Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Modificarea unilaterala a contractului individual de munca prin schimbarea fisei postului. Termenul de contestare a deciziei curge de la momentul comunicarii fisei de post.

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca prin schimbarea fisei postului. Termenul de contestare a deciziei curge de la momentul comunicarii fisei de post.

  Publicat: 02 Jul 2021       397 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Prin actiunea civila formulata la data de 11.11.2019 reclamantul T.Ge orge din a solicitat instantei in contradictoriu cu parata O.de C. si P.I.T., anularea masurii de modificare unilaterala a contractului individual de munca dispusa de parata cu incalcarea dispozitiilor art. 17 si 41 di n Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la data de 12.08.2019, fara incheierea unui act aditional la contractul individual de munca si fara emiterea unei decizii in acest sens, cu repunerea partilor in situatia anterioara datei de 12.08.2019.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin Sentinta civila nr. 11 din data de 14 ianuarie 2020, pronuntata de Tribunalul T.- Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, C. administrativ si Fiscal in Dosarul nr. x, a fost admisa exceptia tardivitatii formularii actiunii, invocata de paratul O.de C. si P.I.T_; a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul T.G.din in contradictoriu cu paratul O.DE C.SI P.I.T., ca fiind tardiv formulata.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:


Prin actiunea civila formulata la data de 11.11.2019 reclamantul T.G.din a solicitat instantei, in contradictoriu cu parata O.de C. si P.I.T., anularea masurii de modificare unilaterala a contractului individual de munca dispusa de parata cu incalcarea dispozitiilor art. 17 si 41 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la data de 12.08.2019, fara incheierea unui act aditional la contractul individual de munca si fara emiterea unei decizii in acest sens cu repunerea partilor in situatia anterioara datei de 12.08.2019.


In conformitate cu dispozitiile art. 248 C od procedura civila, instanta a analiza t prioritar fondului exceptia tardivitati i formularii actiunii invocata de paratul O.de c. si p.i.T.


Litigiul de fata se circumscrie sferei litigiilor de munca astfel ca in speta devin aplicabile dispozitiile titlului XII Jurisdictia Muncii.


Astfel conform dispozitiilor art. 268 alin 1 din C M, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate a) in termen de 30 zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatului referi toare la inch eierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca .


Contestatia impotriva masurii dispusa de parata OCPI -TR a fost inregistrata pe rolul instantei la data de 11.11.2019, iar masura contestata a fost luata de parata la data de 12.08.2019.


Cum intre data luarii masurii contestate - respectiv 12.08.2019 si data contestarii respectiv 11.11.2019, a curs un termen mai mare de 30de zile, asa cum preva d dispozitiile legale precitate, s-a constata t tardivitatea formula rii actiunii de catre reclamant, astfel ca, cercetarea fondului devine de prisos.


Ca atare, a fost admi sa exceptia invo cata de parata prin intampinare, astfel ca actiunea formulata de reclamantul T.G.din in contradictoriu c u paratul O.de C. si P.I.T. a fost respinsa ca tardiv formulata.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, reclamantul T.G.D.


In scurta prezentare a situatiei de fapt, apelantul arata ca p rin cererea de chemare in judecata a solicitat instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna:


a) anularea masurii de modificare unilaterala a contractului individual de munca dispusa de parata cu incalcarea dispozitiilor art. 17 si 41 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la data de 12.08.2019, fara incheierea unui act aditional la contractul individual de munca si fara emiterea unei decizii in acest sens;


b) precum si repunerea partilor in situatia anterioara datei de 12.08.2019, invederand instantei, in esent a, c a prin inscrierea in fisa de post din 12.08.2019 a unor atributii noi, suplimentare, specifice unui alt birou - Biroul Avize si Receptii si indeplinirea, dupa aceasta data, numai a atributiilor noi, reprezinta in realitate o modificare a contractului individual de munca sub aspectul felului muncii care s-a realizat cu incalcarea prevederilor legale -art. 41 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. 14 si art. 15 din Regulamentul de Organizare si Functionare, si nu o completare a fisei de post, dupa cum pretinde paratul.


