunsianu B.M. si F.D., pe aceeasi tema ca respectiv a obligarii ilegale a controlorilor la un numar de suprataxe si amenzi si a hartuielilor constante la care sunt suspusi acestia de cei trei sefi, C.V.(sefa), I.M. si N. alina (adjuncti). Este ca si cand instanta isi pune mana la ochi, nu vede si nu aude, deci nu s-a intamplat desi cele doua sesizari au fost depuse la dosarul cauzei.


De asemenea, se poate observa ca la f. 7 alin. 10 din sentinta, instanta de fond apreciaza in mod eronat ca parasirea locului de munca si absenta de la serviciu indicate de intimata in Decizia nr. 5861/2017, drept motiv de desfacere a contractului individual de munca, nu reprezinta de fapt motivul cunoscut sub denumirea de absenta nemotivata. Prin urmare, lasa sa se inteleaga instanta, decizia de desfacere contractului individual de munca al apelantului este legala intrucat nu exista obligatia existentei a minim trei absente nemotivate pentru a fi desfacut contractul de munca, pe motiv ca parata si-a motivat desfacerea pe parasirea locului de munca .


De asemenea, se poate observa ca dupa ce instanta de fond a apreciat initial la f. 7 alin. 1 din hotarare ca parasirea de catre apelant a locului de munca, dupa discutia avuta cu seful, nu se bazeaza pe motive suficient de rezonabile, in partea finala, arata ca daca ar fi apreciat ca fiind necorespunzatoare solicitarea sefului apelantul avea la dispozitie calea ierarhica de informare si solicitare. Se mai arata ca, nu trebuia sa afirme ``taiati-mi ziua ca nu mai ies in traseu ``. Nu vede de ce instanta a analizat o asemenea pretinsa afirmatie intrucat citind decizia de desfacere a contractului individual de munca se poate observa ca motivul desfacerii este parasirea locului de munca care subsumeaza si motivul nr. l - nerealizarea sarcinilor de munca . Motivul de desfacere a contractului individual de munca nu este cel a conduitei in unitate fata de sefi sau a cel al unei pretinse exprimari verbale ale sale necorespunzatoare.


De asemenea, se poate observa ca insasi intimata prin intampinarea pe care o formuleaza la fond, realizeaza doua recunoasteri ale unor realitati sustinute de apelant importante pentru transarea cazului in favoarea sa si care trebuiesc retinute de instanta:


1. Aceea ca atunci cand seful solicita o conduita ilegala salariatului, acesta este indreptatit sa-si paraseasca locul de munca pentru a se adresa sefului ierarhic superior si are dreptul sa refuze indeplinirea insarcinarii respective (``Insa angajatii nu au dreptul sa stabileasca in mod subiectiv si nelegal o modalitate de a gestiona situatia, prin parasirea locului de munca, refuzul de a-si indeplini sarcinile si instrainarea gestiunii, decat daca sunt obligati sa desfasoare activitati ce contravin sarcinilor si atributiilor sau sunt ilegale...)


Prin urmare, se recunoaste dreptul de a refuza o sarcina ilegala sa iasa in traseu si sa se intoarca obligatoriu cu doua amenzi si doua suprataxe si dreptul sau de a se deplasa la seful ierarhic superior si a-1 sesiza cu privire la aceasta conduita .


Ori, asa cum a aratat si probat cu martorul V.Ciob., cu cd-ul de la dosar si cu reclamatiile colegilor F. si Tunsianu, seful I.M.i-a chemat pe reclamant si pe F.sa faca presiuni asupra acestora asa cum a facut si asupra altor controlori, pentru a indeplini o norma de amenzi fixata de acesta. Adica sa amendeze calatorii, indiferent daca are motiv sau nu, pentru asi indeplini norma.


Din adresa nr. 10.093/26.06.2017, depusa la dosarul cauzei la care instanta face trimite la f 8 dar pe care o rastalmaceste precum si din fisa postului reclamantului, nu rezulta nici unde ca ar trebui, drept sarcina de serviciu, ca apelantul sa indeplineasca un plafon de amenzi si suprataxe. Nici nu ar putea exista o asemenea obligatie, aceasta fiind ilegala intrucat ar presupune sa adopte o conduita abuziva fata de cetateni si sa- i amendeze chiar daca nu au incalcat regulile de circulatie cu autobuzele S. De altfel, din adresa mentionata rezulta ca chiar institutia sustine ca ``rolul controlorului este de preventie ``, de aceea controlorii sunt dotati cu pe care este inscriptionat vizibil controlor S.


