Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

Proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

  Publicat: 23 Jul 2010       4994 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Prin proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor se propun masuri legislative punctuale, ce vizeaza, in principal, simplificarea si sporirea celeritatii solutionarii cauzelor, cu impact direct si asupra executarii hotararilor.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care, de obicei in schimbul unui avantaj banesc, face legatura intre vanzator si cumparator sau incheie o tranzactie intre doua parti, cu imputernicirea acestora;
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri sau Consiliul) este principalul organism decizional al UE. Asemenea Parlamentului European, el a fost creat prin tratatele fondatoare in cursul anilor '50 si este alcatuit din ministrii din statele membre, fiind astfel institutia Uniunii Europene in care guvernele statelor membre sunt reprezentate.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru caracterizarea unui mijloc procesual de aparare,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. II, t. V, C. proc. pen., partea generala, consta in aducerea la cunostinta celor interesati de cuprinsul unor acte procedurale
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Instrument structural infiintat in 1993, cu scopul de a oferi ajutor financiar in domeniile mediu si infrastructura celor mai sarace state ale UE (statele cu un produs national brut sub 90% din media europeana),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Masura de constrangere efectuata in temeiul dispozitiei date de organul administrativ competent
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este o procedura diplomatica de reglementare a diferendelor internationale, drept conferit puterilor straine conflictului de a media ostilitatile, chiar in decursul acestora. Mediatorul trebuie sa fie un tertstat, un grup de state, O.N.U. sau institutiile sale specializate, alte organizatii internationale cu vocatie mondiala sau regionala sau o personalitate de prestigiu - acceptat de comun acord, de catre partile aflate in conflict.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In materie civila, institutia stramutarii este reglementata de Codul de procedura civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In materie civila, institutia stramutarii este reglementata de Codul de procedura civila, in care se arata, printre altele, cauzele si motivele pentru care se poate cere stramutarea
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Este organul de stat caruia ii revin, conform legii, atribute privitoare la stabilirea
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Orice mijloc ce poate fi utilizat pentru incheierea unui contract intre comerciant si consumator si care nu necesita prezenta fizica simultana a celor doua parti
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,





Principalele reguli si mecanisme procedurale propuse prin proiect privesc:



A. Recursul in interesul legii



Este de amintit ca, recent, in Raportul intermediar catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene COM(2010)113 final din data de 23.03.2010, Comisia Europeana a accentuat disfunctionalitatile procedurii in vigoare privitoare la recursul in interesul legii


O modificare de substanta preconizata prin proiect vizeaza regandirea institutiei recursului in interesul legii, in acelasi scop, al eficientizarii si dinamizarii solutionarii acestei cai extraordinare de atac.


Astfel, prin proiect se propune largirea sferei persoanelor care pot sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie, dobandind calitate procesuala activa in aceasta materie si Avocatul Poporului, precum si colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


In vreme ce, in prezent, asupra recursului in interesul legii Inalta Curte de Casatie si Justitie se pronunta in Sectiile Unite, prin proiect se propune crearea unui complet in alcatuirea caruia urmeaza a intra:


A presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a care va fi si presedintele acestui complet;


A presedintii sectiilor din cadrul acestei instante;


A un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit, precum si cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii.


Propunerea asigura, deopotriva:


A reprezentativitatea tuturor sectiilor instantei supreme. O atare solutie se impune tinand seama si de faptul ca unele probleme de drept comporta aspecte pluri- sau interdisciplinare, reclamand prezenta in compunerea acestui complet a unui numar de judecatori din cadrul tuturor sectiilor instantei supreme;


A specializarea completului. Din totalul numarului de judecatori apondereaa decisiva revine judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit.


In scopul optimizarii procedurii de solutionare a recursului in interesul legii, proiectul propune adelegareaa unora dintre atributiile privind judecarea acestei cai extraordinare de atac unui judecator raportor sau, dupa caz, unui numar de trei judecatori raportori, insarcinati cu intocmirea unui raport asupra recursului in interesul legii - ce va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori urmeaza a intocmi si motiva proiectul solutiei propuse a fi pronuntata in cadrul recursului in interesul legii.


