Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii

  Publicat: 12 Jul 2021       162 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
S-a luat in examinare contestatia formulata de contestatoarea B. B. B. B., in contradictoriu cu intimata, avand ca obiect contestatie decizie de concediere – Decizia nr. 245/2020.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Prin contestatia inregistrata la data de 24 septembrie 2020, contestatoarea B. B. B. B. a chemat in judecata pe intimata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei nr. 245/26.08.2020 emisa de intimata, ca fiind netemeinica si nelegala; repunerea in situatia anterioara, in sensul reintegrarii pe postul detinut anterior incetarii contractului individual de munca; obligarea intimatei la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat ca salariat de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, suma actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii si la plata dobanzii legale corespunzatoare acestor drepturi pana la data efectiva a platii; cu cheltuieli de judecata .


In motivarea contestatiei, aceasta precizeaza ca a prestat munca pentru intimata in baza contractului individual de munca nr. 205/26.09.2017, in functia de vanzatoare (cod C._). Specifica ca, incepand cu data de 03.09.2020, intimata i-a incetat contractul individual de munca ca urmare a desfiintarii locului de munca in temeiul art. 65 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Decizia nr. 245/26.08.2020 comunicata in data de 23.09.2020.


Contestatoarea sustine ca a beneficiat de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului incepand cu data de 19.11.2018 pana in data de 05.08.2020 asa cum reiese si din raportul per salariat din 26.08.2020.


Contestatoarea fiind din nou insarcinata, afirma ca incepand cu data de 06.08.2020 pana in data de 31.08.2020 a beneficiat de concediu medical pentru risc maternal in baza certificatului de concediu medical .nr., certificat comunicat si angajatorului.


Concediul pentru risc medical a fost prelungit din data de 01.09.2020 pana in data de 30.09.2020 prin certificatul de concediu medical .nr. .


Contestatoarea invoca nulitatea absoluta a deciziei de concediere potrivit art. 25 alin. 3 din O.U.G. nr. 111/2010, angajatorului ii era interzisa concedierea deoarece aceasta se afla in perioada de pana la 6 luni dupa incetarea concediului de crestere a copilului.


Apreciaza ca intimata nu putea sa- i inceteze contractul individual de munca, deoarece aceasta se afla intr-o situatie in care legea interzice incetarea raporturilor de munca .


De asemenea, contestatoarea invoca art. 21 alin. 1 lit. b) O.U.G. nr. 96/2003.


Concluzioneaza ca doua acte normative ii interzic concedierea, iar intimata a ales sa ignore aceste prevederi legale, ca atare, decizia de concediere este lovita de nulitate absoluta fiind emisa cu incalcarea prevederilor celor doua acte normative enuntate.


Contestatoarea invedereaza ca un alt motiv de nulitate absoluta este dat de faptul ca, intimata nu si-a indeplinit obligatia de a acorda preavizul prevazut de lege.


Intimata i-a comunicat notificarea nr. 02/05.08.2020 prin care i-a comunicat ca din data de 06.08.2020 pana in data de 02.09.2023 se afla in preaviz, dar contestatoarea in acea perioada se afla in concediu de risc maternal.


Termenul de preaviz a fost suspendat de concediul medical, ca atare nu a beneficiat de preaviz.


In conformitate cu prevederile art. 79 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul unui conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt si de drept decat cele precizate in Decizia de concediere .


Este de parere ca din decizia de concediere rezulta fara dubii ca a avut loc o concediere individuala determinata de situatia economico - financiara a societatii fiind astfel desfiintat postul ocupat de salariat in baza art. 65 alin. 1, fara a fi precizate si detaliate motivele in concret care au stat la baza emiterii deciziei.


Contestatoarea opineaza ca aceasta concediere este lovita de nulitate absoluta deoarece nu au fost respectate prevederile art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si a Cartei Sociale Europene.


Concedierea produce efecte sociale foarte mari motiv pentru care legea prevede o procedura speciala, drepturi deosebite pentru salariatii concediati, ceea ce intimata nu a respectat efectuand o concediere nelegala.


Temeiul de drept al concedierii invocat in decizia contestata este art. 65 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ceea ce inseamna ca trebuiau indeplinite urmatoarele conditii: desfiintarea postului trebuia sa fie efectiva si definitiva, sa aiba o cauza reala si serioasa; reducerea numarului de posturi trebuie sa fie facuta cu buna credinta ca fiind singura solutie de redresare economica a intimatei fiind analizate toate variantele de restructurare a societatii fara concediere de personal.


Este de parere ca, este lovita de nulitate absoluta concedierea sa intrucat nu respecta procedura prevazuta de lege, iar potrivit dispozitiilor art. 78 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sanctiunea este nulitatea absoluta.


Considera ca salariata se afla in imposibilitatea de a se apara datorita faptului ca nici macar generic nu au fost mentionate elementele de fapt ale luarii deciziei de concediere, motiv pentru care apreciaza ca sanctiunea este aceea de anulare a concedierii.


Prin Decizia 417/2007, Curtea Constitutionala a apreciat ca textul art. 65 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu permite incetarea contractului individual de munca din vointa unilaterala a angajatorului pentru motive invocate arbitrar sau in mod abuziv, astfel incat prin asemenea masuri sa poata fi ingradit exercitiul dreptului la munca .


Precizeaza ca instanta de judecata are competenta de a verifica daca angajatorul a actionat in mod rezonabil, daca reducerea numarului de posturi este singura solutie si daca au fost analizate toate variantele de restructurare a societatii fara concediere de personal.


In drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 65, 78 si urm. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), O.U.G. nr. 111/2010 si O.U.G. nr. 96/2003.


Intimata, legal citata, nu a depus intampinare si nu a formulat aparari in cauza.


Examinand actele si probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:


In fapt, prin contestatia inregistrata la data de 24 septembrie 2020, contestatoarea B. B. B. B. a chemat in judecata pe intimata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei nr. 245/26.08.2020 emisa de intimata, ca fiind netemeinica si nelegala; repunerea in situatia anterioara, in sensul reintegrarii pe postul detinut anterior incetarii contractului individual de munca; obligarea intimatei la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat ca salariat de la data concedierii si pana la reintegrarea efectiva, suma actualizata cu rata indicelui de inflatie la data platii si la plata dobanzii legale corespunzatoare acestor drepturi pana la data efectiva a platii; cu cheltuieli de judecata .


Instanta constata ca reclamanta a fost angajata intimatei, asa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 205/26.09.2017, in functia de vanzatoare (cod C._). Incepand cu data de 03.09.2020, intimata i-a incetat contractul individual de munca ca urmare a desfiintarii locului de munca in temeiul art. 65 alin. l din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Decizia nr. 245/26.08.2020, comunicata in data de 23.09.2020.


Situatia speciala a contestatoarei este insa data de faptul ca aceasta a beneficiat de concediu pentru cresterea si ingrijirea copilului incepand cu data de 19.11.2018 pana in data de 05.08.2020 asa cum reiese si din raportul per salariat din 26.08.2020.


Fiind din nou insarcinata, incepand cu data de 06.08.2020 pana in data de 31.08.2020 a beneficiat de concediu medical pentru risc maternal in baza certificatului de concediu medical .nr., certificat comunicat si angajatorului.


Concediul pentru risc maternal a fost prelungit din data de 01.09.2020 pana in data de 30.09.2020 prin certificatul de concediu medical .nr. .


In drept, instanta va analiza masura concedierii prin prisma disp art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), O.U.G. 96/2003, dar si in contextul dispozitiilor art. 25 alin 3 din O.U.G. 111/2010.


In ce priveste dispozitiile art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.


(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa``. Potrivit dispozitiilor art. 65 C. m., desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Cauza este reala atunci cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice sau transformari tehnologice.


Cauza este serioasa cand se impune din necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea . Persoana juridica are dreptul de a-si organiza activitatea in functie de necesitati, in scopul rentabilizarii.


Angajatorul este intr-adevar singurul in masura sa aprecieze asupra modalitatii de functionare a investitiei sale, insa trebuie sa faca dovada ca desfiintarea postului este consecinta reorganizatii sau restrangerii activitatii, decisa in baza unei strategii de reorganizare avand ca obiectiv rentabilizarea societatii, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal.


Conform art. 272 C. m. ``Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


art. 273. - Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia``.


In acest sens, instanta a retinut ca, decizia de concediere este motivata de o simpla trimitere la motive ce privesc restrangerea activitatii ori acestea, nu reprezinta o dovada pentru conditia caracterului obiectiv al desfiintarii postului.


Desi se face referire la acest aspect, angajatorul nu a depus la dosarul cauzei o analiza concreta a acestui obiectiv, o prognoza sau macar inscrisuri din care sa rezulte realizarea in fapt a acestui scop.


In esenta, nu s-a facut dovada ca postul contestatoarei pe care acesta la ocupat, a devenit inutil; nu exista practic o justificare a desfiintarii postului.


Un post poate fi desfiintat daca nu este indispensabil, instanta recunoscand dreptul institutiei de a face schimbari la nivel organizatoric, insa o reorganizare dispusa in lipsa unei analize nu poate convinge ca alegerea postului reclamantei ce urma a fi desfiintat nu s-a facut in mod arbitrar.


Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata in statul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al suprimarii, are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv si este serioasa cand are la baza studii temeinice vizand imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea .


Ori toate aceste criterii par a fi eludate de catre parata care s-a rezumat la o simpla notificare de preaviz cu indicarea motivului de restrangere a activitatii, urmat de decizia contestata, ori din aceasta perspectiva instanta nu poate retine ca fiind indeplinite exigentele textului de lege.


De altfel si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 23/2013 a retinut ca:`` prevederile respective ``stabilesc conditiile in care angajatorul poate dispune concedierea salariatului din motive ce nu ii sunt imputabile acestuia. Aceste conditii urmaresc sa stabileasca un echilibru intre cele doua parti ale contractului de munca, respectiv intre necesitatea de a asigura angajatorului libertatea de a dispune cu privire la desfiintarea unor locuri de munca atunci cand considerente obiective o impun - dificultati economice, transformari tehnologice, reorganizarea activitatii, decesul angajatorului persoana fizica, ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a angajatorului persoana fizica, dizolvarea angajatorului persoana juridica, ori mutarea unitatii in alta localitate -, pe de o parte, si nevoia de a proteja salariatul de o eventuala atitudine abuziva a angajatorului, de cealalta parte``.


De retinut este ca, asa cum a observat Curtea Constitutionala, ``Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului si nici nu cenzureaza masurile luate in acest scop, ci efectueaza, potrivit competentei sale, controlul de legalitate prin care se asigura ca aceasta masura corespunde unei nevoi obiective, reale si serioase a societatii si nu ascunde o concediere abuziva`` (Decizia nr. 420/2013).


Mai mult, situatia contestatoarei era una speciala protejata de legiuitor, aceasta fiind insarcinata, conform certificatului de concediu medical depus in probatiune f.18, ori potrivit O U G nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, art. 21 (1) este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c) - e), din motive care au legatura directa cu starea sa; b) salariatei care se afla in concediu de risc maternal; c) salariatei care se afla in concediu de maternitate; d) salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati, in varsta de pana la 3 ani, ori reclamanta viza ipoteza de risc maternal.


Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 25 alin 3 din O.U.G. 111/2010,) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: 3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se extinde, o singura data, cu 6 luni, dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate .


Insa toate aceste considerente doar vor intarii aspectele de nelegalitate a deciziei retinute prin raportare la disp art. 65 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care din perspectiva instantei au fost incalcate in mod ireparabil.


Asadar, pentru toate aceste motive, instanta va anula decizia contestata si dand eficienta disp art. 80 alin 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit caruia ``(1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.


(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere``, va admite si petitul subsidiar cererii principale, asa cum a fost formulat.


In temeiul art. 452 Cod Pr Civila va obliga intimata sa plateasca contestatoarei cheltuieli de judecata in suma de 1785 lei, conform chitantei MNGI20200032/20.11.2020


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite contestatia formulata de contestatoarea B. B. B. B.CNP, domiciliata in a. , 16, si domiciliul procesual ales in a. , 1, in contradictoriu cu intimata .J.cu sediul in Timisoara, 52A, judet T., avand ca obiect contestatie decizie de concediere si, in consecinta:


Anuleaza Decizia nr. 245/26.08.2020, ca nelegala.


Obliga intimata sa reintegreze contestatoarea in postul detinut anterior si la plata catre aceasta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii si pana la data reincadrarii efective, cu luarea in considerare a indicilor de inflatie, precum si la plata dobanzii legale aferente acestor drepturi .


Obliga intimata sa plateasca contestatoarei cheltuieli de judecata in suma de 1785 lei.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul a.


Pronuntata la data de 23.11.2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei.




Pronuntata de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    contestatie decizie de concediere    desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa    sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului    decizia de concediere este motivata de o simpla trimitere la motive ce privesc restrangerea activitatii    instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului si nici nu cenzureaza masurile luate in acest scop
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012

Comunicarea deciziei de concediere. Efectele refuzului salariatului de a primi decizia de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizia nr. 445/29.01.2019

Descrierea generica a faptei ce constituie abatere disciplinara. Nulitate decizie de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia nr. 552/16.07.2020

Termenul in care se poate contesta in instanta decizia de sanctionare disciplinara. Tardivitatea formularii contestatiei.
Pronuntaţă de: Tribunalul OLT - Sentinta nr. 640/04.11.2020

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019



Articole Juridice

Este legala concedierea pe motiv de forta majora?
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Incetarea contractului de munca temporara. Concedierea salariatului temporar
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Desfiintarea efectiva si serioasa a postului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Contestatie decizie de concediere art. 65 Codul muncii
Sursa: MCP Cabinet avocati