Statele care au o pozitie inalta in ierarhia pacii sunt si cele care au un venit pe cap de locuitor mai ridicat

Etimologic, cuvantul �pace� provine din latinescul pax, desemnand o stare de armonie si buna intelegere intre oameni sau o situatie in care nu exista conflicte armate intre state. Din pacate, in multe colturi ale lumii, nici una dintre definitiile termenului nu poate fi aplicata.

Indiferent de cauzele inceperii si nivelul la care se situeaza, fie local, regional, fie razboi intre state sau civil, pagubele aduse de un astfel de conflict sunt incontestabile. De la pierderi de vieti pana la pagube materiale semnificative, cele mai grave efecte fiind cele dificil de cuantificat: spectrul unor alte conflicte, tensiunile intre partile beligerante, precum si suferintele permanent intiparite in memoria celor care au supravietuit unui conflict si a urmasilor lor. Insa nici cheltuielile materiale nu sunt de neglijat.

Cele mai elocvente exemple sunt Statele Unite ale Americii care estimeza cheltuieli in valoare de 1000 pana la 1400 de miliarde de dolari pentru razboaiele din Irak si Afganistan, 623 de miliarde de dolari pentru razboiul din Vietnam si 613 miliarde pentru cel de-al Doilea Razboi Mondial; NATO, care a cheltuit aproximativ 30 de miliarde de lire pentru razboiul din Kosovo, si Rusia, care a cheltui 2,5 miliarde de dolari pentru razboiul din Georgia. Comparativ, ONU si agentiile sale cheltuiesc aproximativ 30 de miliarde de dolari anual - aproape 4 dolari pe cap de locuitor - suma ce reprezinta mai putin de 3% din volumul cheltuielilor militare la nivel mondial.

Se observa clar tendinta statelor de a aloca mai multe resurse in domeniul securitatii si pentru a-si mentine puterea regionala si globala, dar in acelasi timp de a diminua volumul de resurse alocat promovarii dezvoltarii economice si eradicarii saraciei. Astfel, conform globalissues.org nivelul investitiilor in securitate in perioada 2000-2009 a crescut cu 89% pentru SUA, 217% pentru China, 105% pentru Rusia, 67% pentru Arabia Saudita, 28% Marea Britanie, 67% pentru India sau 47% pentru Coreea de Sud.
Comparativ, ONU si agentiile sale cheltuiesc aproximativ 30 de miliarde de dolari anual - aproape 4 dolari pe cap de locuitor - suma ce reprezinta mai putin de 3% din volumul cheltuielilor militare la nivel mondial. Se observa clar tendinta statelor de a aloca mai multe resurse in domeniul securitatii si pentru a-si mentine puterea regionala si globala si de a reduce drastic resursele alocate promovarii dezvoltarii economice si eradicarii saraciei. Astfel, conform www.globalissues.org nivelul investitiilor in securitate in perioada 2000-2009 a crescut cu 89% in cazul SUA, 217% pentru China, 105% pentru Rusia, 67% pentru Arabia Saudita, 28% Marea Britanie, 67% pentru India sau 47% pentru Coreea de Sud.

Problema pacii si a razboiului nu este insa atat de simpla. Razboiul nu poate fi evitat tot timpul, iar unul din paradoxuri este dat de cea mai veche dintre zicale a��si vis pace para belluma�� (daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi).



De asemenea, o alta dilema este urmatoarea: in mod teoretic, antrenarea altor parti intr-un conflict deja existent sporeste pierderile. In mod practic, insa, s-a constatat ca neangajarea poate provoca incomparabil mai multe pierderi. Cel mai elocvent exemplu in acest sens este razboiul civil din Rwanda. Lasat sa se dezvolte intern, fara angajarea fortelor de mentinere a pacii ONU, conflictul s-a soldat cu aproximativ 800 000 de morti. Pacea stabilita ulterior, destul de fragila, poarta incarcatura unui masacru cat intreaga istorie a unei tari . Cat de durabila este o pace cladita pe astfel de amintiri, ramane de vazut.

Institutul pentru Economie si Pace, un institut de cercetare nonprofit din Australia, a realizat un Index Global al Pacii, in care sunt enumerate atat cele mai a��pacifistea�� state, cat si cele mai a��razboinicea��. Astfel, primele 10 din prima categorie sunt, in ordine, Noua Zeelanda, Islanda, Japonia, Austria, Norvegia, Irlanda, Danemarca, Luxemburg, Finlanda, Suedia, in timp ce in cea de-a doua categorie intra, in ordine descrescatoare, Irak, Somalia, Afganistan, Sudan, Pakistan, Israel, Federatia Rusa, Georgia, Ciad si RD Congo. Romania si Bulgaria ocupa pozitii relativ similare, locul 45, respectiv locul 50, in timp ce Ungaria ocupa locul 20, iar Republica Moldova locul 66. Studiul realizat de institut a mai aratat ca statele care au o pozitie inalta in ierarhia pacii sunt si cele care au un venit pe cap de locuitor mai ridicat, un nivel inalt al bunastarii sociale, mai multa libertate, sunt mult mai sustenabile si au o distributie mai echitabila a cheltuielilor sociale.

Nu exista o reteta standard pentru pace, precum nu exista numai o singura cauza a unui razboi. Cine se angajeaza in stabilirea si mentinerea stabilitatii pacii, trebuie sa aiba in vedere in mod constant cauzele si efectele si cel mai important, urmatorul aspect: pacea nu are o evolutie ascendenta, este o stare cu o baza mobila si nu este suficienta angajarea partilor si acordul de vointa . Pacea nu este o solutie la razboi atunci cand se prezinta doar posibilitatea diminuarii unor costuri . Pacea trebuie sa fie o alternativa prin rezolvarea cauzelor conflictelor si nu doar prin inghetarea acestora.