Propunerea legislativa privitoare la intocmirea unui raport asupra recursului in interesul legii care sa cuprinda si solutia propusa este, de altfel, aplicata de facto in practica instantei supreme, fapt apreciat si in raportul Comisiei Europene, mai sus citat, ca fiind de natura sa determine simplificarea acestei institutii procedurale.


Pentru a inlatura deficientele constatate in prezent in ceea ce priveste durata solutionarii acestei cai extraordinare de atac, proiectul propune instituirea unor termene rezonabile cat priveste:


A judecarea recursului in interesul legii: in termen de cel mult trei luni de la data sesizarii instantei;


A motivarea: in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntarea deciziei; si


A publicarea: in termen de cel mult 15 zile de la data motivarii deciziei.




B. Cauze civile



B.1. Competenta jurisdictionala



In scopul asigurarii celeritatii solutionarii proceselor si degrevarii instantelor superioare de solutionarea unor cauze de mica valoare, prin proiect se propune atribuirea, in competenta de prima si ultima instanta a judecatoriei, a solutionarii proceselor si cererilor evaluabile in bani, in valoare de pana la 2.000 lei.



B.2. Stramutarea proceselor



Proiectul propune reglementarea cazurilor in care, in aceeasi cauza, se poate introduce cerere de stramutare a procesului, astfel incat sa se evite formularea unor cereri abuzive, in scop dilatoriu. Astfel, se propune ca stramutarea procesului sa nu mai poata fi ceruta din nou, decat in cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. In acelasi scop, se mai propune reglementarea expresa a sanctiunii inadmisibilitatii cererilor de stramutare introduse pentru alte motive decat cele prevazute de lege sau de catre o persoana fara legitimare procesuala activa ori cu nerespectarea prevederilor art. 401 propuse a fi introduse prin proiect.



B.3. Comunicarea actelor de procedura



B.3.1. Comunicarea prin avocati



Proiectul preconizeaza si instituirea, ca modalitate alternativa si voluntara, a comunicarii actelor de procedura, indeplinite ulterior sesizarii instantei, intre avocati sau consilieri juridici. Aceasta modalitate de comunicare este, desigur, admisibila numai in cazul in care partile au avocat sau consilier juridic si consimt la aplicarea unei atare modalitati de comunicare . In scopul garantarii principiilor contradictorialitatii si dreptului la aparare, confirmarea primirii actului comunicat se face prin atestarea primirii fie pe insusi actul comunicat, fie prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei.



B.3.2. Termenul in cunostinta



In materie procesual-civila, se mai preconizeaza extinderea intelesului notiunii de termen in cunostinta, aceasta urmand a include orice situatie in care se poate prezuma ca partea, primind citatia, cunoaste termenul.


Astfel, partea careia, personal sau prin reprezentant, i s-a inmanat citatia pentru un termen de judecata va fi prezumata ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata.


O atare conceptie procesuala va atrage:


A reducerea duratei proceselor, prin eliminarea unui motiv frecvent de tergiversare a solutionarii cauzei, constand in indeplinirea repetata a procedurii de citare, desi partea, citata la termenele anterioare, are, prin ipoteza, cunostinta de existenta procesului;


A responsabilizarea justitiabililor; precum si


A scaderea costurilor procedurale, prin evitarea citarii partilor la fiecare termen.


In scopul garantarii dreptului la aparare si principiului contradictorialitatii, prin proiect se propune completarea cuprinsului citatiei cu o mentiune, in sensul ca, prin inmanarea citatiei pentru un termen de judecata, cel citat va fi prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata. In acelasi scop, se propune consacrarea a inca unei exceptii de la regula luarii termenului in cunostinta, constand in posibilitatea instantei de a dispune, pentru motive temeinice, citarea partii la fiecare termen (art. 153 alin. 2 pct. 5 din proiect).