Totodata, mentioneaza apelantul, a invederat instantei motivele pentru care a considerat c a inscrierea noilor atributii in fisa de post din 12.08.2019 nu reprezinta o completare a fisei de post, precum si faptul ca si in ipoteza in care s-ar aprecia ca inscrierea noilor atributii in fisa de post din 12.08.2019 ar reprezenta o completare a fisei de post, aceasta completare este nelegal a, paratul inc a lc a nd prevederile art. 28 alin. 1 din Regulamentul de Organizare si Functionare care instituie obligatia emiterii unei decizii.


Or, parata a procedat la inscrierea noilor atributii in fisa de post din 12.08.2019 fara emiterea unei decizii care sa fie comunicat a reclamantului.


Parata O.de C. si P.I.T. a formulat intampinare prin care a invocat exceptia tardivitatii actiunii, sustinand, in esent a, c a in raport cu dispozitiile art. 211 lit. a din Legea nr. 62/2011 cererea este tardiv formulat a, cata vreme reclamantul a luat l a cunostint a despre noile atributii la data de 12.08.2019, data semnarii fi s ei de post.


In ceea ce priveste fondul cauzei, prin aceeasi intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii, sustinand, in esent a, c a in cauza este vorba despre completarea fi s ei de post si nu despre o modificare a contractului individual de munca, asa incat nu se impunea incheierea unui act aditional la contractul individual de munca .


Prin s entinta c ivila nr. 11/14.01.2020, apelat a in prezen t a cauz a, a fost admisa exceptia tardivitatii invocat a de parat, si prin urmare, actiunea a fost respinsa ca fiind tardiv formulat a, retinandu-se c a litigiul de fa t a se circumscrie sferei litigiilor de munca, situatie in care devin incidente dispozitiile art. 268 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Toto data s-a retinut ca intre data luarii masurii contestate - 12.08.2019 si data introducerii actiunii 11.11.2019, a curs un termen mai mare de 30 de zile, astfel ca in raport de prevederile art. 268 alin.1 din CM, instanta a constatat tardivitatea actiu nii.


In dezvoltarea m otive lor de, in primul rand, ro a g a instanta sa constate ca hotararea apelata este rezultatul aplicarii si interpretarii gresite a dispozitiilor art. 268 alin.1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


art. 268 alin.1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste mai multe categorii de termene in care pot fi formulate cererile referitoar e l a solutionarea conflictelor de munca, avand date diferite de la care se calculeaza.


Astfel, termenul de 30 zile prevazut de art. 268 alin 1 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), la care se face referire si in hotararea apelata se calculeaza de la data la care s-a comunicat decizia angajatorului ce l-a nemultumit pe salariat .


Or, in cauza, desi instanta reda in continutul hotararii apelate dispozitiile art. 268 alin.1 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), din examinarea carora rezult a ca termenul de 30 de zile curge de la data comunicarii deciziei unilaterale referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca, totusi retine tardivitatea prin raportare la data de 12.08.2019, data semnarii fisei de post, fara a observa ca acest inscris nu are valentele juridice ale deciziei la care face referire textul de lege precitat.


Tot astfel, este de observat ca, desi, atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin raspunsul la intampinare, a invederat c a inscrierea noilor atributii in fisa de post din 12.08.2019 s-a realizat cu incalcarea dispozitiilor art. 28 alin. 1 din R. O. F, respectiv in absenta unei decizii emis e de directorul institutiei, prin hotararea apelata instanta retin and c a masur a contestat a a fost luata de parata la data de 12.08.2019, care este data emiterii fi s ei de post.