Prin urmare, obligarea sa la o ``productie `` este ilegala. Afirmatia instantei in sensul ca angajatorul are dreptul sa impuna o norma de productie este halucinanta intrucat pe de o parte nu face distinctie intre activitatea de productie si cea de prestare de servicii iar, pe de alta, parte tinde sa consfinteasca prin hotarare un abuz, o fapta penala, dandu-i aparenta de legalitate. Instigarea la abuz in serviciu si complicitatea la abuz in serviciu sunt infractiuni .


Exista confirmarea ca in ziua in cauza, nu a plecat acasa, nu a parasit locul de munca ci a fost la seful ierarhic superior si ca situatia se incadreaza in cele cu privire la care insasi parata afirma ca exista justificare pentru absenta salariatului: adica cea a refuzului de a indeplini o conduita ilegala: sa sanctioneze cu orice pret calatorii pentru a-si indeplini o pretinsa norma.


In concluzie, deplasarea la seful ierarhic superior si lipsa de pe traseu este justificata si motivata iar contractul individual de munca nu putea fi desfacut pentru acest motiv.


Parata recunoaste prin intampinare ca are cunostinta ca apelantul a fost la seful ierarhic superior, directorul comercial si in concluzie nu a parasit locul de munca ci s-a deplasat sa-si rezolve o chestiune de serviciu .


Instanta de fond face abstractie de aceste recunoasteri care ar fi trebuit sa o determine sa constate ca lipsa a fost legala si justificata si se limiteaza la a face aprecieri cu privire la o pretinsa conduita neconforma care ar consta in expresia verbala pe care ar fi folosit-o ``taiati-mi ziua ca eu nu mai ies in traseu ``.


Or, instanta afirma ca s-ar fi adresat intr-un mod in care nu a facut-o, aspect care putea fi usor constatat din inregistrarile discutiei si afirma ca o asemenea atitudine este nejustificata. Avand in vedere intreg contextul conflictual in conditiile in care seful te ameninta in mod repetat pe traseu ca daca nu dai amenzi pleci (aspect probat cu inregistrarea de pe Cd si cu declaratia martorului V.Ciob_), iti taie zilele de lucru, te defavorizeaza raportat la ceilalti angajati care in mod supus si abuziv aplica amenzi si care sunt recompensati, te cheama in mod repetat in biroul lui si te preseaza, este greu de crezut ca o asemenea izbucnire din partea salariatului hartuit ar fi nejustificata. Atitudinea prezentata de instanta desi nu a avut loc, ar fi fost justificata intrucat este o reactie normala a unui salariat care a fost hartuit timp de 5 ani. Realitatea este ca, a explicat ca pleaca sa discute situatia cu seful ierarhic superior si faptul ca a fost este confirmat de insasi parata.


De asemenea, se poate observa la fila 7 alin. 11 si 13 din sentinta ca instanta esueaza in a face analiza indeplinirii conditiilor legale pentru desfacerea contractului de munca raportat la decizia atacata.


Astfel, se poate observa, contractul de munca a fost desfacut intrucat in data de 13.09.2017 apelantul ar fi comis urmatoarele abateri: nerealizarea sarcinilor de munca si parasirea locului de munca .


In loc ca instanta sa verifice daca intr-adevar sunt doua abateri sau daca exista una singura care o subsumeaza pe cealalta si daca nu cumva abaterea ar fi absenta nemotivata si ar fi trebuit sa existe minimum trei absente nemotivate pentru o astfel de sanctiune sau daca sunt doua abateri si ele sunt grave sau nu, aceasta se limiteaza la a arata ca exprimarea sa a fost nejustificata si ca desfacerea contractului de munca, din acest motiv, este legala. Instanta ar fi trebuit sa analizeze daca este indeplinita conditia celor doua abateri repetitive care sa creeze serioase prejudicii angajatorului sau conditia celor trei absente consecutive nemotivate prevazute de art. 61 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Arata ca daca s-ar fi realizat o asemenea analiza s-ar fi constatat ca niciuna din conditii nu este indeplinita.


De asemenea, instanta ar fi trebuit sa procedeze la a analiza daca raportat la dispozitiile art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``fapta `` apelantului exista si sanctiunea aplicata este corect individualizata. Insa aceasta se limiteaza la simpla enumerarea criteriilor prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fara a face analiza pe caz.


La o simpla analiza, instanta ar fi constatat ca imprejurarea in care `` fapta a fost savarsita `` a fost cea a unui conflict intretinut de 5 ani de catre sefii sai, prin impunerea cu amenintari si hartuiri a unei conduite ilegale. Faptele de amenintare si hartuire prin ele insele sunt ilegale.