Prin proiect se propune stabilirea competentei completului de judecata de a solutiona cererea de preschimbare atat a primului termen de judecata, cat si a termenelor de judecata ulterioare (art. 153 alin. 3 din proiect). Totodata, preschimbarea termenului de judecata va putea fi dispusa si din oficiu, fara citarea partilor, in cazul in care la termenul fixat instanta nu-si poate desfasura activitatea de judecata din cauza unor motive obiective; in aceasta ipoteza, insa, partile vor fi citate pentru noul termen de judecata fixat (art. 153 alin. 4 din proiect).



B.4. Scurtarea termenelor procedurale. Sporirea rolului activ al judecatorului



Prin proiect se propune instituirea, ca reguli de drept comun, a unora dintre solutiile normative ale procedurii de solutionare a litigiilor in materie comerciala (art. 7201-72010 din Codul de procedura civila in vigoare), de natura sa o configureze ca procedura cu un grad sporit de eficacitate si celeritate.


Astfel, se preconizeaza instituirea obligatiei judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, chiar de la o zi la alta. Prin exceptie, cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate (art. 1321 alin. 1 teza a II-a din proiect).


De asemenea, in considerarea necesitatii sporirii rolului activ al judecatorului, se propune reglementarea, cu caracter general, a obligatiei acestuia de a dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, de a ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia (art. 1321 alin. 2 din proiect). O asemenea modalitate procedurala suplimentara privind comunicarea actelor procedurale ori prezentarea la termen este menita sa contribuie la accelerarea solutionarii cauzelor.


Tot astfel, ar urma sa dobandeasca valenta de norma de drept comun a pentru solutionarea litigiilor in materie civila a si reglementarea speciala consacrata in prezent de art. 7206 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedura civila privitoare la posibilitatea acordata instantei de a stabili, in sarcina partilor sau a reprezentantilor acestora, precum si a altor participanti la proces, indatoriri in ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul luat persoanelor juridice, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei (art. 1321 alin. 3 din proiect).


Tinand seama de faptul ca procesul civil este, in esenta, un proces al intereselor private, iar partile au in primul rand indatorirea si responsabilitatea de a-si proba pretentiile si apararile, prin proiect se propune si clarificarea dispozitiilor art. 129 alin. 5 din Codul de procedura civila privitoare la posibilitatea instantei de a dispune administrarea probelor pe care le considera necesare. Astfel, daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele (art. 129 alin. 5 teza a II-a din proiect). De asemenea, judecatorul va putea, chiar din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le va putea ordona chiar daca partile se impotrivesc (art. 129 alin. 5 teza a III-a din proiect).


Ca atare, nu se va putea obtine desfiintarea ori casarea unei hotarari pentru simplul motiv ca instantele de fond nu au manifestat rol activ in materie probatorie, in conditiile in care partile nu au propus probele necesare in termenele si conditiile prevazute de lege (art. 129 alin. 51 din proiect). Responsabilizarea partilor va duce la o mai buna calitate a actului de justitie si va preveni reluarea ciclului procesual, aglomerarea instantelor si prejudicierea dreptului partilor la un proces echitabil.


Ca masura destinata asigurarii celeritatii solutionarii cauzei, prin proiect se propun unele reglementari noi si in materia expertizei. Astfel, dupa numirea expertului, instanta va convoca o audiere, in sedinta publica, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la cuantumul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, precum si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei, pozitia partilor urmand a fi consemnata in incheiere . Tinand seama de pozitia expertului si a partilor, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza, precum si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei (art. 201 alin. 1 tezele I, a II-a si a III-a din proiect).



B.5. Regimul invocarii exceptiei de necompetenta



Proiectul propune clarificarea legislativa a distinctiei intre necompetenta de ordine publica si, respectiv, necompetenta de ordine privata, precum si modificarea regimului invocarii exceptiilor de necompetenta.


Astfel, se preconizeaza ca exceptia de necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica sa poata fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.


