Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara

Descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara

Publicat: 08 Jun 2021 1506 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Prin cererea inregistrata cu nr. .pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, reclamantul B. B. a chemat in judecata M. T. pentru constatarea nulitatii absolute a Ordinului nr. 56 din data de 30 mai 2019 emis de catre parata, privind incetarea contractului de munca, deoarece sunt incalcate prevederile art. 252 alin. 2 lit. e si f din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv neindicarea termenului in care sanctiunea poate fi contestata si instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata; reintegrarea in munca si plata cu titlu retroactiv a drepturilor salariale de la momentul incetarii contractului de munca si pana la momentul reintegrarii.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Parte dintr-un proces

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Mod de reorganizare a persoanelor juridice,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,

Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Complex de actiuni desfasurate pentru cunoasterea cerintelor de produse si servicii ale coconsumatorilor,

Conceptul de dezvoltare durabila se refera la o forma de crestere economica ce satisface nevoia de bunastare a societatii pe termen scurt, mediu si, mai ales, lung.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Prin Sentinta civila nr. 5533 din data de 14.10.2019, pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII - a conflicte de munca si asigurari sociale, a fost admisa cererea de chemare in judecata, formulata de reclamantul B. B., in contradictoriu cu paratul M. T..

A fost constatata nulitatea absoluta a Ordinului nr. 56 din data de 30 mai 2019 emis de catre parata.

s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinuta anterior concedierii acestuia.

A fost obligata parata catre reclamant la plata drepturilor salariale de la momentul desfacerii contractului de munca, respectiv 30 mai 2019 si pana la momentul reintegrarii efective a acestuia.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul a fost angajat la parata cu contract individual de munca inregistrat cu nr. 596 din data de 26 iunie 2017, pe functia de consilier si prin Actul aditional nr. 4/2019 a fost marit salariul de baza in cuantum de 3818 lei si un spor pentru conditii de munca de 478 lei. Prin Ordinul nr. 56 din data de 30 mai 2019 emis de catre parata, s-a dispus incetarea contractului de munca al reclamantului B. B. s., consilier la Serviciul M. cadrul Directiei Generale Marketing si Dezvoltare, ca sanctiune disciplinara, conform art. 61 lit. a din CM din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Se mai arata in decizie ca, faptele disciplinare care au stat la baza desfacerii contractului individual de munca al reclamantului, prevazut de art. 61 punctul 4 si 5 din Regulamentul Intern al M. T., respectiv absente nemotivate de la serviciu, pe o perioada indelungata, constatate din pontajele lunare si condica de prezenta in care nu apare semnatura personala si care nu au la baza un motiv obiectiv, prin neprezentare unor documente justificative care sa ateste caracterul motivat al acestora.

In ordin se mai mentioneaza ca, ordinul poate fi contestat in conditiile si termenele prevazute de legea nr. 554/2004 la sectia de contencios administrativ si fiscal al Tribunalului din raza caruia isi are domiciliul reclamantului. Analizand ordinul sub aspectul prevederilor art. 252 alin. 2 din CM, in sensul ca, parata nu a facut o descriere in mod detaliat a faptelor retinute in sarcina reclamantului, in sensul ca, nu s-a specificat datele in care reclamantul a lipsit in mod nejustificat, fiind mentionat doar faptul ca, a lipsit o perioada indelungata, asa cum este reglementat de art. 252 alin. 2 lit. a din CM. De asemenea, nu este mentionat in ordin care este temeiul legal din Regulamentul Intern sau contractul individual de munca prin care s-a dispus desfacerea contractului de munca, fiind o conditie obligatorie, prevazuta de art. 252 alin. 2 lit. d din CM, fiind aratate doar cele generale de la art. 247, 248 si 251 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Tot din ordinul emis de catre parata, prima instanta a observat ca nu sunt aratate motivele pentru care au fost inlaturate apararile reclamantului, cand a fost luata aceasta masura, iar daca nu s-a prezentat la cercetarea disciplinara, nu s-a facut mentiune in acest sens. Or, prin art. 252 alin. 2 lit. c din CM este prevazuta aceasta conditie obligatorie in decizia de sanctionare. Tot in ordin nu este mentionat termenul in care poate fi contestat, fiind mentionat doar faptul ca, acesta se contesta in conditiile si termenul prevazut de legea contenciosului administrativ. Ordinul trebuia sa cuprinda acest aspect, asa cum este reglementat de art. 252 alin. 2 lit. e din CM. Lipsa acestor elemente obligatorii, prevazute de textele de lege mai sus aratate, face ca, ordinul emis de parata sa fie lovit de nulitate absoluta, pentru incalcarea normelor imperative si implicit si a dreptului la aparare al reclamantului atunci cand acesta a formulat prezenta actiune, neavand posibilitatea sa-si faca o aparare adecvata in vederea combaterii faptelor retinute in sarcina sa.