Ar mai fi constatat ca fapta nu a fost savarsita, ape lantul plecand in interiorul institutiei sa raporteze superiorului ierarhic cele intamplate care l-a trimis acasa sa se linisteasca si i-a promis ca va avea grija. Deci, apelantul nu a lipsit nemotivat de la serviciu si nici nu a refuzat sa-si indeplinea sca sarcinile de serviciu legale. s-a deplasat in institutie sa-si rezolve o problema de serviciu .


De asemenea, se poate observa ca nu exista vinovatie in sarcina sa, a respectat calea legala de raportare, catre superiorul ierarhic si a celor de la autobaz a care il hartuiau si a plecat acasa spre sfarsitul programului, trimis de seful ierarhic.


Nu este indeplinita nici conditia consecintelor pentru institutie. Prin lipsa sa de la serviciu institutia nu a avut de suferit intrucat controlorii lucram in echip e iar colegul F.din era pe teren .


Referitor la criteriul comportarii apelantului la serviciu arata ca evaluarea produsa de parata si pontajul sunt acte de care apelantul nu a avut cunostinta si au fost produse de catre aceasta pro causae daca ar fi fost reale crede ca pana la prezenta data era sanctionat deja disciplinar pentru absente nemotivate sau era constituita comisie de cercetare profesionala pentru necorespundere profesionala. Motivul nesanctionarii pana in acest moment este acela ca probele paratei-intimate sunt constituite pro causae. In plus, mai arata si ca cele mai multe pretinse fapte s-ar fi petrecut cu mai mult de 12 luni in urma fiind prescrise de drept si nu puteau fi luate in considerare de instanta la aprecierea conduitei sau abater ilor sale si, oricum, nu au nici o legatura cu subiectul disputei: obligarea ilegala a controlorilor sa aplice amenzi pentru indeplinirea unei norme.


De altfel, se poate observa ca, cu rea-credinta atunci cand se analizeaza legalitatea desfacerii contractului de munca se iau in considerare si aceste pretinse absente nemotivate si pretinsa necorespundere profesionala desi ele nu sunt prevazute si luate in considerare in decizia de sanctionare. Sunt puse in discutie doar ca motive, prin intampinare. Or, instanta nu le putea transforma in motiv de desfacere a contractului individual de munca, a caror dovedire sa faca ca aceasta sa ajunga la concluzia temeiniciei si legalitatii deciziei.


In alta ordine de idei, nu a mai fost sanctionat disciplinar anterior.


Prin urmare, analizand criteriile prevazute de art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta putea constata ca, daca fapta din decizie s-ar fi dovedit ca fiind adevarata, aceasta nu era grava, institutia nu era afectata iar sanctiunea aplicata era disproportionata.


Revenind la martori, arata ca, instanta de fond in mod gresit refuza inlocuirea martorului F.din, asupra caruia se exercitau presiuni sa nu depuna marturie, cu martorul I.F.cel care l-a insotit la directorul comercial si care a fost de fata cand acesta l-a trimis acasa. Accepta in cele din urma, dupa mai multe sedinte in care cauza s-a amanat pe motiv ca martorul F.refuza sa se prezinte, inlocuirea cu martorul V.Ciob., dupa ce din nou in prealabil refuza sa- 1 accepte pe F.I. Val er Ciob. afirma ca stie ca apelantul a fost trimis acasa si stie ca controlorii sunt obligati sa aplice zilnic un numar de amenzi si suprataxe intrucat a avut cateva asemenea cazuri in sindicatul pe care il conduce. Mai spune martorul, ca s-a deplasat la autobaza si a vorbit cu sefa C.care a recunoscut obligarea la norma si i-a aratat cum sunt supravegheati electronic de la sediu. Se stie cand controlorii urca in autobuz, cate amenzi si cate suprataxe aplica. Mai arata ca, teza este confirmata si de martorul I.M., cel din cauza caruia a fost generata situatia care afirma mai intai ca nu este norma dar ca se pot aplica 20 de amenzi zilnic si lasa sa se inteleaga ca trebuie sa fie aplicat un numar de amenzi. De mentionat, este si ca a cerut instantei, ca acest martor sa nu fie audiat intrucat art. 315 alin. 3 din Noul Cod de procedura civila arata clar ca nu pot fi audiati drept martori cei aflati in dusmanie ori in relatii de interes cu una din parti. Or, martorul I.M.este cel care a provocat incidentul, este angajatul paratei aflandu-se in relatii de interes cu aceasta si avea la data marturiei formulata plangere penala. Prin urmare, marturia acestuia nu putea fi acceptata.


