Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Restituire sume nedatorate

Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Restituire sume nedatorate

  Publicat: 21 Jun 2021       406 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. x reclamanta C. N. C. F. C_ S. a. - S.CF R. b. a solicitat in contradictoriu cu paratul P.G.obligarea acestuia la plata sumei de 1093 lei cu titlu de despagubiri, reprezentand: 790 lei contravaloare concediu de odihna necuvenit pentru anul 2018; 303 lei, reprezentand contravaloare tichete de masa primite necuvenit.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Cuvant care, impreuna cu numele de familie, alcatuieste numele persoanei fizice.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Operatiune de transferare a unei sume din contul bancar al unui titular in contul bancar al altui titular.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Bilet la ordin andosat in alb, emis de catre unitatile economice mari.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Parte dintr-un proces
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):


Prin Sentinta civila nr. 5007/23.09.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, a fost respinsa cererea formulata de reclamanta C. N. C. F. ``C_`` S. a. - S.CF R. b.in contradictoriu cu paratul P.G., ca neintemeiata.


Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Paratul a fost salariat al reclamantei in baza contractului individual de munca RU 1681/01.07.2005, contract incetat prin Decizia nr. RU 2.1/2158/20.12.2018, incepand cu data de 20.12.2018.


Potrivit vechimii sale in munca si a specificului activitatii, daca ar fi lucrat intregul an, paratul ar fi avut dreptul, pentru anul 2018, la 29 zile de concediu de odihna - fila 11 AA nr. 380/16.01.2018.


Conform art. 145 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic, durata efectiva a acestuia fiind prevazuta in CIM.


Instanta a retinut ca perioada efectiv lucrata, perioada 01.01. x18, raportat la cererea reclamantului-f 36, decizia RU 2.1./1337/30.08.2018 de acordare a concediului fara plata si la decizia de sanctionare disciplinara pentru absente nemotivate-f39 in perioada 31.10. x18, reclamantul nefiind prezent nici in data de 19.12.2018.


Proportional cu perioada efectiv lucrata (01.01. x18), paratul ar fi avut dreptul la 19 zile de concediu de odihna, insa, conform pontajelor si cererilor de efectuare CO a beneficiat de un numar de 24 de zile de CO, cu 5 zile in plus, astfel ca devin incidente prevederile art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit caruia salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.


Pe de alta parte insa, pentru a obliga salariatul sa restituie o suma nedatorata, angajatorul avea obligatia sa faca dovada ca a achitat aceasta suma salariatului sau.


Astfel, conform art. 168(1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.``


Conform art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sarcina probei in conflictele de munca este a angajatorului, care nu a facut conform art. 168(1) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) dovada achitarii sumelor cu titlu de indemnizatie de CO, solicitate prin prezenta cerere .


Nici in ceea ce priveste acordarea in plus, catre reclamant, a unui numar de 20 de tichete de masa, para ta nu a depus inscrisuri doveditoare, tabelul de la fila 43 reprezentand o evidenta intocmita de catre contabil, se presupune ca din eviden t a contabila interna, neasumat a de societate prin stampil a, si care, chiar in situatia certificarii ei, nu face dovada acordarii tichetelor de mas a catre parat.


Conform art. 11 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998, in vigoare pe perioada in litigiu, privind acordarea tichetelor de masa din 14.01.2015 ``Angajatorii sunt obligati sa organizeze o evidenta proprie, potrivit formularelor prevazute ca model in anexele nr. 1, 3 si 5, pentru tichetele de masa pe suport hartie, respectiv potrivit formularelor prevazute ca model in anexele nr. 2, 4 si 6, pentru tichetele de masa pe suport electronic.``, or reclamanta nu a depus evidentele intocmite in ceea ce-l priveste pe reclamant si nici dovada distribuirii (proces verbal semnat de salariat, sau orice alt inscris asumat de catre acesta, care sa faca dovada inmanarii tipizatelor) catre acesta a tichetelor de masa pretinse.


In consecinta, pentru considerentele ce preced, a respins cererea, ca neintemeiata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat apelanta reclamanta C. N. C. F. ``C_`` S. a. - S.C. F. R. b., criticand sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.