De altfel, din modul sumar de motivare a hotararii apelate cu privire la exceptia tardivitatii invocate de parata, rezult a ca instanta a pus semnul egalitatii .de dreptul muncii in care se materializeaza orice modificare a unui contract individual de munca in timpul executarii acestuia si fisa de post care cuprinde totalitatea atributiilor, sarcinilor sau lucrarilor, care trebuie aduse la indeplinire pe baza unei anumite calificari profesionale, ceea ce nu poate fi primit, cata vreme, potrivit prevederilor legale, masurile de modificare a contractului individual de munca trebuie sa se concretizeze intr-o decizie, dispozitie care trebuie obligatoriu comunicat a salariatului, in lipsa comunicarii actul neproduc a nd efecte .


In acest sens, in practic a judiciar a s-a decis c a emiterea in scris a deciziei de modificare a unui contract de munca si comunicarea acestuia reprezinta o garantie pentru ocrotirea intereselor salariatilor si nu poate fi inlocuit a cu alte probe din care eventual s-ar deduce ca persoana interesata a aflat de existenta modificarii respective.


Prin urmare, niciun alt inscris emanat de conducerea unitatii prin care s-ar face cunoscuta salariatului modificarea contractului nu poate inlocui dispozitia de modificare, intrucat salariatul trebuie sa cunoasca exact masura luata, motivele si temeiurile de drept ale acestuia, pentru a-si putea face apararea si pentru a putea contesta dispozitia, in ipoteza in care o consider a nelegal a sau netemeinic a.


Cum in cauza nu a fost emisa decizia prevazuta de art. 28 alin. 1 din R. O. F., sau daca a fost emisa, nu i-a fost comunicata si nici nu a fost incheiat un act aditional l a contractul individual de munca, apelantul consider a ca in cauz a, in mod gresit s-a retinut ca fiind intemeiat a exceptia tardivitatii prin raportare la data de 12.08.2019, data semnarii fi s ei de post, intrucat acest inscris nu poate inlocui dispozitia, decizia la care face referire art. 28 alin. l din R. O. F.


In al doilea rand, sustine apelantul, hotararea apelata contravine dispozitiilor art. 425 lit. b) Cod ProCod civ, care prevad obligatia instantei de judecata de a arata, in cadrul hotararii, motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si motivele pentru care s-au inlaturat sustinerile partilor.


In cauza, din hotararea apelata nu rezulta ca apararile formulate de reclamant, prin raspunsul la intampinare, in combaterea exceptiei tardivitatii invocate de parat au facut obiectul analizei instantei.


Astfel, este de observat ca, in esenta, prin raspunsul la intampinare, a invederat instantei ca semnarea fisei de post din 12.08.2019 nu poate suplini absenta deciziei prevazuta de art. 28 alin. 1 din R. O. F. si nu poate avea ca efect curgerea termenului de contestare a unei masuri de modificare unilaterala a contractului individual de munca, insa aceste sustineri nu au fost examinate de instant a, ceea ce contravine dispozitiilor legale mentionate.


De fapt, hotararea nu cuprinde nici motive le pentru care instanta, fa ta de disp. art. 268 alin. 1 lit. a) a Codului Muncii, a calculat termenul de 30 de zile mentionat in dispozitiile legale precitate incepand cu data de 12.08.2019 care este data semnarii fi s ei de post, imprejurare ce ar impune concluzia ca in opinia instantei fi s a de post ar reprezenta decizia la care face referire art. 268 alin. 1 lit. a) Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ceea ce nu poate fi primit si denota o gresit a interpretare a prevederilor din legislatia muncii referitoare la actul prin care angajatorul procedeaza la modificarea unui contract individual de munca in timpul executarii acestuia.


Cele expuse sustin concluzia ca instanta de fond a incalcat obligatia impusa de art. 425 lit. b) Cod ProCod civ. din moment ce hotararea nu cuprinde nici un fel de referire la apararile formulate de reclamant in combaterea exceptiei tardivitatii, ceea ce constituie in realitate o nemotivare, obligatie esential a, a carei incalcare duce la desfiintarea hotararii.