Necompetenta de ordine privata va putea fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.


Desigur, necompetenta generala a instantelor judecatoresti va putea fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.


Solutiile propuse dau expresie prevalentei interesului in solutionarea cu celeritate a procesului, in raport cu formalismul regulilor de competenta, dar si ideii de responsabilizare a partilor pentru clarificarea, in termen cat mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant.


Tot in scopul solutionarii cu celeritate a cauzei, prin proiect se mai propune si o alta modificare in materia exceptiei de necompetenta, constand in eliminarea caii de atac a recursului ce poate fi exercitata, de lege lata, impotriva hotararii prin care instanta se declara necompetenta. Astfel, daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu va mai fi supusa niciunei cai de atac, dosarul urmand a fi trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent (art. 158 alin. 3 din proiect).



B.6. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii



Prin dispozitiile propuse la art. 2812bis din proiect este eliminat concursul actual, nejustificat, dintre posibilitatea de a cere completarea hotararii, pe de-o parte, si posibilitatea de a formula apel sau recurs, pe de alta parte, daca instanta a omis sa se pronunte asupra unei cereri deduse judecatii. De vreme ce, de lege lata, admiterea apelului ori a recursului ar duce la trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, nu se justifica ca procesul sa ajunga mai intai in fata instantei superioare de control si abia apoi sa se intoarca la prima instanta pentru completarea judecatii, in loc sa se ceara direct completarea hotararii.


Solutia propusa elimina o cauza frecventa a trimiterii procesului spre rejudecare de catre instanta de apel ori de recurs, fiind de natura sa evite tergiversari ale judecatii, imputabile instantelor.


Prin urmare, nepronuntarea asupra unei cereri deduse judecatii nu constituie un motiv de ordine publica, care ar putea fi luat in considerare din oficiu de instanta de apel. Partea care se considera prejudiciata prin nesolutionarea cererii deduse judecatii trebuie sa ceara primei instante remedierea omisiunii si completarea hotararii. In caz contrar, partea va putea ataca cu apel hotararea pronuntata numai cu privire la punctele litigioase efectiv solutionate prin aceasta hotarare, ceea ce corespunde adagiului tantum devolutum quantum judicatum.



B.7. Apelul



In prezent, trimiterile repetate spre rejudecare constituie o cauza majora de prelungire a duratei proceselor si de depasire a termenului rezonabil de solutionare a cauzelor. Trimiterile repetate spre rejudecare au fost sanctionate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Carstea si Grecu c. Romaniei, remarcandu-se, in mod agravant, ca trimiterile spre rejudecare (3 in cauza) aputeau continua la nesfarsit, intrucat nicio dispozitie legala nu le putea pune capata.


De aceea, se propune modificarea reglementarii de lege lata (art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila) privitoare la desfiintarea hotararii apelate de catre instanta de apel si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante. Astfel, in cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul . Cu toate acestea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. In aceasta ultima ipoteza, trimiterea spre rejudecare va putea fi dispusa o singura data in cursul procesului.


Propunerile mai sus amintite consacra o solutie judicioasa, care da eficienta caracterului devolutiv al apelului si evita prelungirea excesiva a ciclului procesual si aglomerarea jurisdictiilor. Totodata, aceste propuneri vin si in intampinarea indeplinirii obligatiei impuse Romaniei de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in sensul remedierii unei deficiente structurale a sistemului procedural intern.



B.8. Recursul



Si in materia recursului, se propun unele modificari de substanta.


In primul rand, in cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, vor fi admisibile orice probe prevazute de lege (art. 315 alin. 31 din proiect).


Solutia casarii cu trimitere spre rejudecare se impune doar in cazul in care judecata in fond lipseste efectiv. Modificarea propusa urmareste sa evite situatia in care, desi prima instanta ori instanta de apel au judecat in fond, instanta de recurs trimite spre rejudecare pentru ca sunt necesare probe noi, altele decat inscrisurile, afortandu-sea astfel prevederile art. 312 alin. 5 din Codul de procedura civila in vigoare.