Arata ca, a recuzat magistratul cauzei pentru conduita lipsita de impartialitate de care a dat dovada. Dupa cum poate fi observat aceasta nu a admis probe pertinente si utile cauzei precum: proba cu inregistrarile audio si inlocuirea martorului F.cu martorul I.F.insa a admis proba cu martorul I.M.care nu putea fi audiat, permitand in acest mod paratei sa aduca o marturie falsa care a fost luata in considerare de instanta. La fel sunt si inscrisurile celor doua doamne C. si N. a. , care este firesc sa se sustina reciproc.


Prin intampinarea depusa, intimata a solicitat respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.


s-a aratat in esenta ca, apelantul a inteles sa paraseasca locul de munca desi nu a existat o impiedicare din partea angajatorului in acest sens. Fapta de a nu respecta principala obligatie ce ii incumba in calitate de angajat este grava si a fost savarsita cu intentie. Alegerea salariatului de a parasi locul de munca constituie abatere disciplinara grava.


s-a mai aratat ca apelantul inregistra frecvent absente nemotivate, avand totodata manifestari neprofesionale ce au fost gestionate prin discutii si masuri care sa ajute reclamantul sa se integreze.


Intimata a mai aratat ca in perioada iunie-septembrie 2017 toti controlorii efectuau control in punct fix, insa atunci cand a fost verificat, apelantul nu desfasura nici un fel de activitate . Referitor la solicitarea x/27.10.2017, mentioneaza ca aceasta a fost depusa de apelant la registratura la 27.10.2017, iar informarea 641/13.09.2017 atasata cererii x/27.10.2017 a fost depusa tot la data de 27.10.2017. Scopul solicitarii documentelor dosarului de cercetare anterior desfasurarii cercetarii este tocmai in vederea pregatirii apararii, anterior prezentarii in fata comisiei. De la momentul la care a primit convocatorul pana la data cercetarii reclamantul nu a solicitat nici un fel de documente si nu a solicitat amanarea cercetarii pe motiv ca nu isi poate pregati apararea. La momentul cercetarii, in prezenta reprezentantului sindicatului, la intrebarea nr. 6, apelantul a mentionat ca nu mai doreste sa aduca alte lamuriri care sa vina in apararea acestuia.


In mod corect instanta de fond a constatat ca decizia de sanctionare nr. 5861/7.12.2017 indeplineste toate conditiile de forma prevazute de art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conditiile de fond au fost si acestea respectate, respectiv, fapta sa fie comisa in legatura cu munca salariatului, prin aceasta sa se incalce normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale si sa fie comisa cu vinovatie.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Critica privind nemotivarea hotararii atacate este nefondata, urmand a se retine sub acest aspect, faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 425 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura civila, hotararea judecatoreasca, in partea care cuprinde considerentele instantei, trebuie sa arate obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale partilor, expunerea situatiei de fapt retinuta de instanta pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza solutia, aratandu-se atat motivele pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.


Or, sentinta apelata cuprinde toate aceste elemente, instanta expunand rationamentul judiciar, argumentele pe care si-a intemeiat solutia, situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate, modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale incidente la situatia de fapt stabilita.


Instanta de fond a expus argumentele si a indicat probele pe care si-a intemeiat constatarile, formuland concluzii proprii in sensul legalitatii si temeiniciei deciziei de sanctionare disciplinara.


Din lectura considerentelor sentintei, pot fi decelate, in conformitate cu dispozitiile art. 425 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura civila, motivele de fapt si de drept care fundamenteaza solutia, probele retinute ca relevante, precum si temeiurile pentru care s-au admis ori s-au respins cererile partilor, motivarea fiind apta sa permita atat formularea criticilor detaliate ale apelantului, cat si controlul judiciar.


Totodata, se retine si faptul ca, interpretarea data probelor constituie un aspect de fapt, de temeinicie, care nu justifica invocarea de catre apelant a omisiunii de catre prima instanta de a analiza speta dedusa judecatii.


Sunt intemeiate, insa, criticile aduse sentintei atacate sub aspectul temeiniciei acesteia.


In privinta temeiniciei deciziei de concediere, nu se poate retine ca fapt a ce a fost calificat a de angajator ca fiind abate re disciplinar a are caracterul unor incalcari ale atributiilor de serviciu ale apelantului reclamant care sa poata conduce in cele din urma la sanctionarea acestuia.