In drept, apelanta a invocat dispozitiile art. 453, art. 466- 482, Cod de proCod civ. si art. 14, art. 1164, art. 1270, art. 1272, art. 1516, art. 1530- 1538, art. 1349, art. 1357 din Cod ul Civil, precum si pe orice alte acte normative incidente in cauza.


Invedereaza faptul ca, prin cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu para tul P.G., a solicitat obligarea acestuia la restituirea sumei de 1093 lei, din care 790 de lei reprezinta contravaloare a 5 zile de concediu de odihna uzat si necuvenit si 303 lei reprezinta contravaloare tichete de masa primite in mod necuvenit.


In sustinerea actiunii a aratat ca fostul salariat P.G., beneficia conform contractului individual de munca nr. R. U.1681/01.07.2005, de un numar de 29 de zile de concediu, durata care este proportionala cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. A aratat ca paratul a uzat de 24 de zile de concediu de odihna din cele 29 de zile aferente anului 2018, iar timpul efectiv lucrat de acesta, inainte de incetarea contractului de munca, este de 8 luni, de unde rezulta ca a beneficiat de 5 zile in plus de CO.


In ceea ce priveste tichetele de masa, dat fiind faptul ca perioada lucrata de para t a fost pana la data de 01.09.2018, acesta a primit in mod necuvenit un numar de 20 de tichete de masa in valoare de 303 lei, motiv pentru care a solicitat sa se dispuna obligarea paratului la resti t uirea contravalorii acestora.


Cu toate acestea, instanta de fond a respins actiunea, apreciind ca in cauza nu s-a facut dovada achitarii sumelor cu titlu de indemnizatiei de CO si nici a acordarii tichetelor de masa catre parat.


De asemenea, solicita admiterea apelului, schimbarea in totalitate a hotararii atacate, iar pe fond admiterea actiunii asa cum s-a formulat pentru urmatoarele motive:


Cu privire la contravaloarea concediul de odihna.


Solicita sa se observe ca pe fondul pretentiilor fostul salariat nu a contestat nici intinderea si nici existenta debitului.


Intrucat contravaloare drepturilor salariale se vireaza pe c a rd, justificarea platii drepturilor salariale, inclusiv plata concediului de odihna se dovedeste cu statul de plata si borderouri c a rd.


Arata ca fiecare sectie din subordinea acesteia calculeaza drepturile salariale si intocmeste un centralizator (borderou carduri) avand mai multe rubrici cont bancar, nume prenume salariat, CNP si suma pe care o are de incasat, din care rezulta achitarea drepturilor salariale in contul debitorului P.G.


C u privire la contravaloarea tichetelor de masa:


Invedereaza ca cele 20 de tichete de masa au fost primite de catre para t, dovada facand semnatura acestuia pe borderourile anexate, pent ru perioada ianuarie-august 2018, ce fac obiectul cauzei deduse judecatii.


Pentru toate aceste considerente, solicita admiterea apelului, schimbarea in totalitate a sentintei atacata, dispunand in consecinta obligarea paratului P.G.la plata integrala a sumei de 1093 lei.


Intimatul P.G.nu a depus intampinare.


Analizand actele si lucrarile dosarului, prin raportare la criticile efectuate in apel, in conformitate cu dispozitiile art. 477 alin. (1) din Codul de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


Apelul este fondat cu priv ire la o parte din motivele de apel, dupa cum urmeaza:


Cu privire la solicitarea de restituire a sumei de 790 lei reprezentand contravaloarea indemnizatie de concediu de odihna aferenta concediului de odihna efectuat in plus fata de numarul de zile la care avea dreptul proportional cu perioada de timp lucrata in anul calendaristic, instanta de apel va retine caracterul nefundat al apelului avand in vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept .


Astfel, instanta de apel va avea in vedere ca situatia de fapt la momentul pronuntarii hotararii primei instante si astfel cum rezulta din probatoriul administrat a fost in mod corect retinuta de instanta fondului, nefiind contestata de niciuna din parti in sensul ca, in anul 2018 salariatul parat a efectuat un numar de 24 de zile de concediu de odihna din cele 29 de zile lucratoare de concediu de odihna la care avea dreptul anual potrivit Clauzei L) ``Concediul `` a contractului individual de munca incheiat intre parti si inregistrat sub nr. R. U.1681/01.07.2005 in Registrul general de evidenta al salariatilor.


