Actiune civila. Exercitarea actiunii civile fata de succesori

In cazul in care inculpatul a decedat in cursul procesului penal, instanta, introducand in cauza succesorii acestuia, nu ii poate obliga la plata despagubirilor civile, daca nu exista dovada acceptarii succesiunii de catre acestia si a limitelor in care succesiunea este acceptata.

Cu privire la succesorii minori ai inculpatului, succesiunea poate fi acceptata numai sub beneficiu de inventar si, prin urmare, instanta poate dispune obligarea acestora la plata despagubirilor civile exclusiv in limita activului succesoral, daca exista dovada acceptarii succesiunii sub beneficiu de inventar, precedata sau urmata, potrivit art. 705 C. civ., de intocmirea unui inventar fidel si exact al bunurilor succesorale, pentru a se stabili activul succesoral.


-----------------


Prin sentinta nr. 368/D din 9 iulie 2007 pronuntata de Tribunalul Bacau, Sectia penala, s-au dispus urmatoarele:
- in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului B.N., cercetat sub aspectul savarsirii tentativei la infractiunea de omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., intrucat a intervenit decesul acestuia;
- in temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. s-au admis in parte pretentiile civile ale partii civile C.F. si, in consecinta, au fost obligati mostenitorii legali ai inculpatului decedat, respectiv B.L., B.l., B.D. si B.M., la plata despagubirilor civile, in cuantum de 1.500 de lei cu titlu de daune materiale si 1.500 de lei cu titlu de daune morale.

Audiat in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, avut o atitudine sincera, cooperanta si a precizat ca a fost provocat de catre partea vatamata care-i purta ranchiuna datorita faptului ca fusese data afara din serviciu si il banuia pe inculpat ca fiind persoana care o parase pentru ca sustrasese o lada de cuie.

In raport cu imprejurarea ca inculpatul a decedat in cursul cercetarii judecatoresti, tribunalul, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a dispus incetarea procesului penal.
In latura civila a cauzei, partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 de lei daune materiale si 20.000 de lei daune morale.
Fata de imprejurarea ca partea vatamata a fost cea care l-a provocat pe inculpat si a perseverat in conflictul ivit, instanta a retinut in sarcina fiecarei parti o culpa in procent de 50%, care a fost avuta in vedere la aprecierea daunelor ce s-au acordat. Cat priveste sumele cu care partea vatamata s-a constituit parte civila, tribunalul Ie-a apreciat ca fiind excesive si nejustificate atat in raport cu imprejurarile comiterii faptei, cat si cu urmarile produse, asa incat, constatand intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, Ie-a admis in parte, apreciindu-le global la cate 3.000 de lei fiecare, iar ca efect al retinerii circumstantei atenuante a provocarii si, respectiv, a culpei in proportie de 50%, Ie-a injumatatit.

Totodata, in raport cu faptul ca inculpatul a decedat, in cauza au fost introdusi mostenitorii legali ai acestuia si, in temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., acestia au fost obligati la plata daunelor materiale si morale stabilite de instanta.
Impotriva sentintei a declarat apel, intre altii, mostenitoarea inculpatului decedat, B.L., in nume propriu si in numele celorlalti mostenitori minori.

In esenta, apelanta mostenitoare a criticat sentinta pentru netemeinicie, invocand faptul ca are o situatie materiala precara si nu poate plati sumele stabilite prin hotararea judecatoreasca.

Prin decizia nr. 192 din 16 octombrie 2007 a Curtii de Apel Bacau, Sectia penala, s-a respins ca nefondat apelul declarat de mostenitoarea inculpatului decedat, B.L., in nume propriu si in numele celorlalti mostenitori minori B.l., B.D. si B.M.

Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs mostenitoarea inculpatului decedat, B.L., criticand-o pentru nelegalitate sub aspectul gresitei solutionari a laturii civile a cauzei fara ca instantele sa se pronunte asupra unor cereri esentiale de natura sa garanteze drepturile mostenitorilor - respectiv acestia au fost obligati la plata despagubirilor civile in conditiile in care nu exista dovada dezbaterii succesiunii, iar pe de alta parte, mostenitorii minori nu au capacitate de exercitiu, acestia neputand accepta mostenirea decat sub beneficiu de inventar.