O a doua propunere vizeaza limitarea posibilitatii instantei de recurs de a dispune, in mod repetat, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare. Astfel, solutia casarii cu trimitere va putea fi dispusa o singura data in cursul procesului. In cazul unei noi casari, dupa rejudecarea cauzei potrivit alin. 5, precum si dupa judecarea cauzei in cazul casarii pentru lipsa de competenta, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca cauza in fond (art. 312 alin. 61 din proiect).



B.9. Cauze privind conflictele de munca si de asigurari sociale. Compunerea instantei



Tinand seama de semnalele primite din practica judiciara si de necesitatea diminuarii volumului de activitate a judecatorilor care intra in compunerea instantelor competente sa solutioneze, in prima instanta, cauzele privind conflictele de munca si asigurari sociale, prin proiect se propune ca in compunerea completului pentru judecarea cauzelor amintite sa intre un singur judecator, precum si 2 asistenti judiciari.



B.10. Cauze in materie contraventionala



Prin proiect se propune si eliminarea caii de atac a recursului impotriva hotararii prin care judecatoria solutioneaza plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii. In consecinta, plangerile, in materie contraventionala, de competenta judecatoriei, urmeaza a fi solutionate de catre aceasta instanta, in prima si ultima instanta.


O evaluare a volumului acestor cauze in activitatea judecatoriilor, la nivelul anului 2009, releva faptul ca numarul plangerilor contraventionale se ridica la 174.032, dintre acestea, ponderea cea mai mare vizand plangerile formulate impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale in domeniul circulatiei pe drumurile publice prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind circulatia pe drumurile publice.



B.11. Executarea silita



B.11.1. Incuviintarea executarii silite



Tinand seama ca, in practica executionala, dupa reintroducerea controlului judecatoresc al inceperii executarii silite a ca urmare a declararii neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 3731 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 a, s-a constatat inregistrarea unei durate excesive (in unele cazuri de 2-3 luni) a procedurii de incuviintare a executarii silite, prin proiect se instituie unele solutii legislative menite sa accelereze aceasta procedura necontencioasa si, pe cale de consecinta, sa fluidizeze si procedura de executare silita propriu-zisa.


Astfel, in primul rand, din considerente vizand respectarea principiului repartizarii aleatorii a cauzelor si asigurarea solutionarii cu celeritate a cererilor de incuviintare a executarii silite, se propune atribuirea competentei in materie instantei de executare (art. 3731 alin. 2 din proiect).


Prin proiect se mai propune reglementarea unui termen scurt a de maximum 3 zile a atat pentru sesizarea instantei de executare de catre executorul judecatoresc, cat si pentru incuviintarea executarii silite de catre aceasta instanta.


O alta prevedere de natura sa accelereze procedura de executare silita vizeaza reglementarea expresa a posibilitatii executorului judecatoresc de a proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv. Aceasta, intrucat in practica, in unele cazuri instanta de executare incuviinteaza modalitatea de executare, iar nu executarea obligatiei stabilite prin titlul executoriu. In plus, se mai preconizeaza ca incuviintarea executarii silite sa cuprinda, in sfera sa, si executarea obligatiilor stabilite prin titlurile executorii (cu titlu de exemplu procesele-verbale prin care se stabileste cuantumul cheltuielilor de executare) care vor fi emise de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita, astfel incuviintate.


Proiectul mai propune amendarea procedurii de incuviintare a executarii silite, in sensul precizarii ipotezelor in care instanta de executare poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite.


In sfarsit, se mai propune instituirea obligatiei executorului judecatoresc de a-l informa pe debitor cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare, propunere care indeplineste o dubla functie: pe de o parte, informativa, asigurand astfel previzibilitatea activitatii de executare silita, iar, pe de alta parte, de a-l incuraja pe debitorul urmarit sa dea lamuririle necesare in legatura cu bunurile si veniturile urmaribile, precum si sa consimta la o executare de bunavoie a obligatiilor stabilite prin titlu executoriu.



