Recurs in interesul legii admis. Suspendarea executarii hotararii AGA

Recursul in interesul legii se refera la jurisprudenta neunitara pe marginea problemei admisibilitatii recursului impotriva unei ordonantei presedintiale prin care a fost respinsa cererea de suspendare a executarii hotararii adunarii generale a actionarilor.

Textul supus interpretarii Inaltei Curti este art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990:
”Art. 133. - (1) O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate.
(2) Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
(3) Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.”

Divergenta de practica consta in faptul ca unele instante au apreciat ca inadmisibil, iar altele ca admisibil, recursul impotriva ordonantei presedintiale prin care a fost respinsa cererea de suspendare a executarii hotararii adunarii generale.

Inalta Curte s-a raliat ultimei solutii, apreciind ca admisibil recursul, cu urmatoarele argumente:
- interpretarea restrictiva a art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, care se refera in terminis numai la posibilitatea atacarii cu recurs a hotararii de suspendare, ar incalca principiul simetriei cailor de atac, care este un principiu specific dreptului nostru procesual
- de asemenea, interpretarea restrictiva a textului legal mentionat ar aduce atingere dispozitiilor art. 21 si 129 din Constitutie referitoare la accesul liber la justitie si la folosirea cailor de atac
- este necesara respectarea principiului egalitatii de tratament fata de partile in proces, principiu recunoscut de altfel si de dispozitiile de drept comun in materie de ordonanta presedintiala – art. 581 si 582 C.pr.civ. –, care permit exercitarea caii de atac a recursului de catre toate partile in proces .

Dispozitivul deciziei:
”Admit recursul in interesul legii (...).
Prevederile cuprinse in art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 (...) se interpreteaza in sensul ca ordonanta presedintiala prin care s-a respins cererea de suspendare a executarii dispozitiilor unei hotarari a adunarii generale a actionarilor poate fi atacata cu recurs. (...)”