Examinand decizia recurata in raport cu criticile formulate, prin prisma cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:
In cauza, ca urmare a decesului inculpatului B.N. s-a dispus, in mod corect, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., incetarea procesului penal fata de acesta pentru infractiunea pentru care a fost trimis in judecata .
Ca urmare a acestui fapt si in conditiile in care la data decesului fusese pusa in miscare actiunea civila in cadrul procesului penal, potrivit art. 21 C. proc. pen., au fost introdusi in cauza succesorii inculpatului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de fond si de apel au solutionat gresit latura civila a cauzei, obligand pe mostenitorii inculpatului, in solidar, la plata despagubirilor civile, desi la dosarul cauzei nu existau dovezi in sensul daca succesiunea a fost acceptata de sotie, B.L., si in ce limite, fiind incalcate totodata dispozitiile Codului de procedura civila in ceea ce-i priveste pe copiii minori ai defunctului inculpat, intrucat, in cazul acestora, acceptarea se putea face numai in limita activului succesoral.

Pe de alta parte, din interpretarea dispozitiilor art. 21 C. proc. pen., reiese ca succesorii devin subiecti principali in latura civila a procesului penal, fiind considerati parti prin succesiune, ei avand aceleasi prerogative si facultati procesuale pe care le avea si partea decedata. Chiar daca succesorii preiau procedura din momentul introducerii lor in cauza, ei dispun de toate mijloacele de aparare privind solutionarea actiunii penale pe care le-ar fi avut inculpatul, cu consecinte asupra solutionarii actiunii civile. Or, in cauza, solutia instantei de fond, de obligare a mostenitorilor inculpatului, in solidar, la plata daunelor materiale si morale catre partea civila (solutie mentinuta si de catre instanta de apel), s-a raportat numai la declaratiile de recunoastere a faptelor date de inculpat.

Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca in conditiile in care printre succesorii inculpatului se afla si copiii minori ai acestuia, instantele nu au avut rol activ in solutionarea laturii civile a cauzei, incalcand in acest mod dispozitiile art. 4 C. proc. pen., in sensul ca nu au administrat probe in vederea solutionarii laturii civile a cauzei, cu garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, marginindu-se la a-i obliga la plata sumelor cu care partea vatamata s-a constituit parte civila, dupa reducerea acestora proportional culpei comune stabilite.
In alta ordine de idei, este necesara precizarea ca, in cazul minorilor, legea impune acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar, acceptantul - beneficiar raspunzand pentru pasivul care-i revine din mostenire numai in limita si cu activul mostenit, acceptarea fiind un act juridic solemn. Totodata, pentru ca acceptarea sub beneficiu de inventar sa produca efectele prevazute de lege (potrivit art. 713 pct. 1 C. civ., mostenitorul beneficiar este obligat sa plateasca datoriile succesiunii numai pana la concurenta valorii bunurilor din mostenire), declaratia trebuie sa fie precedata sau urmata de intocmirea unui inventar fidel si exact al bunurilor succesorale, facut in formele cerute de legile de procedura (art. 705 C. civ.). Or, in cauza, succesorii minori ai inculpatului decedat au fost obligati in solidar cu sotia supravietuitoare, fara a se stabili daca de pe urma defunctului au ramas bunuri si care este activul succesoral.

In consecinta, avand in vedere considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a admis recursul declarat in cauza, a casat decizia atacata si sentinta penala nr. 368/D din 9 iulie 2007 in latura civila si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalului Bacau, Sectia penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus in sensul ca, rejudecand, instanta va stabili daca succesiunea a fost acceptata si in ce conditii, cu luarea in calcul a regulii valabile pentru succesorii minori, va administra probele utile si pertinente solutionarii laturii civile a cauzei in vederea garantarii drepturilor procesuale ale succesorilor inculpatului defunct si a respectarii principiului contradictorialitatii procesului penal, apreciind totodata daca pentru ocrotirea intereselor minorilor nu se impune numirea unui curator care sa le apere interesele.