Cu toate acestea, instanta de apel va constata ca prevederile legale aplicabile nu au fost in mod corect redate si interpretate de prima instanta, in sensul in care se va retine ca prevederile art. 145 al in.2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), retinute de prima instanta arata ca: (2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile``, din aceste prevederi neputandu-se trage concluzia retinuta de prima instanta ca potrivit textului ``concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic ``, fiind corecta doar concluzia ca, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca .


In acest caz, potrivit Clauzei L) ``Concediul `` a contractului individual de munca incheiat intre parti si inregistrat sub nr. R. U.1681/01.07.2005 in Registrul general de evidenta al salariatilor se prevede ca durata concediului anual de odihna a salariatului in raport de durata muncii, prin raportare la norma intreaga de lucru, de 8 ore pe zi si 40 de zile pe saptamana, este de 29 de zile calendaristice.


Numai prin interpretarea clauzei contractuale s-ar putea aprecia ca acest concediu de odihna se acorda in functie de activitatea desfasurata in cadrul normei de lucru, insa si acesta aspect este si el discutabil intrucat prevederea contractuala este ``in raport de durata muncii`` prin raportare la norma lunara intreaga de lucru iar nu prin raportare la activitatea prestata intr-un an calendaristic.


Aceasta chestiune va fi readusa in discutie mai jos.


Totodata, instanta de apel va constata si ca prima instanta a retinut in mod corect ca angajatorul reclamant (apelantul din prezenta) nu a facut probe din care sa rezulte plata indemnizatiei de concediu de odihna in conditiile prevederilor art. 150 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prin raportare la prevederile art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu care plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit, care se aplica si in cazul altor drepturi asimilate salariului cum este indemnizatia de concediu de odihna.


Astfel, se retine de instanta de apel ca, in speta, desi apelanta reclamanta sustine ca pretentiile solicitate sunt aferente unui numar de 2 zile de concediu de odihna efectuat in plus in luna mai 2018 si pentru trei zile de concediu de odihna efectuat in luna iunie 2018 peste numarul la care ar fi avut dreptul proportional cu perioada lucrata in anul calendaristic, respectiv suma platita cu titlu de indemnizatie de concediu in cunatum de 316 lei in luna mai si suma de 474 lei aferente indemnizatiei de concediu de odihna efectuar in luna iunie, nici in cadrul probei cu inscrisuri administrata in etapa procesuala a apelului nu a depus la dosarul cauzei documentele doveditoare ale fectuarii platii indemnizatiei de concediu de odihna a care restituire o solicita.


In acest sens, instanta de apel va retine ca, din actele pe care instanta de apel le are la dispozitia sa (state de plata intocmite de angajator si dovezile de virament bancar aferente) rezulta plata unor sume nete in cuantum de 144 lei pentru indemnizatie de concediu de odihna aferenta lunii ianuarie 2018 (desi salariazul a efectuat patru zile de concediu de odihna in luna ianuarie 2018), in cuantum de 283 lei pentru indemnizatia de concediu de odihna efectuat in luna martie 2018 desi salariatul a efectuat un numar de 10 zile de concediu de odihna in luna martie), in cuantum de 166 lei net, pentru indemnizatia de concediu de odihna efectuat in luna aprilie 2018, in cuantum de 228 lei pentru indemnizatia de concediu de odihna cuvenita concediului efectuat in luna mai 2018 (desi in aceasta luna salaeiatul a efectuat un numar de 6 zile de concediu de odihna, in statele de plata apare o suma ``bruta`` de 963 lei, cu toate acestea dovezile de plata sunt doar pentru suma de 228 lei) in tim ce pentru luna iunie 2018 singura suma virata si care apare si in evidentele societatii este de 7 lei.


In acest context, este indiscutabil ca in cauza de fata, dovezile de plata a indemnizatiei de concediu de odihna depuse de apelanta reclamanta la dosar nu fac dovada nici macar a platii drepturilor pentru numarul de zile pretins a fi cuvenite proportional cu perioada lucrata.