In raport de cele expuse, apelantul solicit a admiterea apelului, anu larea hotararii apelate si in principal judecarea procesului, respingerea exceptiei tardivitatii si admiterea actiunii, asa cum a formulat-o, fiind evident ca in cauza, prin inscrierea in fisa postului din 12.08.2019 a unor atributii noi, specifice unui alt birou - Biroul Avize si Receptii si indeplinirea dupa aceasta numai a atributiilor noi, reprezinta in realitate o modificare a contractului individual de munca sub aspectul felului muncii care s-a realizat cu incalcarea prevederilor legale: art. 41 CM, art. 14 si art. 15 din R., si nu o completare a fisei postului dupa cum pretinde paratul.


Insa, chiar daca s-ar retine ca inscrierea noilor atributii in fisa de post din 12.08.2019 ar reprezenta o completare, aceasta este nelegal a, fi s a de post fiind emisa in absenta deciziei pre vazute de art. 28 alin.1 din R. O. F.


Prin urmare, pentru motivele expuse in actiune, in raspunsul la intampinare, apelantul consider a ca modificarea contractului individual de munca cu nerespectarea dispozitiilor legale are drept consecint a anularea masurii luate.


In subsidiar, solicit a admiterea apelului, anularea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare.


In drept: i si intemei a z a prezenta pe disp. art. 466 si urmatoarele Cod. proCod civ., raportate la prevederile Codului Muncii, Regulamentului de organizare si functionare si a Regulamentului de Ordine Interioara al institutiei.


In dovedire, inteleg e sa se folose a .inscrisurile aflate la dosarul de fond .


Cercetand apelul declarat, Curtea il constata nefondat.


Mai intai, invedereaza ca incorectitudinea sau insuficienta motivarii nu reprezinta motiv de anulare sau schimbare a solutiei, ci, daca aceasta este corecta si numai motivarea sufera, sentinta va fi pastrata, cu inlocuirea considerentelor.


Pornind de la aceasta premisa si luand in examinare criticile formulate prin prezentul apel, Curtea retine ca dispozitiile art. 268 alin.1 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sunt aplicabile atunci cand actiunea se indreapta impotriva deciziei unilaterale a angajatorului referitoare, intre altele, la modificarea contractului individual de munca . In speta, o decizie in sensul material si formal al termenului (instrumentum) nu a fost adoptata si contestata, ci obiectul contestatiei il constituie o masura exteriorizata prin prevederile fisei postului, despre care reclamantul apelant sustine ca realizeaza o modificare unilaterala nepermisa de lege a contractului individual de munca . Motivele nevalabilitatii (faptul de a nu se fi incheiat un act aditional si a nu se fi emis o decizie in acest sens) reprezinta aspecte subsecvente verificarii legalitatii sesizarii, in cauza, cat priveste respectarea termenului de formulare a contestatiei. Or, cata vreme in speta nu se ataca o decizie propriu-zisa cu obiectul si efectele pretinse de reclamant, ci o masura rezultata din adoptarea unei fise a postului, a carei cercetare pe fond nu se poate face decat ulterior verificarii regularitatii sesizarii din perspectiva termenului de formulare a contestatiei, dispozitiile art. 268 alin. (1) lit. a) nu sunt aplicabile in sensul in care acest termen s-ar putea prelungi sine die, pana la adoptarea unei decizii formale (a carei necesitate nu rezulta numaidecat din reglementarea incidenta), ci in sensul in care termenul de contestare curge de la data comunicarii si cunoasterii ``deciziei``, dar numai ca manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte in raportul de munca . Cu alte cuvinte, termenul de sesizare a instantei este instituit, sub riscul pierderii dreptului de a mai actiona, independent de cauzele contestatiei, asa incat, in masura in care salariatul apreciaza ca prevederile fisei postului realizeaza o modificare si exteriorizeaza decizia nemultumitoare (in sens de negotium), termenul curge de la data comunicarii acesteia. A spune ca neadoptarea deciziei este motivul contestarii peste termenul legal care curge de la incunostintare reprezinta o contradictie care nu tine seama de valoarea de negotium juris a actului juridic, indiferent de instrumentul prin care s-ar exprima (in speta, sustine reclamantul-apelant, prin fisa postului cunoscuta si semnata la data de 12.08.2019), negand insusi prezentul demers procesual, care se indreapta, in mod expres, impotriva masurilor pretins adoptate prin emiterea respectivei fise a postului.