In cauza, prin decizia de sanctionare nr. 5861/7.12.2017 emisa de Regia Autonoma de T. bucuresti, s-a dispus sanctionarea apelantului contestator G.I.C.cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, pentru savarsirea abaterilor disciplinare constand in nerealizarea sarcinilor de munca prevazute in fisa postului/proceduri de lucru/instructiunile de lucru, din vina salariatului prin faptul ca a refuzat sa se deplaseze pe linia 41, in vederea desfasurarii activitatii de control si nefolosirea timpului de lucru pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu prevazute in fisa postului. Cea de a doua abatere disciplinara retinuta in sarcina apelantului contestator consta in parasirea locului de munca/punctelor de lucru fara aprobarea superiorului ierarhic prin faptul ca, apelantul contestator a refuzat desfasurarea activitatii si deplasarea pe linia repartizata.


Intimata a precizat temeiul de drept al abaterilor savarsite de catre apelantul contestator ca fiind Cap. VIII, art. 64 alin. 1 si art. 65 pct. 5 si 22 din Regulamentul intern RATb-Anexa 1 la CCm-RATB aplicabil.


Curtea constata ca, potrivit art. 65 alin. 1 din Regulamentul intern al RATB, Anexa la CCM al RATB 2016- 2018, in vigoare la data de 13.09.2017, salariatii au obligatia sa respecte ordinea si disciplina la locul de munca si sa indeplineasca toate sarcinile de serviciu ce le revin potrivit fisei postului, Contractului individual de munca, Contractului colectiv de munca, Instructiunilor de serviciu, Regulamentului Intern, ordinelor sau dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici ori altor norme legale.


Potrivit dispozitiilor art. 66 pct. 5 din Regulamentul anterior mentionat, se interzice salariatilor, nerealizarea sarcinilor de munca prevazute in fisa postului/proceduri de lucru/instructiunile de lucru, din vina salariatului, iar art. 66 pct. 22 sanctioneaza, parasirea locului de munca fara aprobarea superiorului ierarhic, daca salariatul paraseste unitatea. ``


La pronuntarea sentintei atacate, instanta de fond a avut in vedere faptul ca, d in cuprinsul deciziei contestate rezulta ca, sanctiunea a fost aplicata pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu si parasirea locului de munca, si nu pentru absenta nemotivata.


Prima instanta, a retinut ca, astfel cum rezulta din actele dosarului de cercetare disciplinara, din declaratiile martorilor si din cuprinsul actiunii, in data de 13 septembrie 2017 contestatorul s-a prezentat la serviciu insa in urma discutiei avuta cu seful sau, a apreciat ca poate sa paraseasca locul de munca, ceea ce a si facut, fara a avea motive suficient de rezonabile pentru a justifica acest comportament.


In situatia in care contestatorul aprecia ca necorespunzatoare solicitarea sefului direct, avea la dispozitie calea ierarhica de informare si solicitare, si nicidecum adoptarea unui comportament ostil si ironic, aruncand gestiunea si echipamentul portabil de control, refuzand efectiv sa iasa in traseu sa isi indeplineasca atributiile de serviciu .


Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor art. 247 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.


Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Raspunderea disciplinara a salariatului reglementata de dispozitiile art. 247 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reprezinta o varietate a raspunderii civile contractuale, pentru antrenarea sa fiind necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: calitatea de salariat al angajatorului pe care o are autorul faptei, incalcarea unei atributii de serviciu asumata de acesta, deci existenta unei fapte ilicite si personale a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa si apreciata prin raportare la obligatiile de serviciu, vinovatia salariatului.


Din dispozitiile legale mai sus mentionate rezulta ca sanctiunile disciplinare pot fi aplicate numai in cazul savarsirii cu vinovatie a unei fapte in legatura cu munca, prin care s-au incalcat de catre salariat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Potrivit dispozitiilor art. 250 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatei a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.


Pentru existenta unei abateri disciplinare este necesar ca fapta savarsita de c[tre salariat sa se rasfranga negativ asupra procesului muncii, prin nesocotirea obligatiei instituita de art. 39 alin. 2 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv incalcarea obligatiei de a respecta disciplina muncii. In planul raportului juridic de munca, acest fapt se transpune in obligatiile de serviciu asumate prin contractul individual de munca, fisa postului, CCM la nivel de unitate, regulament de ordine interioara, statut de personal, cod deontologic, note/directive interne sau orice alt document prin care se instituie disciplina muncii in functie de specificul activitatii prestate.


