Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Baroul Bucuresti, prin Decanul av. Ion ILIE-IORDACHESCU, are placerea de a invita membrii baroului interesati la o intrunire care va avea ca obiect supunerea spre dezbatere si aprobare in regim de urgenta a proiectului de
lege a avocaturii, ca urmare a vidului legislativ survenit ca o consecinta a Deciziei nr. 109 din 09.02.2010 a Curtii Constitutionale,
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Sprijin recirpoc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazute in sectiunea I, cap.II, t.I, C. orc. pen.., partea generala,
Sprijin recirpoc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
Servicii cu caracter economic, a caror furnizare poate fi considerata ca tinand
de interesul general, de exemplu, furnizarea de baza, accesibila public, de
energie, de telecomunicatii, de servicii postale, de transport, de apa si de
servicii de eliminare a deseurilor.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
prin care a fost declarata ca neconstitutionala OUG nr. 159/2008, in raport de dispozitiile art. 147 din Constitutia Romaniei si ale art. 31 alin (3) din Legea nr. 47/1992 a Curtii Constitutionale a€žDispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei"
Intrunirea va avea loc joi, 11.03.2010 ora 13.00 la etajul VI al sediului Baroului Bucuresti din str. Dr. Raureanu nr. 3, Sala de Festivitati.
Multumindu-va pentru interesul pe care il manifestati in sprijinirea profesiei de avocat, asteptam propunerile dvs. cu privire la proiectul in discutie pe adresa de email decanat@baroul-bucuresti.ro , fax 021/313.86.31.
* Expunere de motive
* Proiect Legea avocaturii(incorporeaza atat dispozitiile Legii nr. 51/1995, astfel cum a fost modificata de OUG nr. 159/2008, cat si pe cele ale proiectului legii de aprobare a ordonantei aflat in stadiu de aprobare finala in Parlament).
Decizia nr. 109/09.02.2010 a Curtii Constitutionale are un impact major asupra modalitatilor de organizare si
exercitare a profesiei de avocat. Multe dintre aspectele reglementate prin OUG nr. 159/2008 erau esentiale
pentru buna desfasurare a profesiei de avocat, iar incetarea efectelor dispozitiilor OUG nr. 159/2008 creeaza
un vid legislativ cu consecinte negative de amploare, detaliate in cele ce urmeaza:
(a) Asistenta judiciara . Modificarea Legii nr. 51/1995 a fost necesara intrucat, potrivit art. 23 si
art. 35 alin. (2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar
in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, acordarea ajutorului
public judiciar sub forma asistentei prin avocat, judiciara sau extrajudiciara, se realizeaza in
conditiile prevazute prin Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
OUG nr. 51/2008 reglementeaza conditiile de acordare a ajutorului public judiciar, ca forma a
asistentei acordate de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea
accesului la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime, transpunand
Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in
cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta
judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze .
Astfel, pe de o parte sunt reglementate cazurile care, potrivit legii, reprezinta modalitati de acordare
a asistentei judiciare, iar pe de alta parte este precizata procedura in urma careia, in cadrul barourilor
se realizeaza desemnarea avocatilor care urmeaza a acorda asistenta judiciara . Coordonarea
metodologica a activitatii in cadrul profesiei se realizeaza prin intermediul Departamentului pentru
coordonarea asistentei judiciare, infiintat in acest scop in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din
Romania.
Organizarea activitatii de acordare a ajutorului public judiciar, in orice forma, face parte din masurile
de asigurare a standardelor minime pentru ca sistemul de asistenta judiciara sa fie considerat ca
asigurand un acces efectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Intarzierea in
organizarea acestui sistem poate avea consecinte grave cu privire la eficienta si operativitatea
acordarii asistentei juridice, atat pentru cetatenii romani, cat si pentru cetatenii din celelalte state
membre ale Uniunii Europene.
(b) Formele de exercitare a profesiei. Prin nr. OUG 159/2008 s-a reglementat in detaliu regimul
aplicabil societatilor profesionale cu raspundere limitata, forma de organizare a profesiei care a fost
adoptata atat de tineri practicieni cat si de societati de avocati cu o reputatie deja consolidata. Ca
urmare a deciziei Curtii Constitutionale, societatea profesionala cu raspundere limitata (ca entitate
juridica) nu va mai fi reglementata in mod corespunzator, acest lucru avand urmatoarele consecinte:
pe de-o parte, activitatea societatilor de acest tip deja infiintate va fi periclitata iar modul lor de
functionare va fi incert, iar pe de alta parte accesul altor avocati la aceasta forma de organizare a
profesiei va fi impiedicat.
(c) Largirea accesului in profesia de avocat prin eliminarea conditiei cetateniei romane.
Reglementarile europene in materia organizarii si exercitarii profesiei de avocat fac referire la
eliminarea conditiilor de cetatenie privind accesul la aceasta profesie. Renuntarea la aceasta conditie
este benefica pentru stimularea concurentei intre avocati si pentru crearea unei piete cat mai extinse a
serviciilor juridice, obiectivul final fiind crearea de beneficii pentru clienti, in calitate de consumatori
ai acestor servicii . Reintroducerea cerintei cetateniei romane reprezinta un pas inapoi pentru efortul
de sporire a calitatii serviciilor avocatiale si a protectiei intereselor clientilor, fiind de altfel
incompatibila cu reglementarile europene in domeniu .
(d) Crearea cadrului pentru organizarea in mod unitar a accesului in profesia de avocat.
Modalitatile de acces la profesia de avocat trebuie sa asigure indeplinirea celor mai inalte standarde
profesionale, criteriile de acces in profesie (atat pentru tinerii absolventi cat si pentru juristii cu
experienta) trebuind sa fie clar determinate. In lipsa unei reglementari a acestui aspect, se incurajeaza
intrarea in profesia de avocat a unor persoane care nu indeplinesc standardele minimale de
profesionalism si probitate ce trebuie sa caracterizeze aceasta profesie.
(e) Folosirea, in afara cadrului legal, a denumirilor specifice profesiei de avocat, organelor
reprezentative ale acestuia, precum si a calitatii de avocat insasi. Avocatura clandestina este o
activitate ilegala practicata pe scara din ce in ce mai larga in Romania. Principalele victime ale
acestei activitati sunt clientii, care nu pot uneori deosebi intre avocatii care practica aceasta profesie
in conformitate cu prevederile legii si cu respectarea cerintelor profesionale specifice, si persoanele
care nu dispun de calificarea si autorizarile necesare dar care nu se dau in laturi de la a oferi
consultatii juridice sau reprezentare si asistenta in instanta unui justitiabil de buna credinta. In
consecinta, se impune interzicerea stricta si de urgenta a folosirii denumirilor specifice profesiei de
avocat, a organelor reprezentative ale acestuia, precum si a calitatii de avocat insasi.
(f) Procedura de alegere a organelor reprezentative ale profesiei. Pentru indeplinirea
standardelor profesionale si morale la care sunt indreptatiti clientii oricarui avocat, este necesar ca
profesia de avocat insasi sa fie corect reglementata si supravegheata de organele sale de reprezentare .
Alegerea acestor organe este primul pas in aceasta directie. In absenta unei proceduri coerente,
transparente si democratice de alegere a organelor profesiei, dezideratele de mai sus sunt puse in
pericol, impunandu-se deci stabilirea de urgenta a unui cadru de reglementare privind alegerea
organelor reprezentative ale profesiei.
Interesant