B.11.2. Alte reglementari privind executarea silita



In vederea evitarii executarilor silite abuzive si efectuarii unor cheltuieli de executare excesive in raport cu valoarea creantei, prin proiect se propune ca urmarirea imobiliara pentru creante a caror valoare nu depaseste 5.000 de lei sa nu poata fi efectuata, decat daca debitorul nu are alte bunuri urmaribile sau daca are bunuri urmaribile, dar acestea nu pot fi valorificate (art. 488 alin. 4 din proiect).


Totodata, proiectul, din ratiuni umanitare si de protectie sociala, instituie si interdictia evacuarii din imobilele cu destinatie de locuinta intre data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator. Prin exceptie, se va putea proceda la evacuare in cazul in care creditorul face dovada, in conditiile legislatiei locative, ca el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata. Dispozitiile mai sus mentionate nu vor fi aplicabile in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica (art. 5781 din proiect).


Prin proiect se mai propune si extinderea sferei competentei teritoriale a executorilor judecatoresti la nivelul circumscriptiei curtii de apel.



B.12. Medierea



Pentru stimularea partilor de a incerca solutionarea unor conflicte in afara cadrului judiciar, proiectul prevede expres posibilitatea instantei ca, in materie comerciala si in cauzele de divort, inclusiv in cazul in care din casatorie au rezultat copii minori,sa recomande partilor medierea. Elementul de noutate consta in aceea ca, atunci cand o asemenea recomandare exista, partile vorparticipa la o sedinta gratuita de informare asupra avantajelor acestei proceduri, la finalul careia pot lua decizia de a continua solutionarea litigiului prin mediere sau de a reveni in instanta.



C. Cauze penale



C.1. Modificarile si completarile aduse la Codul de procedura penala



C.1.1. Reducerea competentei privind judecarea cauzelor in prima instanta de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie



In vederea asigurarii desfasurarii cu celeritate a proceselor penale si a reducerii numarului de cauze aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se modifica art. 281, art. 282 si art. 29 din Codul de procedura penala. Modificarile pastreaza competenta personala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in conformitate cu prevederile constitutionale a art. 72, alin. (2), art. 96, alin. (4) si art. 109, alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata si elimina unele cazuri de competenta personala, in scopul degrevarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru asigurarea rolului sau de unificare a practicii judiciare.



C.1.2. Regandirea competentelor tribunalului si a curtilor de apel



Tribunalul va judeca in principal in prima instanta si ca exceptie, ca instanta de recurs in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege. Se realizeaza astfel o degrevare a tribunalului de judecarea apelurilor sau a recursurilor formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorie.


In vederea asigurarii unei jurisprudente unitare, curtile de apel vor judeca toate recursurile formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii (aceste sentinte fiind supuse numai recursului), precum si apelurile formulate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale.



C.1.3. Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile



In vederea asigurarii unui cadru coerent cu privire la solutionarea laturii civile, a fost reglementata expres posibilitatea tranzactiei, medierii si recunoasterii pretentiilor civile, precum si efectele acestora.


In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii. Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile. In cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.



C.1.4. Modificarea dispozitiilor privitoare la chestiunile prealabile in procesul penal



Modificarea art. 44 are ca scop eliminarea uneia dintre cauzele de prelungire a judecatii dosarelor penale, ca urmare a invocarii exceptiei de nelegalitate in fata instantei penale. Aceasta modificare permite instantei penale sa se pronunte cu privire la orice chestiune prealabila sau exceptie de nelegalitate de care depinde solutionarea cauzei.



C.1.5. Stramutarea



In materia stramutarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie va putea dispune stramutarea judecarii cauzei numai la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel invecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie invecinata.


Astfel se elimina aleatoriul in stabilirea instantei la care se dispune stramutarea .


Instanta de la care a fost stramutata cauza, precum si instanta la care s-a stramutat cauza vor fi instiintate de indata despre admiterea cererii de stramutare .



C.1.6. Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului



Intrucat nu mai exista baza legala pentru ca autoritatea tutelara sa efectueze anchete sociale la cererea organelor de urmarire penala sau a instantei, ca urmare a modificarii art. 482 din Codul de procedura penala a prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, in unele judete se refuza efectuarea lor. Pe de alta parte, serviciile de medicina legala nu pot intocmi expertiza psihiatrica a minorului pentru a i se stabili discernamantul fara aceasta ancheta sociala, situatie care in practica duce la blocarea cauzelor cu minori in care este necesar a se stabili daca acestia au discernamantul necesar pentru a raspunde penal.



C.1.7. Solutionarea cererii de liberare provizorie de un singur judecator



Pentru celeritatea solutionarii cauzelor, s-a completat art. 1606 cu un alineat nou, prin care in cursul urmaririi penale cererea de liberare provizorie se solutioneaza de un singur judecator.



C.1.8. Tipuri de expertize ce pot fi realizate in materia interceptarilor comunicatiilor



Modificarea urmareste sa asigure reflectare a tuturor categoriilor de expertize ce pot fi realizate in materia interceptarilor comunicatiilor, respectiv expertiza tehnica si expertiza criminalistica, fiind inlaturata limitarea existenta in prezent cu referire numai la expertiza tehnica .



C.1.9. Modificarile aduse reprezentarii in procesul penal



Prin modificarea adusa art. 174 se urmareste evitarea prelungirii judecarii cauzelor in care numarul partilor vatamate sau partilor civile este foarte mare, cu asigurarea in acelasi timp a unei aparari efective si concrete a drepturilor acestora.



C.1.10. Modificarile aduse pentru eficientizarea institutiei mandatului de aducere



Modificarea alin. (31) al art. 184 vizeaza cazul in care invinuitul, inculpatul, partea vatamata, partea responsabila civilmente sau martorul refuza sa se supuna mandatului de aducere sau incearca sa fuga, situatie in care va fi adus prin constrangere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei.



C.1.11. Dreptul de acces direct al instantelor si parchetelor la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat



Modificarile propuse vizeaza recunoasterea dreptului de acces direct al parchetelor si instantelor de judecata la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat (de exemplu, Serviciul de Evidenta Informatizata a Populatiei, Registrul Comertului, Administratia Nationala a Penitenciarelor, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara), in vederea realizarii cu celeritate a procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura, sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor.




Citeşte mai multe despre:    Recursul in interesul legii    Competenta jurisdictionala    Stramutarea proceselor    Citatia    Exceptie de necompetenta    Apel    Recurs    Executare silita    Mediere    Procedura medierii    Tranzactia

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte titluri

RIL: locurile de munca ale personalului din serviciile de anatomie si prosectura si ale personalului disciplinelor universitare de anatomie - incadrate ex lege in categoria locurilor de munca in conditii deosebite
15 Oct 2019 | 311

ICCJ (RIL): contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta - titlu executoriu chiar si in lipsa semnaturii daca partile nu au prevazut-o ad validitatem
15 Oct 2019 | 280

RIL Admis: termenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in despagubire reprezinta momentul la care persoana vatamata printr-un act administrativ nelegal a cunoscut intinderea pagubei
28 Jun 2019 | 192

RIL admis: intervalul de timp cuprins intre data acordarii gradului militar si data absolvirii institutiei militare de invatamant se ia in calcul la stabilirea de gradatii
28 Jun 2019 | 177

RIL admis: recuperarea prejudiciului produs de salariat - momentul de inceput al termenului de prescriptie extinctiva
05 Jun 2019 | 504

RIL admis: competenta functionala a tribunalelor in apelurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in contestatiile la executare
04 Jun 2019 | 226



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati

Legea 554/2004 carmuieste litigiul de drept fiscal
Sursa: Ursuleas Ionut, Secretar U.A.T

Jurisprudenţă

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie