din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3487 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Descrierea faptei trebuie sa corespunda necesitatii de a se aprecia, prin prisma acesteia, legalitatea si temeinicia sanctiunii disciplinare

Descrierea faptei trebuie sa corespunda necesitatii de a se aprecia, prin prisma acesteia, legalitatea si temeinicia sanctiunii disciplinare

  Publicat: 31 May 2021       948 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. x la data de 25.05.2017, reclamantul G.D. a solicitat, in contradictoriu cu parata, anularea deciziei 69/25.04.2017, reintegrarea in functia detinuta anterior, obligarea paratei la plata unei indemnizatii egale cu venitul lunar primit incepand cu data de 25.04.2017 pana la reintegrarea in functie, obligarea paratei la plata dobanzii legale calculata la venitul salarial de la momentul scadentei acestuia pana la plata efectiva, cu cheltuieli de judecata .

Art. 163 alin. 1 C. proc. civ. - "nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante";
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Spatiu aflat dincolo de atmosfera Pamantului, care nu este supus suveranitatii vreunui stat.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedura prin care se urmareste realizarea acordului partilor cu privire la stingerea unor litigii cum ar fi in procesele de divort sau in unele pricini de competenta comisiei de judecata.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care a savarsit nemijlocit o fapta prevazuta de legea penala
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Prin incheierea civila pronuntata la data de 11.10.2017 in Dosarul nr. x/3/2017 s-a admis exceptia de litispendenta cu dosarul x/2 017.


Prin Sentinta civila nr. 7357/19.10.2017 pronuntata in Dosarul nr. x Tribunalul Bucuresti - Sectia VIIi-a conflicte de munca si asigurari sociale, a admis exceptia necompetentei teritoriale a instantei si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului I.


Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului I.la data de 18.04.2018 sub acelasi numar x.


Prin Sentinta civila nr. 2766 din data de 16 octombrie 2018, pronuntata de Tribunalul I_- Sectia Civila, in Dosarul nr. x, s-a admis actiunea formulata de reclamantul G.D., in contradictoriu cu parata S.E. a. S.R.L., s-a anulat Decizia nr. 69/25.04.2017 si s-a dispus reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior emiterii deciziei contestate.


A fost obligata parata catre reclamant la plata unei despagubiri egale cu venitul lunar incepand cu data concedierii si pana la reintegrare si la plata dobanzii legale calculata la venitul salarial de la momentul scadentei acestuia si pana la plata efectiva.


s-a luat act ca reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca:


Intre contestator si intimata s-a incheiat contractul individual de munca inregistrat sub numarul 371/17.11.2015, cu acte aditionale ulterioare. Contractul mentionat a fost incheiat pe o durata nedeterminata, contestatorul fiind angajat ca cititor contoare, ulterior ca tehnician mecanic.


Prin Decizia nr. 69/25.04.2017, intimata a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca nr. 371/17.11.2015, in temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Conform deciziei mentionate, motivul de fapt al desfacerii disciplinare a contractului de munca l-a constituit abaterea disciplinara constand in executarea unei lucrari clandestine de canalizare in timpul programului, de la care a pretins si a primit suma de 6900 lei (conform declaratiilor date de catre beneficiarii lucrarii), folosindu-se de angajati ai societatii, aducand in astfel fel prejudiciu material si de imagine societatii, conform raportului intocmit de care Directia Comerciala nr. 499/04.04.2017 si raportului comisiei de disciplina nr. 628/25.04.2017.


In drept, Tribunalul a retinut ca, potrivit art. 251 alin. 1- 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.


(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.


(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.


(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) sau de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.``


De asemenea, conform art. 252 alin. 1- 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei .


(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:


a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;


b) pre cizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;


c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;


d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;


e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;


f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


Tribunalul constata ca, prin cererea de chemare in judecata, contestatorul a invocat mai multe motive de nelegalitate. Primul motiv invocat este reprezentat de nerespectarea de catre intimata a dispozitiilor art. 251 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la realizarea cercetarii disciplinare prealabile.


Sub acest aspect, Tribunalul retine ca motivul de nelegalitate invocat este intemeiat.


Astfel, se constata ca, cerinta de la art. 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la obligativitatea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute, astfel cum rezulta din prevederile art. 251 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), precitate. Ratiunea instituirii acestei sanctiuni rezida in necesitatea respectarii dreptului la aparare al salariatului, acesta din urma avand posibilitatea ca, pe parcursul cercetarii disciplinare prealabile, sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, astfel cum reiese din prevederile art. 251 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Inexistenta etapei cercetarii disciplinare prealabile reprezinta, in opinia Tribunalului, negarea unui drept fundamental al salariatului, cu consecinta ca sanctiunea aplicata este rezultatul unui proceduri arbitrare.


Or, aceasta din urma este situatia in speta de fata, in conditiile in care reclamantul a fost convocat prin actul cu nr. 508/04.04.2017 ``in vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile pentru solutionarea raportului nr. 499/04.04.2017 privind sesizarea din partea Primariei comunei Stefanestii de Jos, pentru executarea unor lucrari de canalizare clandestine, in urma carora s-a surpat carosabilul``, descrierea fara localizare in timp si spatiu a unei fapte insuficient descrise punandu-l pe reclamant in imposibilitatea practica de a se apara si de a-si pregati probe.


Tribunalul constata ca s-a invocat de catre contestatoare nelegalitatea deciziei de concediere si din perspectiva nemotivarii acesteia. Si acest motiv este intemeiat.


Asa cum reiese din dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conditia descrierii faptei in mod concret si detaliat este prevazuta de lege imperativ si trebuie sa rezulte din decizia de concediere .


Prin descrierea faptei, in intelesul art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se intelege precizarea imprejurarilor comiterii unei actiuni sau inactiuni culpabile a salariatului, care pot conduce la concluzia ca salariatul a incalcat normele de disciplina a muncii, savarsite in legatura cu munca, determinand o infrangere a obligatiilor izvorate din contractul individual de munca .


Or, Tribunalul constata ca abaterea disciplinara retinuta in sarcina contestatorului este descrisa, pe de o parte, in mod generic, iar pe de alta parte, prin trimiterea la continutul raportului intocmit de catre Directia Comerciala nr. 499/04.04.2017 si la cel al raportului comisiei de disciplina nr. 628/25.04.2017.


Cu alte cuvinte, din aceasta din urma perspectiva, intimata a inteles sa expuna motivarea abaterii disciplinare prin trimiterea la o sursa externa actului sanctionator, in conditiile in care decizia de concediere nu poate fi complinita, din punct de vedere al motivelor sale, cu elemente extrinseci acesteia.


Pe cale de consecinta, retinand nelegalitatea deciziei de concediere, Tribunalul apreciaza ca nu se mai impune examinarea celorlalte motive de nelegalitate, invocate de contestator, dar nici a temeiniciei acesteia, astfel ca va fi anulata Decizia nr. 69/25.04.2017.


Conform art. 80 alin. 1- 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``(1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.


(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere .``


Raportat la dispozitiile legale mai sus mentionate, precum si la solicitarea expresa a contestatorului, Tribunalul a dispus reintegrarea acestuia in postul si functia detinute anterior concedierii.


Totodata, a obligat intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu venitul lunar incepand cu data concedierii si pana la reintegrare si la plata dobanzii legale aferente acestei despagubiri .


Tribunalul a luat act ca reclamantul si-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, apelanta E. a. S. R. L, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


Prin cererea de apel formulata, s-a aratat ca, la pronuntarea sentintei atacate, instanta de fond a avut in vedere ca, reclamantul a fost pus in imposibilitatea practica de a se apara si pregati probe in favoarea sa, urmare a faptului ca prin notificarea de convocare la cercetare disciplinara nu este descrisa suficient fapta din punct de vedere al localizarii in timp si spatiu .


Abaterea disciplinara retinuta in sarcina contestatorului este descrisa generic, prin raportare la continutul raportului intocmit de Directia Comerciala nr. 499/04.04.2017, respectiv al comisiei de disciplina nr. 628/25.04.2017, apelanta motivand abaterea disciplinara prin trimitere la acte externe.


Cu toate acestea, in masura in care s-ar fi analizat in mod corespunzator cuprinsul Deciziei de concediere nr. 69/25.04.2017, s-ar fi observat ca in cuprinsul art. 2 din aceasta se retine in mod expres ca salariatul G.Daniei a savarsit abaterea disciplinara constand in executarea unei lucrari clandestine de canalizare, in timpul programului de la care a pretins si a primit suma de 6900 lei (conform declaratiilor date de catre beneficiarii lucrarii (..).


Asadar, nu se poate sustine ca abaterea disciplinara este descrisa in mod generic, fiind evocate toate elementele necesare ca dl G.sa isi pregateasca apararea pentru fapta savarsita de acesta.


Pe de alta parte, instanta de fond omite sa indice faptul ca, dl. G. ar fi receptionat un exemplar de pe raportul nr. 499 din 04.04.2017, in cuprinsul caruia se evoca in intregime fapta savarsita, inclusiv sub aspectul localizarii in timp si spatiu, incalcarea Regulamentului intern al apelantei (pe care de altfel orice angajat trebuie sa il cunoasca) respectiv propunerea pentru convocarea Comisiei de Disciplina si analiza abaterilor disciplinare.


Totodata, in cuprinsul notificarii de convocare, receptionata de contestator, se evoca elemente esentiale precum fapta savarsita, urmarea acesteia sau numarul raportului 499 pentru care fostul salariat a semnat de primire.


Urmarind rationamentul instantei de fond, observa ca aceasta ar sugera ca repetarea in cuprinsul convocarii la conciliere, respectiv deciziei de concediere, in integralitate a elementelor din raportul nr. 499 ar fi fost suficienta la respingerea motivelor de contestatie evocate, operatiune de altfel redundanta.


De fapt, intreaga motivare a instantei de fond este generica, aspect pentru care apelanta a fost sanctionata prin admiterea cererii introductive si reintegrarea in munca a fostului angajat, vinovat de faptele evocate, indicate in mod expres si complet in cuprinsul actelor comunicate acestuia. Or, daca apelanta este sanctionata pentru o expunere de motive generica, pentru identitate de ratiune nu ar trebui ca instanta de fond sa fie sanctionata, prin admiterea apelului, pentru o motivare generica?


In masura in care nu ar fi facut dovada comunicarii raportului nr. 499, a convocarii la conciliere si a deciziei de concediere, desigur, s-ar fi putut pune in discutie pasivitatea apelantei sub aceste aspecte.


Dar, nu numai ca apelanta a facut dovada comunicarii acestor inscrisuri, fapt ce denota ca fostul salariat cunostea in mod complet invinuirile ce i se aduceau, dar fapta savarsita este descrisa intr-un mod arhisuficient (doar nu proceda in mod constant la executarea lucrarilor clandestine, in timpul programului, pentru suma fixa de 6900 lei).


Apelanta nu contesta ca mentiunile prevazute de art. 267 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt necesare in vederea asigurarii exercitarii dreptului salariatului la aparare, respectiv posibilitatea acestuia de a invoca si de a administra in fata comisiei de cercetare disciplinara toate apararile si probele pe care le considera relevante, ci doreste sa sublinieze faptul ca dreptul acestuia de a se apara a fost respectat in integralitate, acesta preferand sa nu trimita nici macar un punct de vedere cu privire la aspectele in discutie.


Asadar, nu numai ca apelanta a convocat angajatul faptuitor in mod corect la cercetarea disciplinara, dar nu exista niciun motiv de nulitate a deciziei de concediere .


Desfiintand solutia instantei de fond si repunand in discutie in totalitate fondul cauzei, in temeiul efectului devolutiv al caii de atac, solicita a se observa faptul ca dl. G. a savarsit faptele pentru care a fost convocat la cercetarea disciplinara, efectuand lucrari clandestine, in timpul programului, fara a exista acordul apelantei in acest sens, receptionand sume de bani pentru serviciul prestat in mod unilateral, avand, pe de-o parte, un comportament incorect si nedemn in cadrul relatiilor de serviciu, iar, pe de alta parte, punand in pericol siguranta cetatenilor, carosabilul surpandu-se urmare a efectuarii lucrarilor defectuoase.


Prin urmare, solicita sa se admita prezentul apel, cu consecinta desfiintarii sentintei instantei de fond, iar, rejudecand cauza, sa se respinga contestatia impotriva deciziei de concediere, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata .


Prin intampinarea depusa, intimatul G.D. a solicitat respingerea apelului si mentinerea ca temeinica si legala a sentintei apelate.


Intimatul a aratat in esenta ca, potrivit dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul, prin emiterea deciziei de concediere are obligatia de a descrie fapta care constituie abatere disciplinara.


In speta, desi in decizia contestata se invoca la art. 2 faptul ca intimatul contestator a efectuat o lucrare clandestina de canalizare in timpul programului de lucru si a folosit atat salariatii societatii cat si utilajele acesteia, pretinzand suma de 6900 lei, pentru a determina in timp presupusa fapta disciplinara, angajatorul are obligatia de a indica in concret unde s-a efectuat lucrarea clandestina de canalizare si in ce perioada .


Fara a se mentiona locul si data savarsirii faptei disciplinare nu se poate stabili daca a intervenit prescriptia aplicarii sanctiunii disciplinare si nici stabilirea gradului de vinovatie, imprejurarile in care fapta a fost savarsita, fapt ce atrage nulitatea deciziei de concediere .


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Prin Decizia nr. 69/25.04.2017 emisa de apelanta parata, s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului individual de munca nr. 371/17.11.2015 al intimatului contestator G.D., in temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit art. 2 al deciziei mentionate, motivul de fapt al desfacerii disciplinare a contractului de munca l-a constituit abaterea disciplinara constand in executarea unei lucrari clandestine de canalizare in timpul programului, de la care intimatul a pretins si a primit suma de 6900 lei (conform declaratiilor date de catre beneficiarii lucrarii), folosindu-se de angajati ai societatii, aducand in astfel fel prejudiciu material si de imagine societatii, conform raportului intocmit de catre Directia Comerciala nr. 499/04.04.2017 si raportului comisiei de disciplina nr. 628/25.04.2017.


Curtea apreciaza ca, aceasta formulare este insa, mult prea generala pentru a se putea determina in concret care este abaterea disciplinara savarsita de contestator si momentul savarsirii acesteia, aspecte ce au fost corect retinute si de catre prima instanta.


In speta, din punct de vedere al cerintei legale privind descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, nu se poate retine ca decizia contestata a fost emisa de apelanta parata cu respectarea dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Indicarea in mod generic de catre apelanta parata a faptei ce se imputa intimatului contestator in cuprinsul deciziei de sanctionare nu reprezinta o descriere completa si detaliata a faptelor, astfel cum apare aceasta cerinta in lege.


In ceea ce priveste obligativitatea mentionarii datei la care fapta a fost savarsita abaterea disciplinara, chiar daca dispozitiile art. 252 alin 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu precizeaza expres necesitatea acestui element in cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara, este evident ca data savarsirii faptei reprezinta un element esential al descrierii acesteia, in lipsa caruia nu este identificabila efectiv fapta imputata si nici nu se poate aprecia daca a fost sau nu respectat de catre angajator termenul de aplicare al sanctiunii, prevazut de art. 252 alin 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Astfel, fara ca norma legala la care s-a facut referire, sa prevada descrierea amanuntita a faptei, este evident ca descrierea trebuie sa corespunda necesitatii de a se aprecia, prin prisma acesteia, legalitatea si temeinicia sanctiunii disciplinare aplicata de angajator salariatului.


Prin descrierea faptei, in intelesul art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se intelege precizarea imprejurarilor comiterii unei actiuni sau inactiuni culpabile a salariatului, care pot conduce la concluzia ca salariatul a incalcat normele de disciplina a muncii, savarsite in legatura cu munca, determinand o infrangere a obligatiilor izvorate din contractul individual de munca .


Or, Tribunalul a constatat in mod corect ca abaterea disciplinara retinuta in sarcina contestatorului este descrisa, pe de o parte, in mod generic, iar pe de alta parte, prin trimiterea la continutul raportului intocmit de catre Directia Comerciala nr. 499/04.04.2017 si la cel al raportului comisiei de disciplina nr. 628/25.04.2017, astfel, apelanta parata intelegand sa expuna motivarea abaterii disciplinare prin trimiterea la o sursa externa actului sanctionator, in conditiile in care decizia de concediere nu poate fi complinita, din punct de vedere al motivelor sale, cu elemente extrinseci acesteia.


Chiar daca in ceea ce priveste prevederile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Regulamentul intern al societatii ce au fost incalcate de salariat, angajatorul a precizat prevederile legale apreciate a fi fost incalcate de catre intimatul contestator, aceasta nu este de natura sa inlature nulitatea absoluta a deciziei contestate prin prisma lipsei descrierii faptei ce i se imputa intimatului contestator, aspect sanctionat in consecinta de dispozitiile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Aceasta deoarece nu este suficienta redarea dispozitiilor din Regulamentul Intern care prevad anumite abateri disciplinare si enuntarea in decizia contestata in mod generic a faptei, ci se impune, tocmai in vederea descrierii faptei, ceruta de lege a fi cuprinsa in decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare, prezentarea explicita a acelor aspecte care contureaza in concret fapta care se imputa salariatului, astfel incat prin aratarea precisa a faptei, sa se poata stabili in ce masura o anumita fapta avuta in vedere de angajator la aplicarea sanctiunii disciplinare reprezinta o incalcare de catre salariat a normelor de disciplina a muncii, savarsita in legatura cu munca sa, o infrangere a obligatiilor izvorate din contractul individual de munca .


In acest cadru, mentionarea datei savarsirii faptei constituie, fara indoiala, un element esential pentru descrierea acesteia in mod neechivoc, precis, deoarece ea este de natura sa individualizeze o anumita fapta a salariatului apreciata de angajator a reprezenta abatere disciplinara, creandu-se astfel premisele unui control judiciar asupra temeiniciei aplicarii sanctiunii disciplinare si permitand a se stabili daca intr-adevar o anumita fapta a salariatului la care angajatorul s-a raportat constituie abatere disciplinara.


D.fiind caracterul formal al deciziei de sanctionare, fapt ce rezulta din reglementarea imperativa a dispozitiilor art. 252 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), lipsa din cuprinsul deciziei a unor elemente prevazute de art. 252 alin. 2 nu poate fi complinita prin alte acte anterioare, ulterioare sau concomitente emiterii deciziei, inclusiv prin aparari facute in fata instantei de apelanta parata cu ocazia judecarii contestatiei indreptate impotriva deciziei de sanctionare.


De asemenea, chiar daca, astfel cum sustine apelanta, intimatul ar fi receptionat un exemplar de pe raportul nr. 499 din 04.04.2017, in cuprinsul caruia se evoca fapta savarsita, inclusiv sub aspectul localizarii in timp si spatiu, incalcarea Regulamentului intern al apelantei, respectiv propunerea pentru convocarea Comisiei de Disciplina si analiza abaterilor disciplinare, aspectul invocat de apelanta nu confera legalitate deciziei de sanctionare care, astfel cum s-a aratat mai sus, a fost emisa cu nerespectarea dispozitiilor art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Fata de imprejurarea ca legiuitorul a prevazut sanctiunea care intervine in situatia incalcarii normelor imperative, Curtea considera ca decizia de sanctionare este nelegala, aceasta neputand produce efectele juridice pentru care a fost emisa de angajator .


Avand in vedere cauza de nulitate mai sus mentionata, Curtea constata ca nu se mai impune analizarea criticilor privind temeinicia deciziei de concediere, deoarece legalitatea este o cerinta care trebuie sa fie indeplinita in prealabil, obligatoriu, iar in situatia incalcarii cerintelor de legalitate, decizia de concediere este lipsita de efecte juridice.


Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul ca nefondat.


In temeiul dispozitiilor art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, va fi obligata apelanta sa plateasca intimatului suma de 1500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial, conform chitantei nr. 91/9.12.2019- fila 28 dosar de apel.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul formulat de apelanta E. a. S. R. L., cu sediul in Voluntari, nr. 19, A, B, C, judetul I., cod postal x, e-mail:x; x, C.RO x, cu sediul profesional ales la av. V.M.in Bucuresti, sector 2, impotriva Sentintei civile nr. 2766/16.10.2018 pronuntate de Tribunalul I.- Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul G.D., domiciliat in Voluntari, nr. 30, judetul I. si cu sediul procesual ales la Cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) D.M.L., din Calarasi, 9, judetul Calarasi, ca nefondat.


Obliga apelanta sa plateasca intimatului suma de 1500 lei cheltuieli de judecata . Definitiva.


Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei, azi, 18.12.2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5976/2019


Citeşte mai multe despre:    temeinicia deciziei de concediere    abatere disciplinara    lipsa descrierii faptei    sanctiune disciplinara    nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Contestatie impotriva deciziei de concediere; nulitatea absoluta a deciziei de concediere; continutul deciziei de sanctionare; nemotivare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 429/13.10.2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014

Sarcina probei in litigiile de munca. Salariatului caruia i se imputa un fapt negativ ii revine sarcina probei faptului pozitiv contrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 996/2013 din 18.09.2013

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020

Caracterul inform al deciziei de sanctionare disciplinara. Lipsa individualizarii sanctiunii aplicate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 489/2019

Descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4151/2020

Descrierea faptei imputate nu poate fi una generica si trebuie sa cuprinda suficiente elemente pentru a se putea verifica temeinicia aplicarii sanctiunii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2616 din data de 04 septembrie 2020



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Cercetarea disciplinara a salariatilor. Legalitatea Regulamentului intern si a altor Proceduri
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati