Carenţele uninominalului: Românii care NU vor putea vota la alegeri

Câteva milioane de români nu vor putea vota la alegerile parlamentare ce vor avea loc de ziua Sfântului Andrei .

Printre ei se vor regăsi români din diaspora, cei aflaţi la muncă sau în vizită în străinătate în momentul votului, dar şi aproape jumătate de milion de studenţi, al căror domiciliu flotant nu le asigură şi posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot. Carenţele se găsesc la nivelul legii sistemului de vot uninominal şi modului său de aplicare în teren: prea puţine buletine de vot şi la fel de puţine secţii de votare în diaspora, o reprezentativitate deficitară a acestora ca număr de mandate parlamentare, la care se adaugă condiţia demonstrării rezidenţei într-un anumit colegiu uninominal pentru exercitarea dreptului de vot. Totul pe fondul prefigurării unui absenteism semnificativ la primul vot uninominal.

Peste două milioane de români înghesuiţi în 200 de secţii de vot

221 de secţii de votare, cu 79 mai mult decât în 2004, vor fi organizate pentru cei peste două milioane de românii din străinătate cu ocazia alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Potrivit datelor MAE, spre ele vor fi trimise în total 620.000 de buletine de vot. Dintre cele 221 secţii de votare, 37 vor fi în Italia şi Spania, iar 29 în SUA.

La prima vedere organizarea a 212 secţii de votare pare un progres faţă de scrutinele din anii trecuţi când emigranţii români erau nevoiţi să parcurgă distanţe imense pentru a putea vota. Astfel, la alegerile din 2004 fuseseră organizate numai 142 de secţii de votare în strainătate, la referendumul de la 19 mai 2007 doar 176, iar la europarlamentare doar 181.

Potrivit legii, numărul buletinelor de vot se distribuie în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot cu un plus de 10%. Un calcul simplu arată în fapt că cifra de 558.000 de posibile voturi venite din străinătate ar fi cea mai optimistă. Împărţite în mod egal la cele 221 de secţii de votare, ar însemna ca 2.632 de români vor sta la coadă pentru a pune ştampila pe candidaţii preferaţi la Camera Deputaţilor şi Senat. În aceste condiţii, secţiile de votare ar trebui să proceseze puţin peste 200 de oameni pe oră, un record de neatins. Perspectiva cozilor, a orelor lungi de aşteptare, a distanţelor lungi care s-au păstrat până la secţia de vot vor reprezenta tot atâtea motive pentru români de a nu-şi exercita acest drept civic.

6 aleşi pentru votanţii din diasporă, 40 pentru 90.000 de bucureşteni

În realitate, de-a lungul ultimilor 18 ani recordul de participare a românilor din diaspora nu a depăşit niciodată cifra de 70.000 de votanţi. Este şi motivul pentru care autorităţile române nu au dat prea mare importanţă potenţialului acestui bazin electoral, astfel explicându-se numărul mic de secţii de votare şi de buletine de vot tipărite pentru dispora şi reprezentativitatea parlamentară insignifiantă acordată: patru mandate de deputat şi două de senator.

De fiecare dată când s-a adus în discuţie numărul mic de mandate parlamentare repartizate diasporei, politicienii au invocat rata scăzută de prezenţă la vot a românilor din străinătate pusă pe seama indiferenţei acestora faţă de scena politică de acasă. Ei au încercat să justifice limitarea votului diasporei prin cei care participă, şi nu prin cei care sunt reprezentaţi în Parlament, adică toţi cetăţenii României.

Cifrele înregistrate însă în ţară la ultimele alegeri contrazic raţionamentele după care s-a făcut această împărţire de mandate parlamentare. La alegerile locale organizate în această vară, România a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot de la Revoluţie încoace - 49,38%. La nivelul Capitalei, 70% dintre locuitori au preferat să facă orice altceva, dar nu să meargă la urne. Numai 90.000 de bucureşteni s-au prezentat la urne, iar aşteptările pentru alegerile parlamentare nu sunt prea departe de acest scor.

Cu toate acestea locuitorii Bucureştiului, în număr de 2.070.235, vor fi reprezentaţi de 28 de deputaţi şi 12 senatori în viitorul parlament uninominal. Spre comparaţie, în 2004 la alegerile parlamentare, au fost înregistrate 55.000 de voturi din partea românilor din diaspora. Cu toate acestea, în prezent potrivit legii, 70.000 de cetăţeni cu drept de vot aflaţi pe teritoriul României pot trimite un deputat în Parlament, în timp ce în Diaspora este nevoie de mai bine de 500.000 de români.

Un sfert din forţa de muncă activă, rămas în afara procesului electoral

Nici românii, care se vor afla la muncă sau în vizită în străinătate, nu vor putea vota în data de 30 noiembrie dacă nu vor avea rezidenţa în respectivele ţări. Cum alegerile uninominale presupun că oamenii să aleagă parlamentarii în circumscripţiile în care domiciliază, alte două milioane de români se vor afla în afara jocului electoral. Potrivit datelor guvernamentale, migraţia externă este evaluată la circa 10% din populaţia generală, un sfert din românii apţi de muncă lucrând în alte ţări.Cea mai mare parte a lor este reprezentată de constructori, menajere, medici şi asistente medicale, textiliste, profesori şi cercetători.

Jumătate de milion de studenţi, nevoiţi să facă naveta

Peste 450.000 de studenţi, care urmează cursurile facultăţilor în altă localitate decât cea de domiciliu, nu vor putea vota nici ei la alegerile din 30 noiembrie, pentru că, potrivit legii, îşi pot exprima opţiunea de vot numai în localitatea trecută ca reşedinţă în buletin. Potrivit Alianţei Nationale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, peste 60% dintre studenţi nu vor putea vota din cauza modului în care sunt reglementate alegerile.


_______

Harta colegiilor uninominale