Prin contestatia inregistrata la data de 24 septembrie 2020, contestatoarea B. B. B. B. a chemat in judecata pe intimata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei nr. 245/26.08.2020 emisa de intimata, ca fiind netemeinica si nelegala; repunerea in situatia anterioara, in sensul reintegrarii pe postul detinut anterior incetarii contractului individual de munca; obligarea intimatei la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat ca salariat de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, suma actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii si la plata dobanzii legale corespunzatoare acestor drepturi pana la data efectiva a platii; cu cheltuieli de judecata .
In motivarea contestatiei, aceasta precizeaza ca a prestat munca pentru intimata in baza contractului individual de munca nr. 205/26.09.2017, in functia de vanzatoare (cod C._). Specifica ca, incepand cu data de 03.09.2020, intimata i-a incetat contractul individual de munca ca urmare a desfiintarii locului de munca in temeiul art. 65 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Decizia nr. 245/26.08.2020 comunicata in data de 23.09.2020.
Contestatoarea sustine ca a beneficiat de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului incepand cu data de 19.11.2018 pana in data de 05.08.2020 asa cum reiese si din raportul per salariat din 26.08.2020.
Contestatoarea fiind din nou insarcinata, afirma ca incepand cu data de 06.08.2020 pana in data de 31.08.2020 a beneficiat de concediu medical pentru risc maternal in baza certificatului de concediu medical .nr., certificat comunicat si angajatorului.
Concediul pentru risc medical a fost prelungit din data de 01.09.2020 pana in data de 30.09.2020 prin certificatul de concediu medical .nr. .
Contestatoarea invoca nulitatea absoluta a deciziei de concediere potrivit art. 25 alin. 3 din O.U.G. nr. 111/2010, angajatorului ii era interzisa concedierea deoarece aceasta se afla in perioada de pana la 6 luni dupa incetarea concediului de crestere a copilului.
Apreciaza ca intimata nu putea sa- i inceteze contractul individual de munca, deoarece aceasta se afla intr-o situatie in care legea interzice incetarea raporturilor de munca .
De asemenea, contestatoarea invoca art. 21 alin. 1 lit. b) O.U.G. nr. 96/2003.
Concluzioneaza ca doua acte normative ii interzic concedierea, iar intimata a ales sa ignore aceste prevederi legale, ca atare, decizia de concediere este lovita de nulitate absoluta fiind emisa cu incalcarea prevederilor celor doua acte normative enuntate.
Contestatoarea invedereaza ca un alt motiv de nulitate absoluta este dat de faptul ca, intimata nu si-a indeplinit obligatia de a acorda preavizul prevazut de lege.
Intimata i-a comunicat notificarea nr. 02/05.08.2020 prin care i-a comunicat ca din data de 06.08.2020 pana in data de 02.09.2023 se afla in preaviz, dar contestatoarea in acea perioada se afla in concediu de risc maternal.
Termenul de preaviz a fost suspendat de concediul medical, ca atare nu a beneficiat de preaviz.
In conformitate cu prevederile art. 79 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul unui conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept decat cele precizate in Decizia de concediere .
Este de parere ca din decizia de concediere rezulta fara dubii ca a avut loc o concediere individuala determinata de situatia economico - financiara a societatii fiind astfel desfiintat postul ocupat de salariat in baza art. 65 alin. 1, fara a fi precizate si detaliate motivele in concret care au stat la baza emiterii deciziei.
Contestatoarea opineaza ca aceasta concediere este lovita de nulitate absoluta deoarece nu au fost respectate prevederile art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si a Cartei Sociale Europene.
Concedierea produce efecte sociale foarte mari motiv pentru care legea prevede o procedura speciala, drepturi deosebite pentru salariatii concediati, ceea ce intimata nu a respectat efectuand o concediere nelegala.
Temeiul de drept al concedierii invocat in decizia contestata este art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ceea ce inseamna ca trebuiau indeplinite urmatoarele conditii: desfiintarea postului trebuia sa fie efectiva si definitiva, sa aiba o cauza reala si serioasa; reducerea numarului de posturi trebuie sa fie facuta cu buna credinta ca fiind singura solutie de redresare economica a intimatei fiind analizate toate variantele de restructurare a societatii fara concediere de personal.
Este de parere ca, este lovita de nulitate absoluta concedierea sa intrucat nu respecta procedura prevazuta de lege, iar potrivit dispozitiilor art. 78 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sanctiunea este nulitatea absoluta.