Astfel, este indiscutabil ca zilele de concediu de odihna efectuate in perioada ianuarie -aprilie 2018 si 4 zile de concediu de odihna efectuate in luna mai 2018 sunt cuvenite salariatului parat astfel incat indemnizatia corespunzatoare platita nu poate fi repetita iar angajatorul reclamant nu a facut dovada ca aferent lunii mai 2019 si lunii iunie 2018 a efectuat si plata indemnizatiei de concediu de odihna pentru alte doua zile ale linii mai (facand dovezi doar pentru suma de 228 lei) si pentru suma de 474 lei aferenta unui numar de 3 zile de concediu de odihna efectuate in luna iunie 2018, la dosar existand o dovada de virament pentru o suma de 7 lei.


Totodata, aceste sume solicitate sunt brute, in timp ce dovezile de viramente corespund sumelor nete care de altfel au fost achitate si doar acestea pot fi solicitate a fi repetite.


In acest context, in mod corect a retinut prima instanta ca angajatorul avea obligatia sa faca dovada ca a achitat aceste sume salariatului parat in conditiile prevederilor art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si prin raportare la prevederile art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in conformitate cu care sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, care nu a facut prin documentele justificative depuse dovada achitarii sumelor cu titlu de indemnizatie de concediu de odihna solicitate prin cerere a de chemare in judecata, iar aceasta dovada nu a fost efectuata nici in calea de atac a apelului, context in care va respinge apelul ca nefondat.


Cu privire la capatul de cerere prin care se solicita obligarea paratului la plata catre reclamanta a contravalorii a 20 tichete de masa acordate necuvenit, instanta de apel retine urmatoarele:


C.legal


LEGEA nr. 165/2018 din 10 iulie 2018 privind acordarea biletelor de valoare, prevede la art. 12 urmatoarele:


art. 12


(1) Tichetele de masa pe suport hartie se distribuie de catre angajator, lunar, in ultima decada a fiecarei luni, pentru luna urmatoare.


(2) In conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul distribuie, pe salariat, un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea.


(3) (..)


(4) Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucrate.


(5) Salariatul are obligatia sa restituie angajatorului, la finele fiecarei luni, precum si la incetarea contractului individual de munca, tichetele de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport hartie, sau valoarea corespunzatoare tichetelor de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport electronic.


Instanta de apel retine din aceste prevederi legale ca t ichetele de masa pe suport hartie se distribuie de catre angajator, lunar, in ultima decada a fiecarei luni, pentru luna urmatoare, corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea, iar salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucrate.


La finele fiecarei luni sau cel mai tarziu la incetarea contractului individual de munca salariatul are obligatia sa restituie angajatorului tichetele de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport hartie, astfel incat, salariatul are obligatia restituirii in natura a tichetele de masa necuvenite, in cazul tichetelor de masa pe suport hartie iar numai in cazul tichetelor de masa pe suport electronic, contravaloarea acestora.


In acest context, reevaluand materialul probatoriu de la dosarul de apel, instanta de apel retine cu privire la capatul de cerere referitor la restituirea sumei de 303 lei reprezentand contravaloarea unui numar de 20 de tichete de masa pretins acordate necuvenit in raport de numarul de zile lucrate si nerestituite de salariatul parat ca in cauza, in contextul in care aceste tichete nu mai pot fi restituite in natura, sunt aplicabile prevederile art. 256 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in conformitate cu care, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie iar daca salariatul a primit bunuri ce nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu era indreptatit, este obligat sa suporte contravaloarea lor, stabilita potrivit valorii lor la data platii.


Asa cum a retinut si instanta fondului, raportul individual de munca al paratului a incetat la data de 20.12.2018.


Fostul salariat avea dreptul in anul 2018 la 120 tichete de masa in functie de numarul de zile lucrate iar angajatorul sustine ca acesta ar fi primit un numar de 149 de tichete de masa, astfel incat ar rezulta ca i s-a efectuat o prestatie anticipata necuvenita pentru un numar de 29 de tichete de masa, distribuite in avans si in plus catre salariatul parat pe care acesta avea obligatia sa le restituie la incetarea contractului individual de munca si intrucat, fata de perioada de timp scursa si aspectul ca salariatul nu s-a mai prezentat la munca incepand cu luna octombrie 2018, restituirea in natura nu mai este posibila, astfel incat datoreaza contravaloarea acestor tichete in suma de 303 lei (fila 43 dosar fond).