In conformitate cu prevederile art. 61 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concedierea disciplinara poate interveni in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern.


Prin urmare, angajatorul poate dispune concedierea disciplinara in cazul savarsirii cu vinovatie a unei singure fapte grave, precum si in cazul incalcarii repetate a obligatiilor de serviciu, situatie care presupune savarsirea a cel putin doua abateri disciplinare.


Avand in vedere criticile formulate de apelantul contestator prin cererea de apel, Curtea urmeaza a examina existenta elementelor abaterii disciplinare pentru faptele imputate in decizie si temeinicia deciziei de concediere, inclusiv prin prisma individualizarii sanctiunii. Cu alte cuvinte, urmeaza a se verifica daca faptele imputate salariatului sunt contrare normelor legale, regulamentului intern ori clauzelor contractului individual de munca, ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici, astfel cum acestea sunt mentionate in decizia de concediere si daca au fost savarsite cu vinovatie.


In mod constant, pe parcursul solutionarii cauzei, apelantul contestator a sustinut ca, la data de 13.09.2017 s-a prezentat la serviciu in vederea desfasurarii activitatilor zilnice, fiind invitat cu colegul de echipa F.din in biroul sefului de sector I.M.unde a fost supus unor presiuni si reprosuri privind neefectuarea de amenzi, discutia degenerand intr-un climat tensionat, cu tipete, iar urmare a acestei discutii tensionate nu a mai fost apt sa-si desfasoare activitatea, astfel incat, insotit de liderul de sindicat I.T.F. a mers la directorul comercial al intimatei, d-l Teodo.M.caruia i-a expus situatia, acesta confirmand ca nu exista nicio prevedere legala care sa oblige controlorii sa dea amenzi cat mai multe, directorul comercial spunandu-i apelantului ca acesta poate pleca linistit acasa, fiind evident ca nu mai poate lucra din cauza stresului in acea zi, sa mearga acasa, sa se odihneasca, iar a doua zi sa se prezinte la sector, unde va vedea ca va exista un comportament normal al sefilor.


Prin intampinarea formulata, intimata a aratat ca, apelantul a inteles sa paraseasca locul de munca, fapta de a nu respecta principala obligatie ce ii incumba in calitate de angajat fiind grava si savarsita cu intentie.


Curtea constata ca, punctul de vedere al contestatorului este sustinut de declaratiile martorilor F.I. si Ciob.V., audiati in cauza. Astfel, martorul Ciob.V. a declarat ca, a aflat de la liderul de sindicat F.I.ca la data de 13.09.2017 apelantul reclamant a avut un incident la locul de munca, in aceeasi zi, apelantul insotit de liderul de sindicat F.I.mergand la directorul general pentru a-i relata incidentul, acesta trimitandu-l acasa pe contestator. Martorul a mai declarat ca, desi nu exista stabilita pentru controlori o norma de lucru, conducerea le pretinde zilnic sa aiba realizata 2- 3 amenzi, iar in situatia in care controlorii nu au dat nicio amenda, sunt hartuiti si amenintati sa isi dea demisia sau ca vor fi concediati.


Martorul I.M.propus de intimata a aratat ca la data de 13.09.2017 a avut o discutie cu reclamantul, legata de realizarile slabe ale acestuia, prin raportare cu ceilalti controlori, insa reclamantul a spus ca nu vrea sa isi indeplineasca atributiile de serviciu, a aruncat gestiunea pe masa si a plecat. Acelasi martor a declarat ca a aflat abia cu ocazia formularii contestatiei ca reclamantul a mers la data de 13.09.2017 la directorul general al societatii.


In faza procesuala a apelului a fost audiat martorul F.I.care a declarat ca, la data de 13.09.2017 a fost sunat de apelant in jurul orei 13, 30, acesta spunandu-i ca are probleme la locul de munca si rugandu-l sa- l insoteasca la seful ierarhic superior, d-l Teodo.M. Acesta din urma, a acceptat sa- i primeasca, a avut loc o discutie ce a durat aproximativ o ora, apelantul a intrebat ce se va intampla insa, desi d-l director a promis ca ii va suna pe sefii apelantului si ca situatia se va rezolva, ulterior, apelantul a fost convocat la cercetare disciplinara.