Fiind lovit de nulitate acest ordin prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului de munca al reclamantului, sub aspectul legalitatii, reglementat de art. 252 alin. 2 din CM, instanta a apreciat ca nu se mai impune a fi analizat sub aspectul temeiniciei, deoarece legalitatea primeaza inainte de temeinicie.

In aceasta situatie, instanta a constatat nulitatea absoluta a ordinului emis de catre parata, si potrivit art. 80 alin. 2 din CM, a dispus reintegrarea reclamantului pe postul si functia detinuta anterior concedierii, cat si plata drepturilor salariale de la data emiterii ordinului, respectiv 30 mai 2019 si pana la reintegrarea efectiva a reclamantului, asa cum este reglementat de art. 80 alin. 1 din CM.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, paratul A. A. , Energiei si Mediului de Afaceri (succesor al Ministerului Turismului), solicitE�nd admiterea apelului si, pe cale de consecinta, sa fie modificata sentinta instantei de fond, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata,

In motivare, apelantul a formulat urmatoarele critici:

Instanta de fond, in mod netemeinic si nelegal, a admis cererea de chemare in judecata formulata de catre intimat, a constatat nulitatea absoluta a Ordinului nr. 56 din data de 30 mai 2019 emis de catre Ministrul Turismului si a dispus reintegrarea acestuia pe postul si functia detinuta anterior concedierii.

Instanta de fond constata nulitatea Ordinului 56/2019 emis de M. T., in conditiile in care actul administrativ prin care s-a dispus incetarea contractului individual de munca al intimatului B. B. s.este inregistrat sub nr. 561/30.05.2019.

Hotararea judecatoreasca apelata cuprinde motive contradictorii, fiind pronuntata cu incalcarea legii.

In motivarea sentintei atacate, instanta de judecata retine ca intimatul a fost angajat cu contract individual de munca, iar prin Ordinul 561/30.05.2019 s-a dispus incetarea acestuia, conform art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care dispune ca angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:

a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara.

De asemenea, instanta de judecata, in mod eronat retine ca in Ordinul nr. 561/2019 nu este mentionat care este temeiul legal din Regulamentul Intern sau Contractul individual de munca prin care s-a dispus desfacerea contractului de munca, in conditiile in care art. 2 din ordin, mentioneaza expres: ``faptele disciplinare care stau la baza desfacerii contractului individual de munca al domnului B. B. s.sunt cele prevazute la art. 61 punctul 4 si punctul 5 din Regulamentul Intern al Ministerului Turismului.``

Conform art. 61 din Regulamentul de organizare interna pentru personalul Ministerului Turismului, urmatoarele fapte, a caror enumerare nu este limitativa, savarsite de personalul contractual, constituie abateri disciplinare: nerespectarea programului de lucru; parasirea in timpul programului, a locului de munca, fara aprobarile corespunzatoare; E�ntarzieri repetate, in aceeasi luna si mai mari de 15 minute fiecare; absente nemotivate de la serviciu, constatate din pontajele lunare sau statele de plata oh condica de prezenta - document in care nu apare semnatura personala; absente de la serviciu care nu au la baza un motiv obiectiv.

Mai mult, instanta de fond a mentionat in considerente ca apelantul nu a precizat perioada in care intimatul a lipsit in mod nejustificat, asa cum este reglementat de art. 252 ain 2 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Dupa cum se poate constata, legiuitorul a stabilit la art. 252 litera a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ca decizia prin care se dispune sanctionarea unui angajat sa contina descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, fara a preciza, in mod imperativ, mentionarea perioadei, ci doar descrierea faptei, lucru care s-a si intamplat in cuprinsul Ordinului nr. 561/2019.

Abaterea disciplinara este descrisa in ordinul a carui nulitate absoluta a constatat-o instanta de fond si ea consta in absentarea nemotivata de la serviciu, reiesita din pontajele lunare si condica de prezenta, care reprezinta documente ce au stat la baza emiterii Raportului Comisiei de disciplina nr. _/SRUMDa-DRUFC/2019, raport care este precizat in preambulul Ordinului nr. 561/2019.