Or, intrucat in apel s-au depus de catre reclamanta tabelul cu personalul salariat care a beneficiat de tichete de masa in perioada de referinta, printre care si salariatul parat cat si cu numarul de tichete de masa cuvenite si lista cu seriile tichetelor distribuite, instanta de apel va retine ca apelanta reclamanta nu face dovada acordarii catre parat a unui numar de 19 tichete de masa aferente lunii septembrie 2018 si despre care pretinde ca ar fi fost acordate necuvenit in avans in contul lunii septembrie 2018, lista cu tichetele nominale si lista cu seriile de tichete distribuite oprindu-se la luna august 2018, context in care, apelanta reclamanta nu a facut nici in apel dovada deplina a acordarii in plus a unui numar de 20 de tichete de masa ci, numai a unui numar de 10 tichete de masa, rezultate din regularizarea perioadei ianuarie-august 2018, astfel incat, apelul partii este fondat numai in privinta pretentiilor privind restituirea contravalorii unui numar de 10 tichete de masa .


In consecinta, avand in vedere faptul ca incetarea contractului de munca al paratului a avut loc in luna decembrie 2018 iar proportional cu perioada lucrata in acest an avea dreptul la un numar de 120 de tichete de masa din ce le 130 distribuite, salariatul are obligatia sa restituie angajatorului contravaloare a 10 tichete de masa necuvenite in cazul tichetelor de masa pe suport hartie .


Fata de cele mai sus expuse, urmeaza sa fie admis apelul, in baza art. 480 alin. 2 din codul de procedura civila sa fie reformata sentinta civila apelata si va fi obligat paratul intimat sa restituie catre apelanta reclamanta contravaloarea a 10 tichete de masa acordate necuvenit.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de apelanta C. N. C. F. ``C_`` S. a. - S.CF R. b., B.- CUI x, cu sediul in sector 1, Bucuresti, Piata Garii de Nord, nr. 1- 3, impotriva Sentintei civile nr. 5007/23.09.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca Asigurari Sociale in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul P.G., - cu domiciliul in Com. Ciocanesti, J.Dambovita.


Schimba in parte setinta apelata in sensul ca,


Admite in parte cererea de chemare in judecata .


Obliga paratul la plata catre reclamant a contravalorii a 10 tichete de masa acordate necuvenit.


Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate.


Definitiva.


Pronuntata conform art. 402 alin. 2 Cod procedura civila, azi 05.03.2020.




Pronuntata de: CURTEA DE APEL BUCURESTI Decizia civila nr. 603/05.03.2020


Citeşte mai multe despre:    Actiune in raspundere patrimoniala    concediu de odihna    plata nedatorata
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Indemnizatie de concediu de odihna. Stabilirea prin luarea in considerare a sporului pentru conditii deosebite de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 254/14.07.2020

Actiune in raspundere patrimoniala; calculul duratei efective a concediului de odihna anual; cuantumul sumei de restituit in ipoteza incetarii contractului de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 63/16.02.2021

Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018

Stabilirea unei clauze penale prin Contractul individual de munca. Nulitate absoluta partiala
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL PITESTI - DECIZIA CIVILA nr. 2493/20.05.2019

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de salariat. Incheierea notei de constatare nu echivaleaza cu probarea de catre angajator a intrunirii conditiilor platii nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI Decizia nr. 836/ 31.03.2020

Efectele Deciziei nr. 19/2019 pronuntata de ICCJ in ceea ce priveste curgerea termenului de prescriptie in cazul in care prejudiciul angajatorului este constatat prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI Decizia nr. 4957/ 05.11.2019

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI Decizia nr. 4376/ 09.10.2019



Articole Juridice

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Legea 19/2020: Intrebari privind zilele libere pentru supravegherea copiilor
Sursa: ITM

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Un lucrator nu isi poate pierde in mod automat dreptul dobandit la concediu anual platit pentru ca nu a solicitat concediu
Sursa: