Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Draghici si altii impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Draghici si altii impotriva Romaniei

  Publicat: 20 Dec 2010       8259 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Draghici si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 16/12/2010

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Denumire data monedei unice europene.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

1. Argumentele partilor
18. Guvernul sustine ca obligatia unui justitiabil de a urma o procedura administrativa inainte de introducerea cererii sale in fata instantelor reprezinta una dintre limitarile dreptului de acces la o instanta admise de jurisprudenta Curtii, in cazul in care decizia administrativa astfel data poate fi supusa controlului efectiv al instantelor.
19. Apoi, Guvernul face o descriere detaliata a procedurilor administrative si judiciare prevazute de Legea nr. 10/2001 si sustine ca aceasta lege nu inlatura orice control judiciar al deciziilor administrative.
20. De asemenea, Guvernul arata ca actiunea in revendicare introdusa de reclamanti nu a fost respinsa decat dupa o analiza pe fond a pretentiilor lor.
21. Reclamantii se opun acestui argument si insista asupra faptului ca refuzul de a le analiza actiunea in revendicare constituie o incalcare a dreptului lor de acces la o instanta.
22. De asemenea, acestia considera ca procedura pusa la dispozitia lor prin Legea nr. 10/2001 nu este eficienta, dat fiind in special faptul ca organismul de plasament colectiv in valori mobiliare "Proprietatea" (Fondul Proprietatea) nu functioneaza inca intr-un mod care sa poata duce la o despagubire efectiva.
2. Aprecierea Curtii
a) Principiile aplicabile
23. Curtea s-a mai pronuntat deja asupra unor cauze ce ridicau probleme similare cu cele ale cauzei de fata.
24. Aceasta a ajuns la o constatare a incalcarii art. 6 A§ 1 in Cauza Faimblat mentionata mai sus, apreciind si ca nu este necesar sa analizeze cauza din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .
25. In mod special, Curtea a stabilit deja ca partilor interesate nu li se ofera nicio garantie cu privire la durata sau la rezultatul procedurii in fata Comisiei centrale pentru stabilirea despagubirilor si ca, in orice caz, Fondul "Proprietatea" nu functioneaza in prezent intr-un mod apt sa conduca la o acordare efectiva a unei despagubiri (a se vedea, printre altele, Viasu impotriva Romaniei, nr. 75.951/01, 9 decembrie 2008, A§A§ 71-72; Faimblat mentionata mai sus, A§A§ 37-38, si Matache si altii impotriva Romaniei, nr. 38.113/02, 19 octombrie 2006, A§ 42).
b) Aplicarea acestor principii in speta
26. In speta, Curtea observa ca actiunea in revendicare introdusa de reclamanti a fost respinsa in mod irevocabil la data de 25 noiembrie 2004, de catre instantele interne care au apreciat ca reclamantii trebuiau sa urmeze procedura prevazuta de Legea nr. 10/2001, desi nicio decizie administrativa nu fusese data in termenul legal de 60 de zile de la data depunerii cererii lor administrative. Modul in care instantele, dupa mai mult de 3 ani de la inceputul procedurii administrative, le-au respins reclamantilor actiunea, fara a analiza comportamentul administratiei si respectarea de catre aceasta a procedurii prevazute de Legea nr. 10/2001, pune la indoiala eficienta accesului la o instanta, conferit reclamantilor in cadrul procedurii in revendicare.
27. Curtea mai retine si ca, pana in prezent, dosarul administrativ cu care reclamantii au sesizat Regia la data de 2 iulie 2001 nu a fost solutionat.
28. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse atentiei, Curtea considera ca Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care sa poata duce la o alta concluzie in cauza de fata decat in cele anterioare.
29. Curtea considera ca, in speta, ingerinta in dreptul reclamantilor de acces la o instanta nu a fost proportionala cu scopul urmarit: faptul ca instantele au invocat existenta procedurii prevazute de Legea nr. 10/2001 a incalcat dreptul reclamantilor de acces la o instanta in masura in care nici astazi, dupa mai mult de 8 ani de la inceperea procedurii administrative in discutie, acestia nu au primit inca nicio despagubire si nu au nicio garantie ca o vor obtine in viitorul apropiat.
Prin urmare, in speta a avut loc incalcarea art. 6 A§ 1 din Conventie .
II. Asupra celorlalte pretinse incalcari
30. Reclamantii se plang, din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, de faptul ca terenul lor nationalizat abuziv nu le-a fost inca restituit.
31. Tinand cont de constatarea referitoare la art. 6 A§ 1 din Conventie (paragraful 29 de mai sus), Curtea apreciaza ca acest capat de cerere trebuie considerat admisibil, dar ca nu se impune analiza faptului daca, in speta, a avut loc incalcarea acestei prevederi (a se vedea, printre altele, Laino impotriva Italiei [MC], nr. 33.158/96, A§ 25, CEDO 1999-I; ZanghAA¼ impotriva Italiei, Hotararea din 19 februarie 1991, seria A nr. 194-C, p. 47, A§ 23; Biserica catolica din Chania impotriva Greciei, Hotararea din 16 decembrie 1997, Culegere de hotarari si decizii 1997-VIII, p. 2.862, A§ 50; Glod impotriva Romaniei, nr. 41.134/98, A§ 46, 16 septembrie 2003; si Albina impotriva Romaniei, nr. 57.808/00, A§ 42, 28 aprilie 2005).
32. Reclamantii mai considera si ca respingerea actiunii lor in revendicare constituie o incalcare a art. 13 din Conventie .
33. Curtea observa ca acest capat de cerere, desi admisibil, vizeaza aceleasi fapte ca si cele analizate din perspectiva art. 6 A§ 1 din Conventie in ceea ce priveste dreptul de acces la o instanta si apreciaza ca nu este necesar sa le mai analizeze si din perspectiva art. 13, in masura in care cerintele art. 6 sunt mai stricte (conform KudA¹2a impotriva Poloniei [MC], nr. 30.210/96, A§ 146, CEDO 2000-XI).
III. Asupra aplicarii art. 46 din Conventie
34. Art. 46 din Conventie prevede urmatoarele:
"1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa se conformeze hotararilor definitive ale Curtii in litigiile in care ele sunt parti.
2. Hotararea definitiva a Curtii este transmisa Comitetului Ministrilor care supravegheaza executarea ei."
35. Concluzia incalcarii art. 6 din Conventie releva o problema pe scara larga rezultata din deficientele legislatiei privind restituirea imobilelor nationalizate ce au fost vandute de stat unor terti. Prin urmare, Curtea apreciaza ca statul trebuie sa puna la punct in cel mai scurt timp procedura implementata prin legile de reparatie (in prezent Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente), astfel incat sa devina cu adevarat coerenta, accesibila, rapida si previzibila (a se vedea, mutatis mutandis, si Katz impotriva Romaniei, nr. 29.739/03, A§A§ 35-36, 20 ianuarie 2009; Viasu, A§A§ 82-83, si Faimblat, A§A§ 53-54, hotarari mentionate mai sus).
IV. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie
36. Conform art. 41 din Conventie,
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
37. Reclamantii solicita suma de 60.000 euro (EUR) fiecare pentru prejudiciul moral pe care sustin ca l-au suferit.
38. Guvernul considera ca nu a fost stabilita nicio legatura de cauzalitate intre pretinsa incalcare si asa-zisul prejudiciu suferit si ca, in orice caz, o eventuala constatare a incalcarii ar putea constitui, in sine, o reparatie satisfacatoare a acestui prejudiciu.
39. Curtea apreciaza ca reclamantii au suferit un prejudiciu moral incontestabil.
40. In aceste circumstante, tinand cont de toate elementele aflate in posesia sa si statuand in echitate, asa cum prevede art. 41 din Conventie, Curtea le acorda impreuna reclamantilor suma de 9.000 EUR pentru prejudiciul moral suferit.
B. Cheltuieli de judecata
41. Reclamantii mai solicita si rambursarea cheltuielilor de judecata angajate, fara a specifica suma si fara a prezenta documente justificative.
42. Guvernul observa ca reclamantii nu au furnizat niciun document justificativ pentru a face dovada cheltuielilor de judecata angajate. Acesta nu se opune rambursarii cheltuielilor, cu conditia sa fie dovedite, necesare si sa aiba legatura cu cauza.
43. Curtea reaminteste faptul ca, in sensul art. 41 din Conventie, pot fi rambursate numai cheltuielile care au fost cu adevarat angajate, care au corespuns unei necesitati si al caror cuantum este rezonabil (a se vedea, printre altele, Nikolova impotriva Bulgariei [MC], nr. 31.195/96, A§ 79, CEDO 1999-II).
44. Avand in vedere faptul ca reclamantii nu si-au justificat cheltuielile de judecata angajate, Curtea hotaraste sa nu le aloce nicio suma in acest sens.
C. Dobanzi moratorii
45. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
C U R T E A