Reitereaza instantei ca, la data prezentei, Sentinta civila nr. 5533/14.10.2019 prin care instanta dispune reintegrarea intimatului pe postul si functia detinuta anterior concedierii nu poate fi pusa in aplicare, deoarece, conform O.U.G. nr. 68/2019 M. T. s-a desfiintat, acesta urmand a fi comasat cu A. A. , Energiei si Mediului de Afaceri.

Tinand cont de cele expuse, se solicita sa fie admis apelul si, pe cale de consecinta, sa fie respinsa ca nefondata cererea de chemare in judecata formulata de catre intimat impotriva Ordinului nr. 561/2019, cu consecinta mentinerii acestuia ca temeinic si legal.

Prin intampinarea formulata, intimatul B. B. a invocat exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de apel, avand in vedere ca apelul cu numarul de inregistrare _/BBG/l 3.11.2019 este semnat de fostul secretar general al M. T. G.. Conform Deciziei P nr. 408/13.11.2019, data intrarii in vigoare 13.11.2019, publicata in MO 956/13.11.2019, a incetat exercitarea, cu caracter temporar, de catre domnul G. b. boruna a functiei publice vacante din categoria inaltilor functionari publici de secretar general al Ministerului Turismului. La data de 13.11.2019 acesta nu mai avea dreptul de a reprezenta Ministerul Economici, Energiei si Mediului de Afaceri.

In continuare, fata de sustinerile apelantului referitoare la anularea Ordinului nr. 56/2019 si nu a Ordinului nr. 561/2019, intimatul arata ca din identitatea de parti si continut rezulta ca aceasta este o simpla greseala materiala, fara impact asupra fondului.

In ceea ce priveste sustinerile apelantului in sensul ca Sentinta civila nr. 5533/14.10.2019 nu poate pusa in aplicare deoarece O.U.G. nr. 68/2019 a desfiintat Ministerul Turismului, acesta urmand a fi comasat cu Ministerul Economici, Energici si Mediului de Afaceri, intimatul face referire la dispozitiile art. 12 alin. 1 din O.U.G., aratand ca prin comasare toate drepturile si obligatiile Ministerului Turismului au fost preluate de catre A. A. , Energiei si Mediului de Afaceri.

Din multitudinea de motive indicate de instanta de fond pentru constatarea nulitatii absolute a Ordinului 561/2019, apelantul ataca sentinta doar unul dintre acestea, respectiv pretinsa retinere in mod eronat a faptului ca Ordinul nr. 561/2019 nu mentioneaza temeiul legal din Regulamentul Intern sau Contractul Individual de munca . Chiar daca acest motiv de atac ar fi valid, exista o .de motive pentru constatarea nulitatii absolute, oricare dintre ele fiind suficiente. De exemplu, ordinul nu precizeaza instanta si termenul in care poate fi atacat. Or, acesta este un motiv atat de puternic pentru constatarea nulitatii absolute. incat apelantul nici nu il contesta. La fel si celelalte motive invocate de instanta de fond, pe care apelantul nici nu le mentioneaza. In consecinta, este lipsita de interes analiza motivului de apel.

In concluzie, intimatul solicita, in principal, anularea apelului ca fiind introdus de o persoana fara dreptul de a reprezenta A. A. , Energiei si Mediului de Afaceri, iar in subsidiar respingerea cererii de apel ca fiind complet nefondata.

Prin raspunsul la intampinare, apelantul a invederat, in esenta, ca Decizia nr. 408/13.11.2019, privind incetarea exercitarii, cu caracter temporar, de catre domnul G. b. boruna a functiei publice vacante din categoria inaltilor functionari publici de secretar general al Ministerului Turismului a fost publicata la data de 13.11.2019, dupa incheierea orelor de program si ca Ordinul nr. 561/2019 a fost intocmit cu respectarea prevederilor legale in materie.

La termenul din 26.10.2020 Curtea a respins exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii de apel, invocata de intimat, pentru motivele aratate in incheierea din aceeasi data .

Examinand motivele de apel formulate fata de hotararea apelata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 -art. 479 Cod procedura civila, se retin urmatoarele:

Desi apelul este o cale de atac devolutiva, ce provoaca o noua judecata asupra fondului, controlul judiciar este supus unei limitari determinate de ceea ce s-a apelat, conform dispozitiilor art. 477 din Codul de procedura civila.

In egala masura, potrivit art. 479 alin. Cod pr. civ., instanta de apel este obligata sa verifice stabilirea starii de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, numai in limitele cererii de apel.

Prin raportare la criticile invocate de apelant, Curtea constata ca apelul formulat este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Sub un prim aspect, Curtea retine ca indicarea gresita a numarului ordinului a carui anulare s-a dispus de catre prima instanta, respectiv ``Ordinul nr. 56 din data de 30 mai 2019``, E�n loc de ``Ordinul 561/30.05.2019``, reprezinta o simpla eroare materiala, care nu justifica reformarea hotararii apelate.

