Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Propunerile si observatiile CSM privind raspunderea magistratilor

Propunerile si observatiile CSM privind raspunderea magistratilor

  Publicat: 20 Aug 2010       1806 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


In cursul discutiilor purtate la Consiliul Superior al Magistraturii in etapa elaborarii proiectului initial de modificare a celor doua acte normative, asociatiile profesionale ale magistratilor au formulat o serie de observatii si propuneri care au fost inaintate Ministerului Justitiei odata cu proiectul de act normativ, observatii si propuneri pe care le prezentam in cele ce urmeaza:

Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
prevazute in cap. V, t. V, C. proc. pen.,partea generala;
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

- S-a considerat ca statul trebuie sa raspunda pentru erorile judiciare in orice conditii si astfel definitiile pentru rea-credinta si grava neglijenta trebuie sa fie plasate in articolul 963, care consacra dreptul de regres al statului.
Sub acelasi aspect, intr-o alta opinie, s-a aratat ca, pentru a ne afla in prezenta relei credinte, nu e suficient ca hotararea sa fie evident eronata, ci trebuie sa existe si alte indicii care sa duca la convingerea ca magistratul a actionat cu intentie directa de a incalca lega si in deplina cunostinta de cauza.
S-a propus urmatoarea definitie pentru reaua credinta:
a€˛In sensul prezentei legi, reaua credinta are urmatorul inteles:
Varianta I: manipularea intentionata a instrumentelor juridice de drept material si procesual in scopul prejudicierii partii vatamate.
Varianta II: intentia frauduloasa in aplicarea legii, cu consecinta prejudicierii partii vatamate.
Varianta III: manipularea intentionata a normei legale si a principiilor generale de catre magistrat, daca prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vatamate.a€¯
In ceea ce priveste grava neglijenta, s-a aratat ca evenimentul cauzator de daune sau periculos, care este rezultatul unei actiuni sau al unei omisiuni, este premeditat si voit de catre faptuitor, ca o consecinta a propriei actiuni sau omisiuni . Neglijenta condamnabila trebuie sa se prezinte ca inexplicabila, fara legatura cu acele particularitati ale situatiei care ar putea face de inteles, fara a o justifica, eroarea judecatorului.
S-a propus urmatoarea definitie a gravei neglijente:
a€˛In sensul prezentei legi, grava neglijenta are urmatorul inteles:
Varianta I: incalcarea grosolana si nescuzabila a rationamentului judiciar si a normelor legale, dincolo de o diligenta obiectiva, daca prin aceasta s-a produs un prejudiciu persoanei vatamate.
Varianta a II-a: necunoasterea grosolana si nescuzabila de catre judecator a regulilor in cadrul carora se desfasoara activitatea acestuia de natura a prejudicia partea vatamataa€¯

- La art. 963, dupa alin. (1), s-a apreciat ca se impune introducerea unui nou alineat, alin. (2), pentru definirea erorii judiciare in acord cu principiul legalitatii, asa cum a fost conturat de practica CEDO, principiu pe care legiuitorul este tinut sa-l respecte la elaborarea legii.
S-au propus urmatoarele definitii:
a. a€˛Constituie eroare judiciara, de natura a angaja raspunderea judecatorului sau procurorului, daca sunt intrunite si celelalte conditii prevazute de lege, pronuntarea unei hotarari cu incalcarea normelor de drept material sau procesual care sunt suficient de accesibile, precise si previzibile.a€¯
b. a€˛Constituie eroare judiciara care da dreptul la despagubiri/eroare judiciara cauzatoare de prejudicii numai acea eroare constatata:
- printr-o hotarare irevocabila, pronuntata in urma rejudecarii cauzei ca urmare a exercitarii unei cai extraordinare de atac;
- printr-o hotarare definitiva de condamnare a statului roman, pronuntata de o instanta internationala;
- stabilita, fara echivoc, in cazurile si conditiile prevazute de art. 504 alin. (3) C.p.p.
si care a fost de natura sa cauzeze un prejudiciu unei parti, prin lezarea drepturilor si/sau libertatilor sale fundamentale.a€¯

- S-a apreciat ca art. 963 alin. (2) trebuie corelat cu art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 94/1999, in sensul ca trebuie clarificat ca este vorba de o eroare judiciara ce a condus la obligarea statului la plata unor sume de bani, si nu doar de o eroare judiciara cauzatoare de prejudicii. Ca atare, ar fi oportuna sintagma a€˛prejudicii materialea€¯ ori o alta mai clara.

- S-a considerat ca este necesara reglementarea expresa si a altor cazuri de exonerare de raspundere a magistratului in cazul exercitarii actiunii in regres, de exemplu neexercitarea cailor ordinare de atac de catre partea care a invocat eroarea judiciara.

- In conditiile in care suma pentru care raspunde judecatorul este aceea asigurata, pentru a stabili un criteriu obiectiv s-a apreciat ca se impune consacrarea sumei minime de asigurare, atat pentru grava neglijenta cat si pentru rea-credinta. Este necesara, de asemenea, plafonarea limitei in care un magistrat poate fi obligat la despagubiri in cazul unei actiuni in regres, indiferent de forma de vinovatie (de exemplu, 3-5-10 remuneratii).
De asemenea, s-a apreciat ca este necesar sa se analizeze daca este oportun ca obligatia statului de a chema in judecata asiguratorul sa nu se limiteze la actiunea in regres intemeiata pe grava neglijenta, ci si la aceea intemeiata pe rea credinta.

- S-a considerat ca, in conditiile in care se limiteaza cuantumul sumei pentru care raspunde judecatorul sau procurorul, asigurarea pentru raspundere civila trebuie sa fie optionala daca se suporta de fiecare judecator in parte .

- In ceea ce priveste competenta de solutionare in prima instanta a actiunii privind dreptul de regres al statului, avand in vedere complexitatea unei astfel de cauze, s-a apreciat ca trebuie stabilita cel putin la nivelul curtii de apel.

- S-a apreciat ca se impune o reglementare care sa statueze ca, in cazul suspendarii din functie ca urmare a declansarii unei proceduri judiciare, magistratul beneficiaza, pana la pronuntarea unei hotarari definitive, de o indemnizatie minimala, de exemplu A½ din salariul de baza, din considerente legate de respectarea prezumtiei de nevinovatie, interdictiile impuse magistratului si din considerente de echitate, comparativ cu alte profesii.
Prin urmare, s-a solicitat modificarea alin. (3) si introducerea a doua noi alineate la art. 62, alin. (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
a€˛(3) In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului nu i se platesc drepturile salariale, cu exceptia cazurilor de suspendare prevazute de art. alin. (1) lit. a) si de art. 651 alin. (2), cand acesta beneficiaza de o indemnizatie redusa la jumatate din salariul de baza .
(31) Perioada suspendarii nu constituie vechime in magistratura. Prin exceptie, in cazurile prevazute de alin. (1) lit. a) si art. 651 alin. (2) si numai daca magistratul nu a fost condamnat definitiv ori nu a fost sanctionat disciplinar irevocabil cu eliberarea din functie, perioada suspendarii constituie vechime in munca .
(32) In cazul in care magistratul a fost condamnat definitiv pentru o infractiune ori a fost sanctionat disciplinar irevocabil cu eliberarea din functie, sumele incasate pe perioada suspendarii sale din functie vor fi restituite de acesta ordonatorului de credite care i le-a platit, in termen de un an.a€¯

Propunem analizarea prezentului punct de vedere in Comisia juridica si transmiterea catre Ministerul Justitiei a propunerilor si observatiilor formulate de instantele judecatoresti, parchetele de pe langa acestea, asociatiile profesionale si Directia legislatie, documentare si contencios.



Citeşte mai multe despre:    CSM    Judecatori    Raspunderea magistratilor   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Judecatori eliberati din functie la data de 16 iunie 2020
17 Jun 2020 | 124

Impactul starii de urgenta asupra Justitiei
16 Mar 2020 | 531

Tribunalul Bucuresti isi suspenda activitatea, termenele vor fi preschimbate
11 Mar 2020 | 551

Judecatori eliberati din functie la data de 02 martie 2020
03 Mar 2020 | 511

Judecatori si Procurori eliberati din functie la data de 28 februarie 2020
29 Feb 2020 | 530

Procurori eliberati din functie la data de 28 februarie 2020
29 Feb 2020 | 501



Articole Juridice

O reglementare nationala poate sa prevada un termen de prescriptie pentru actiunea in restituire intemeiata pe o clauza abuziva dintr-un contract incheiat intre un profesionist si un consumator
Sursa: EuroAvocatura.ro

Exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de catre unul dintre parinti in contextul divortului
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Emiterea ordinului de protectie. Conditii si Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Deschiderea succesiunii si dezbaterea succesiunii. Modalitati de dezbatere a succesiunii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Jurisprudenţă

Hotarare AGA dividende. Vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o vointa colectiva, care constituie vointa societatii, ca persoana juridica
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 48/2020

RECURS: Instanta de apel nu a avut in vedere, la motivarea deciziei, cererea de modificare a actiunii initiale, ci doar argumentele din cererea de chemare in judecata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 186/2019

Competenta materiala. Locul executarii obligatiei. Lipsa unei stipulatii contrare ori daca locul platii nu se poate stabili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre parti ori al uzantelor
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 418/2019

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019