1. declara cererea admisibila;
2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A§ 1 din Conventie;



Afişează Hotararea CEDO in Cauza Draghici si altii impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    Despagubiri    Proprietate    Legea 10/2001    Legea 18/1991



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Draghici si altii impotriva Romaniei
Jurisprudenţă

Reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii, dublata de suspendarea ope legis a executarii silite poate fi privita ca o forma de executare succesiva, deoarece astfel se depaseste durata rezonabila de valorificare a dreptului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 484/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Discriminarea, chiar daca nu se realizeaza prin raportare la unul dintre criteriile indicate expres in conventia europeana, este oricum interzisa, astfel ca nu pot fi afectate drepturile salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia a IV-a C.M.A.S., Decizia civila nr. 36/A/2017, in sedinta din 15 februarie 2017

Suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primi contraprestatie pentru munca depusa. Repertoriu Decizii CCR si CEDO
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia nr. 268/2017, in sedinta publica din 01 februarie 2017

RIL privind deducerea perioadei in care suspectul sau inculpatul a fost internat voluntar sau nevoluntar intr-o institutie de specialitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Decizia nr. 22/2018

Hotararea CEDO in Cauza Ovidiu Cristian Stoica impotriva Romaniei. Admisibilitatea probelor. Dreptul la un proces echitabil. Reparatie echitabila
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Recalcularea salariului bugetar prin legi de inlaturare a discrepantelor nu poate conduce la diminuarea salariilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizie civila nr. 23/2017, in sedinta publica din data de 11 ianuarie 2017

"Defectele fundamentale" ale hotararii - verificarea temeiurilor pentru promovarea unei contestatii la executare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizie civila nr. 76/2017, pronuntata A«n sedinta publica de la 25.01.2017

Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr.775/2018, pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.

Decizia Curtii Constitutionale nr. 663/2018
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Cauza CEDO: Hulpe si altii impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului



Articole Juridice

Legea 554/2004 carmuieste litigiul de drept fiscal
Sursa: Ursuleas Ionut, Secretar U.A.T

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Sensul ”folosului necuvenit” in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Statele membre UE pot refuza, pe baza dreptului national, acordarea vizei umanitare persoanelor care doresc sa intre pe teritoriul lor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Incetarea CIM in perioada de proba. Contestatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Accesul la justitie. Asistenta judiciara (gratuita) prin avocat
Sursa: UNBR