Considera ca salariata se afla in imposibilitatea de a se apara datorita faptului ca nici macar generic nu au fost mentionate elementele de fapt ale luarii deciziei de concediere, motiv pentru care apreciaza ca sanctiunea este aceea de anulare a concedierii.
Prin Decizia 417/2007, Curtea Constitutionala a apreciat ca textul art. 65 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu permite incetarea contractului individual de munca din vointa unilaterala a angajatorului pentru motive invocate arbitrar sau in mod abuziv, astfel incat prin asemenea masuri sa poata fi ingradit exercitiul dreptului la munca .
Precizeaza ca instanta de judecata are competenta de a verifica daca angajatorul a actionat in mod rezonabil, daca reducerea numarului de posturi este singura solutie si daca au fost analizate toate variantele de restructurare a societatii fara concediere de personal.
In drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 65, 78 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), O.U.G. nr. 111/2010 si O.U.G. nr. 96/2003.
Intimata, legal citata, nu a depus intampinare si nu a formulat aparari in cauza.
Examinand actele si probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin contestatia inregistrata la data de 24 septembrie 2020, contestatoarea B. B. B. B. a chemat in judecata pe intimata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei nr. 245/26.08.2020 emisa de intimata, ca fiind netemeinica si nelegala; repunerea in situatia anterioara, in sensul reintegrarii pe postul detinut anterior incetarii contractului individual de munca; obligarea intimatei la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat ca salariat de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, suma actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii si la plata dobanzii legale corespunzatoare acestor drepturi pana la data efectiva a platii; cu cheltuieli de judecata .
Instanta constata ca reclamanta a fost angajata intimatei, asa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 205/26.09.2017, in functia de vanzatoare (cod C._). Incepand cu data de 03.09.2020, intimata i-a incetat contractul individual de munca ca urmare a desfiintarii locului de munca in temeiul art. 65 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Decizia nr. 245/26.08.2020, comunicata in data de 23.09.2020.
Situatia speciala a contestatoarei este insa data de faptul ca aceasta a beneficiat de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului incepand cu data de 19.11.2018 pana in data de 05.08.2020 asa cum reiese si din raportul per salariat din 26.08.2020.
Fiind din nou insarcinata, incepand cu data de 06.08.2020 pana in data de 31.08.2020 a beneficiat de concediu medical pentru risc maternal in baza certificatului de concediu medical .nr., certificat comunicat si angajatorului.
Concediul pentru risc maternal a fost prelungit din data de 01.09.2020 pana in data de 30.09.2020 prin certificatul de concediu medical .nr. .
In drept, instanta va analiza masura concedierii prin prisma disp art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), O.U.G. 96/2003, dar si in contextul dispozitiilor art. 25 alin 3 din O.U.G. 111/2010.
In ce priveste dispozitiile art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa``. Potrivit dispozitiilor art. 65 C. m., desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Cauza este reala atunci cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice sau transformari tehnologice.
Cauza este serioasa cand se impune din necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea . Persoana juridica are dreptul de a-si organiza activitatea in functie de necesitati, in scopul rentabilizarii.
Angajatorul este intr-adevar singurul in masura sa aprecieze asupra modalitatii de functionare a investitiei sale, insa trebuie sa faca dovada ca desfiintarea postului este consecinta reorganizatii sau restrangerii activitatii, decisa in baza unei strategii de reorganizare avand ca obiectiv rentabilizarea societatii, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal.
Conform art. 272 C. m. ``Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
art. 273. - Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia``.
In acest sens, instanta a retinut ca, decizia de concediere este motivata de o simpla trimitere la motive ce privesc restrangerea activitatii ori acestea, nu reprezinta o dovada pentru conditia caracterului obiectiv al desfiintarii postului.
Desi se face referire la acest aspect, angajatorul nu a depus la dosarul cauzei o analiza concreta a acestui obiectiv, o prognoza sau macar inscrisuri din care sa rezulte realizarea in fapt a acestui scop.
In esenta, nu s-a facut dovada ca postul contestatoarei pe care acesta la ocupat, a devenit inutil; nu exista practic o justificare a desfiintarii postului.
Un post poate fi desfiintat daca nu este indispensabil, instanta recunoscand dreptul institutiei de a face schimbari la nivel organizatoric, insa o reorganizare dispusa in lipsa unei analize nu poate convinge ca alegerea postului reclamantei ce urma a fi desfiintat nu s-a facut in mod arbitrar.
Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata in statul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimarii, are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv si este serioasa cand are la baza studii temeinice vizand imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea .
Ori toate aceste criterii par a fi eludate de catre parata care s-a rezumat la o simpla notificare de preaviz cu indicarea motivului de restrangere a activitatii, urmat de decizia contestata, ori din aceasta perspectiva instanta nu poate retine ca fiind indeplinite exigentele textului de lege.
De altfel si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 23/2013 a retinut ca:`` prevederile respective ``stabilesc conditiile in care angajatorul poate dispune concedierea salariatului din motive ce nu ii sunt imputabile acestuia. Aceste conditii urmaresc sa stabileasca un echilibru intre cele doua parti ale contractului de munca, respectiv intre necesitatea de a asigura angajatorului libertatea de a dispune cu privire la desfiintarea unor locuri de munca atunci cand considerente obiective o impun - dificultati economice, transformari tehnologice, reorganizarea activitatii, decesul angajatorului persoana fizica, ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a angajatorului persoana fizica, dizolvarea angajatorului persoana juridica, ori mutarea unitatii in alta localitate -, pe de o parte, si nevoia de a proteja salariatul de o eventuala atitudine abuziva a angajatorului, de cealalta parte``.
De retinut este ca, asa cum a observat Curtea Constitutionala, ``Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului si nici nu cenzureaza masurile luate in acest scop, ci efectueaza, potrivit competentei sale, controlul de legalitate prin care se asigura ca aceasta masura corespunde unei nevoi obiective, reale si serioase a societatii si nu ascunde o concediere abuziva`` (Decizia nr. 420/2013).
Mai mult, situatia contestatoarei era una speciala protejata de legiuitor, aceasta fiind insarcinata, conform certificatului de concediu medical depus in probatiune f.18, ori potrivit O U G nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, art. 21 (1) este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c) - e), din motive care au legatura directa cu starea sa; b) salariatei care se afla in concediu de risc maternal; c) salariatei care se afla in concediu de maternitate; d) salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati, in varsta de pana la 3 ani, ori reclamanta viza ipoteza de risc maternal.
Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 25 alin 3 din O.U.G. 111/2010,) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: 3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se extinde, o singura data, cu 6 luni, dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate .
Insa toate aceste considerente doar vor intarii aspectele de nelegalitate a deciziei retinute prin raportare la disp art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care din perspectiva instantei au fost incalcate in mod ireparabil.
Asadar, pentru toate aceste motive, instanta va anula decizia contestata si dand eficienta disp art. 80 alin 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit caruia ``(1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere``, va admite si petitul subsidiar cererii principale, asa cum a fost formulat.
In temeiul art. 452 Cod Pr Civila va obliga intimata sa plateasca contestatoarei cheltuieli de judecata in suma de 1785 lei, conform chitantei MNGI20200032/20.11.2020
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite contestatia formulata de contestatoarea B. B. B. B.CNP, domiciliata in a. , 16, si domiciliul procesual ales in a. , 1, in contradictoriu cu intimata .J.cu sediul in Timisoara, 52A, judet T., avand ca obiect contestatie decizie de concediere si, in consecinta:
Anuleaza Decizia nr. 245/26.08.2020, ca nelegala.
Obliga intimata sa reintegreze contestatoarea in postul detinut anterior si la plata catre aceasta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii si pana la data reincadrarii efective, cu luarea in considerare a indicilor de inflatie, precum si la plata dobanzii legale aferente acestor drepturi .
Obliga intimata sa plateasca contestatoarei cheltuieli de judecata in suma de 1785 lei.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul a.
Pronuntata la data de 23.11.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.
Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020
Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019
Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019
Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019
Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012
Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019
Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020
Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei. Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale Sursa: MCP Cabinet avocati
Este legala concedierea pe motiv de forta majora? Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Incetarea contractului de munca temporara. Concedierea salariatului temporar Sursa: MCP Cabinet avocati
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Desfiintarea efectiva si serioasa a postului Sursa: MCP Cabinet avocati
Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului Sursa: Irina Maria Diculescu
[Av. muncii] Contestatie decizie de concediere art. 65 Codul muncii Sursa: MCP Cabinet avocati