Conform art. 39 alin. 2 lit. b) si lit. c) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in virtutea raportului de subordonare, salariatul trebuie sa respecte nu numai obligatiile generale de munca prevazute in actele normative, in contractul colectiv si in contractul individual de munca, in regulamentul de organizare si functionare sau in regulamentul intern, dar si masurile (dispozitiile) date de angajator prin ordine, scrise sau verbale, in exercitarea atributiilor sale de coordonare, indrumare si control .


intr-adevar, nerespectarea ordinelor si dispozitiilor legale ale conducatorilor ierarhici constituie abatere disciplinara, conform art. 247 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Oricare dintre organele de conducere ale angajatorului se incadreaza in notiunea de conducator ierarhic, iar masurile dispuse de acestea sunt obligatorii pentru salariat, cata vreme sunt luate in limitele atributiilor si competentelor lor, cu respectarea dispozitiilor legale.


Din probele administrate in cauza, Curtea apreciaza ca in speta, nu se poate retine vinovatia salariatului ca element constitutiv al abaterii disciplinare, conditie a antrenarii raspunderii disciplinare, intrucat, pe de o parte, plecarea salariatului de la locul de munca nu s-a realizat cu intentia de a parasi unitatea ci de a raporta sefului ierarhic superior un pretins abuz savarsit asupra sa, iar pe de alta parte, seful ierarhic superior i-a permis apelantului sa nu mai mearga la serviciu in ziua aceea, indemnandu-l sa mearga acasa, pentru a se linisti, astfel incat nu se poate retine nici abaterea disciplinara constand in, nerealizarea sarcinilor de munca prevazute in fisa postului/proceduri de lucru/instructiunile de lucru, din vina salariatului.``


Or, abaterea disciplinara presupune incalcarea cu vinovatie de catre salariat a indatoririlor de serviciu, situatie ce nu se regaseste in speta de fata pentru considerentele anterior expuse.


Astfel cum s-a aratat anterior, din dispozitiile legale mai sus mentionate rezulta ca sanctiunile disciplinare pot fi aplicate numai in cazul savarsirii cu vinovatie a unei fapte in legatura cu munca, prin care s-au incalcat de catre salariat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.


Cum raspunderea disciplinara poate fi angajata numai daca sunt intrunite toate elementele constitutive ale abaterii, rezulta ca absenta oricareia dintre ele, in speta, vinovatia, face ca abaterea si pe cale de consecinta raspunderea, sa nu poata exista.


Retinerea acestei critici, de natura sa conduca la exonerarea apelantului de raspunderea disciplinara, face de prisos analiza criticii referitoare la gresita individualizare a sanctiunii.


Totodata, este de observat faptul ca, apelantul reclamant a investit instanta si cu o cerere de obligare a intimatei la plata daunelor morale, insa, acest capat de cerere a fost respins la instanta de fond, iar in apel nu s-au formulat critici cu privire la acest aspect.


Sub acest aspect, se retine ca, desi apelul este o cale de atac devolutiva, ce provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt cat si in drept, controlul judiciar tinut a fi exercitat asupra sentintei fondului este supus unei limitari in privinta caracterului devolutiv al caii de atac.


Instanta de apel recurge la o noua judecata in limitele criticilor formulate de catre apelant, potrivit principiului tantum devolutum quantum appellatum, reglementat de art. 477 din C odul de p rocedura c ivila.


Prin urmare, de vreme ce, calea de atac a apelului a fost exercitat de catre apelantul reclamant iar acesta a inteles sa critice doar solutia de respingere a cererii privind anularea deciziei de concediere, nu si obligarea intimatei la plata daunelor morale, fara a fi repusa in discutie intreaga actiune dedusa judecatii, analiza legalitatii si temeiniciei hotararii primei instantei va fi realizata in limitele fixate de parte . Chestiunile asupra carora instanta de fond s-a pronuntat in sensul respingerii si asupra carora nu a fost exercitata calea de atac a apelului de catre partea interesata, in speta contestatorul, au intrat sub autoritate de lucru judecat, astfel ca nu vor face obiect de analiza .


In baza art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea va admite apelul declarat de apelantul G.I. si va schimba sentinta atacata in sensul ca, va admite contestatia, in parte si va anula decizia de concediere nr. 5861/07.12.2017 emisa de intimata. Facand aplicarea dispozitiilor art. 80 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), va obliga intimata la plata unei despagubiri egale cu salariale majorate, indexate si reactualizate si la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul daca nu ar fi fost concediat, dispunand, totodata, repunerea partilor in situatia anterioara, prin reintegrarea contestatorului pe postul detinut anterior concedierii.


Va respinge, ca neintemeiata, cererea avand ca obiect obligarea intimatei la plata daunelor morale si va obliga intimata sa plateasca apelantei suma de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecata .


Sub acest aspect este de observat faptul ca, astfel cum a fost consemnat in incheierea de amanare a pronuntarii de la data de 23.11.2018, reclamantul a solicitat plata cheltuielilor de judecata efectuate la instanta de fond, aratand ca, urmeaza sa depuna dovada achitarii acestui onorariu odata cu notele scrise.


Insa, dispozitiile art. 452 Cod pr. civila, prevad in mod imperativ, faptul ca, partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca, in conditiile legii, dovada existentei si intinderii lor, cel mai tarziu la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, fapt ce nu s-a intamplat la instanta de fond .


In aceasta situatie, Curtea va avea in vedere doar cheltuielile efectuate in faza procesuala a apelului, in cuantum de 1000 lei, reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei aflate la fila 46 din dosarul de apel, la plata carora, intimata va fi obligata, conform dispozitiilor art. 453 Cod pr. civila.


Cu privire la cererea formulata de apelant, privind aplicarea unei amenzi judiciare intimatei, conform art. 187 pct. 2 lit. f) si i) Cod procedura civila, Curtea constata ca, dispozitiile invocate sanctioneaza, neprezentarea unui inscris sau a unui bun de catre cel care il detine, la termenul fixat in acest scop de catre instanta`` respectiv, impiedicarea in orice mod a exercitarii in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin judecatorilor, expertilor desemnati de instanta in conditiile legii, agentilor procedurali, precum si altor salariati ai instantei, ``dar in speta nu sunt incidente dispozitiile legale invocate, intimata prin consilier juridic, precizand la termenul de judecata de la data de 16.10.2019 faptul ca, la art. 33 alin. 2 din CCM depus la dosar rezulta foarte clar ca, norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Aceasta norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca .


Prin urmare, Curtea apreciaza ca, imprejurarea ca intimata nu a depus in scris aceasta precizare ci a facut sustineri orale nu este de natura sa conduca la necesitatea amendarii acesteia, judecarea cauzei urmandu-si cursul in baza probelor administrate la dosar.


Pentru aceste considerente, in baza Cod procedura civila, Curtea va respinge, ca neintemeiata, cererea formulata de apelant privind aplicarea unei amenzi judiciare, conform art. 187 lit. f) si i) Cod procedura civila.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge, ca neintemeiata, cererea formulata de apelant privind aplicarea unei amenzi judiciare, intimatei, conform art. 187 lit. f) si i) Cod procedura civila.


Admite apelul declarat de apelantul-reclamant G.I.C., domiciliat in Bucuresti, 14, impotriva Sentintei civile nr. 9199 din data de 07.12.2018, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata S.de T. bucuresti S.S. A, cu sediul in Bucuresti, 1, sector 1, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. Jx, cod unic de inregistrare RO x, in parte, in sensul ca:


Admite contestatia, in parte .


Anuleaza decizia de concediere nr. 5861/07.12.2017.


Obliga intimata la plata unei despagubiri egale cu salariale majorate, indexate si reactualizate si la celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul daca nu ar fi fost concediat.


Dispune repunerea partilor in situatia anterioara, prin reintegrarea contestatorului pe postul detinut anterior concedierii.


Respinge, ca neintemeiata, cererea avand ca obiect obligarea intimatei la plata daunelor morale.


Obliga intimata sa plateasca apelantului suma de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecata .


Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 30.10.2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4843 din data de 30 Octombrie 2019


Citeşte mai multe despre:    motivarea hotararii judecatoresti    interpretarea probelor    desfacere disciplinara a contractului individual de munca    plecarea de la locul de munca cu acordul superiorului ierahic nu constituie abatere disciplinara    elementele constitutive ale abaterii disicplinare    daune morale    judecata apelului in limitele criticilor formulate de apelant
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anularea inregistrarii in scopuri de TVA
Pronuntaţă de: Decizia nr. 879/20.04.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiunea clientului bancii impotriva bancii avizatoare a acreditivului, iar nu impotriva bancii confirmatoare sau a partenerului contractual. Continutul hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 43/A/13.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Invocarea uzucapiunii pe cale reconventionala. Admiterea actiunii in revendicare fara a lua in considerare apararile paratilor care opun un titlu de proprietate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 716/21.10.2020

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Incidenta prescriptiei ca motiv de anulare a unei hotarari arbitrale din perespectiva Codului de procedura civila din 1865
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 878 din 17 mai 2016

Constatarea nulitatii absolute a unui act juridic in situatia in care este invocata o cauza ilicita
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 893 din 24 martie 2015





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964