Mai mult, Curtea constata ca dispozitiile art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62/2011 au aceeasi ipoteza de reglementare cu cea continuta de art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), astfel incat, fiind cuprinse intr-un act normativ ulterior cu aceeasi valoare juridica, se poate trage concluzia ca au abrogat dispozitiile anterioare sub aspectul momentului de la care curge si a termenului de prescriptie aplicabil contestatiilor indreptate impotriva masurilor unilaterale de modificare a contractului individual de munca . Or, reglementarea ulterioara cuprinsa in art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social dispune anume ca masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca pot fi contestate in termen de 45 de zile de la data la care cel interesat ``a luat cunostinta de masura dispusa``.


Faptul material al cunoasterii poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, in speta, acesta rezultand neechivoc din semnarea, la data de 12.08.2019, a fisei postului care contine masura contestata. Raportat la aceasta data, actiunea introdusa la 11.11.2019 ramane tardiv formulata, orice termen s-ar avea in vedere: de 30 sau de 45 de zile .


Rezulta, potrivit celor expuse, ca amendata fiind din punct de vedere al motivarii prin prezenta decizie, sentinta atacata cu apel isi pastreaza valabilitatea, calea de atac fiind nefondata si de respins, potrivit dispozitiilor art. 480 (1) Cod procedura civila.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant T.G.din, identificat cu CNP:x, domiciliat in Municipiul a. , 81, judetul T.im potriva Sentintei civile nr. 11 din data de 14 ianuarie 2020, pronuntata de Tribunalul T.- Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, C. administrativ si Fiscal in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-parat O.DE C. sI P.T., cu sediul in Municipiul a. , bis, judetul T.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1275/2020 din 05.06.2020


Citeşte mai multe despre:    modificare unilaterala    fisa de post    contract individual de munca    Codul muncii    Legea 53/2003    termenul de contestare   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa convocarii salariatului la cercetarea disciplinara. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA– Decizia nr. 170/30.06.2020

Modificarea unilaterala a felului muncii si implicit a salariului. Nelegalitatea deciziei angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 459 din data de 28 Octombrie 2020

Inlocuirea de catre instanta de judecata a sanctiunii disciplinare prin aplicarea criteriului proportionalitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 311/2020

Neprezentarea nemotivata la locul de munca constituie abatere disciplinara cu caracter de continuitate. Proportionalitatea sanctiunii disciplinare cu gravitatea abaterii savarsite
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea - Decizia civila nr. 354/2019- A

Lipsa indicarii in concret a prevederilor incalcate de salariat. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3254/2020

Telesalariat. Suspendarea sporului pentru conditii vatamatoare
Pronuntaţă de: Tribunalul Dolj - Sentinta civila nr. 3134/2020 din data de 17.11.2020

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca respecta Codul muncii in ipoteza in care prin actul modificator se urmareste a se reintra in legalitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 220/2017, in sedinta publica din 18 ianuarie 2017

Decizia de reducere a sporului reprezinta un atribut al angajatorului, iar in lipsa unor texte de lege care sa fie vadit incalcate, masura este legala si temeinica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 111/2017, in sedinta publica din 23 ianuarie 2017



Articole Juridice

Dialogurile MCP (IV) – Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP – Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP – Digitalizarea raporturilor de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Modificarea unilaterala si temporara a locului si felului muncii in contextul pandemiei cu coronavirus
Sursa: MCP Cabinet avocati