IN CEEA CE PRIVESTE SUSTINERILE APELANTULUI REFERITOARE LA FAPTUL CA HOTARAREA PRIMEI INSTANTE CUPRINDE MOTIVE CONTRADICTORII, FIIND PRONUNTATA CU INCALCAREA LEGII, CURTEA LE APRECIAZA CA FIIND NEINTEMEIATE, URMAND A FI INLATURATE.

Potrivit art. 58 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, care poate fi dispusa, intre altele, pentru motive care tin de persoana salariatului, una dintre situatii fiind aceea prevazuta de art. 61 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ce face obiectul deciziei contestate in cauza.

In legatura cu aspectele de legalitate pe care trebuie sa le indeplineasca decizia de concediere disciplinara a salariatului, Curtea noteaza ca sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit cu care ``sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata``.

Retinerea primei instante potrivit careia in Ordinul nr. 561/30.05.2019 nu sunt mentionate dispozitiile legale din Regulamentul Intern sau contractul individual de munca care au fost incalcate de intimat, desi aceste dispozitii erau indicate (art. 61 pct. 4 si 5 din Regulament), nu este de natura sa conduca la reformarea sentintei, cata vreme sanctiunea anularii nu a fost constatata de judecatorul fondului numai pentru acest motiv, iar celelalte motive de anulare subzista. Or, sanctiunea nulitatii absolute a deciziei de concediere disciplinara poate intervini fie doar si pentru neindeplinirea uneia dintre cerintele prevazute de art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Este adevarat, astfel cum sustine apelanta, ca art. 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu prevede indicarea datei savarsirii faptei drept cauza distincta de nulitate a deciziei de sanctionare disciplinara. Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca, atunci cand mentionarea datei savarsirii faptei este necesara pentru individualizarea faptei ce constituie abaterea disciplinara, neindicarea acestei date atrage nulitatea absoluta pe motivul nedescrierii faptei . Conditia descrierii faptei in mod concret si detaliat este prevazuta imperativ de lege, mai ales in materie disciplinara si trebuie sa rezulte din decizia de concediere, dupa cum indica clar prevederile art. 252 alin. 2 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), si nu din alte inscrisuri si/sau sustineri ulterioare ale angajatorului in cadrul litigiului de munca declansat.

In aceasta ordine de idei, in acord cu cele expuse in sentinta apelata, se constata ca in cuprinsul Ordinului nr. 561/30.05.2019 apelantul angajator s-a limitat la o descriere generica a faptelor imputate intimatului, facand referire la absente nemotivate pe o perioada indelungata, fara a detalia despre ce perioada este vorba, prin indicarea datelor sau altor elemente de individualizare. Nu pot fi considerate, astfel, suficiente trimiterile apelantului la pontajele lunare si la condica de prezenta, chiar daca acestea au stat la baza emiterii raportului de cercetare disciplinara, intrucat descrierea faptei nu poate fi suplinita prin probatoriul administrat in cursul judecatii.

Prin urmare, in mod corect s-a retinut de catre prima instanta ca decizia contestata nu respecta cerintele de legalitate (art. 252 alin. 2 lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dat fiind ca nu cuprinde descrierea faptei, ceea ce constituie, astfel cum s-a aratat deja, un motiv suficient pentru anularea Ordinului nr. 561/30.05.2019.

In fine, referitor la criticile apelantului, potrivit carora masura reintegrarii nu poate fi pusa in aplicare in conditiile desfiintarii Ministerului Turismului, Curtea constata ca acesta nu a facut dovada inexistentei, in cadrul ministerului succesor, unui post similar celui detinut de intimat, cu atat mai mult cu cat, potrivit anexei la H.G. nr. 44/2020 din 16 ianuarie 2020 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, din structura organizatorica a acestui minister face parte Directia Marketing si Dezvoltare si Turism, iar intimatul si-a desfasurat activitate anterior la Directia Generala Marketing si Dezvoltare .

Pentru considerentele expuse, retinand ca argumentele invocate de apelant sunt nefondate, Curtea, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, va respinge apelul ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul-parat A. A., cu sediul in Bucuresti . 38 sectorul 1, impotriva Sentintei civile nr. 5533 din data de 14.10.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr., in contradictoriu cu intimatul - reclamant B. B.domiciliat in orasul B., jud I., CNP-, ca nefondat.

Definitiva.

Pronuntata astazi, 11.11.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei.