Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Ministerul Justitiei ref. evenimentele care au incidenta asupra sistemului judiciar

Ministerul Justitiei ref. evenimentele care au incidenta asupra sistemului judiciar

  Publicat: 03 Dec 2010       1108 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
In ultimele zile o serie de evenimente au survenit in cadrul sau in legatura cu activitatea Justitiei, fata de care pozitia Ministerului Justitiei este urmatoarea:

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Desemneaza o forma de acord de asociere intre UE si statele din Europa Centrala,Orientala si Baltica (art. 38 din tratatul CE). Obiectivul sau il constituie pregatirea aderarii la UE a statului asociat si se bazeaza pe respectarea principiilor drepturilor omului, democratiei, statului de drept si economiei de piata.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare,
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Regula fundamentala a dreptuilui international contemporan,

I. Despre scrisoarea Secretarului de Stat Lidia Barac adresata Presedintei CSM, Florica Bejinaru:


In cadrul cooperarii si dialogului institutional, stabilit intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, Secretarul de Stat Lidia Barac a adresat Presedintei CSM Florica Bejinaru, o scrisoare prin care:


1) s-a reiterat preocuparea ministerului in legatura cu practica unor instante care pun in pericol stabilitatea statului de drept, din perspectiva depasirii limitelor puterii judecatoresti si intrarii acestora pe taramul puterii de legiferare;


2) s-a solicitat evaluarea aspectelor semnalate din perspectiva declansarii unor eventuale verificari ale Inspectiei Judiciare, fata de comportamentul profesional al unor instante care, in opinia Ministerului Justitiei, au ignorat atat jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si o buna parte din jurisprudenta CEDO.


Scrisoarea citata, datata 11.11.2010, a survenit unor sesizari similare adresate Inspectiei Judiciare a CSM, organ independent de Ministerul Justitiei, incepand cu luna aprilie 2010.


Rapoartele Inspectiei Judiciare redactate in urma sesizarilor anterioare adresate de catre Ministerul Justitiei au confirmat doua teze principale:


1) aspectele sesizate reprezinta chestiuni de judecata,principiul independentei judecatoruluiopunandu-se oricaror evaluari si aprecieri cu impact disciplinar asupra judecatorului care a solutionat cauza;


2) aspectele sesizate indica existenta unei practici neunitare la nivelul unor instante, motiv pentru care Inspectia Judiciaraa dispus transmiterea Raportului intocmit catre Comisia de Unificare a practicii judiciare din cadrul CSM, pentru ca aceasta sa aprecieze oportunitatea dezbaterii problematicii semnalate in cadrul intalnirilor periodice organizate cu presedintii de sectii ai Curtilor de Apel, concluzionandca asemenea probleme tin de fondul cauzelor, de judecata propriu-zisa, domeniu in care judecatorul este independent, hotararile sale neputand fi apreciate din perspectiva disciplinara.


Cu alte cuvinte, scrisoarea Secretarului de Stat Lidia Barac adresata Presedintei CSM Florica Bejinaru in data de 11.11.2010 a avut un continut similar cu scrisorile anterioare, si a avut ca premisa si ipoteza de lucru concluzia certa, cunoscuta, acceptata si anticipata de Ministerul Justitiei, confirmata de practica institutionala anterioara intre Ministerul Justitiei si CSM/Inspectia Judiciara, in sensul ca sesizarea pe aceste aspecte a Inspectiei Judiciare:


1) nu va avea nicio consecinta sub aspectul raspunderii disciplinare a judecatorilor de la instantele respective;


2) va avea drept consecinta activarea Comisiei de Unificare a practicii, cu efecte benefice asupra unificarii jurisprudentei, obiectiv reclamat sistematic de Rapoartele de tara pe Justitie publicate de Comisia Europeana .


Precizam de asemenea faptul ca scrisoarea respectiva a fost precedata de o reuniune a responsabililor sistemului judiciar la sediul Ministerului Justitiei, avand ca tema pregatirea misiunii de evaluare a Comisiei Europene, ocazie cu care conducerea Ministerului Justitiei a precizat in prezenta Presedintei ICCJ, Vicepresedintei ICCJ, Presedintei CSM, Vicepresedintei CSM si a Procurorului General, faptul ca problemele care tin de unificarea practicii judiciare sunt si raman in responsabilitatea sistemului judiciar si a mecanismelor puse in opera de CSM si ICCJ.


De asemenea, in sensul practicii institutionale anterioare, sistemul judiciar a activat deja mecanismele instituite pentru unificarea practicii, la sediul CSM desfasurandu-se o intalnire cu presedintii de Curti de Apel, la care, dupa cum era si firesc, Ministerul Justitiei nu a fost invitat.


Din pacate si in mod regretabil, scrisoarea Ministerului Justitiei adresata CSM si ajunsa obiect de dezbatere publica, a fost detasata de contextul si practica institutionala anterioara, ceea ce a fost de natura sa induca concluzia gresita a unui demers indreptat impotriva independentei magistratilor.


Respingem aceasta interpretare, care ignora pozitia constanta a Ministerului Justitiei de a respecta independenta sistemului judiciar si a magistratilor.


In concluzie, fata de cele de mai sus:


1. scrisoarea Ministerului Justitiei adresata prin intermediul Secretarului de Stat Barac Presedintei CSM in data de 11.11.2010:


a) a avut drept scop activarea mecanismelor de unificare a practicii din sistemul judiciar, obiectiv scadent in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie;


b) nu a urmarit si nu avea cum sa urmareasca, din perspectiva concluziilor anterioare ale Inspectiei Judiciare, sanctionarea disciplinara a judecatorilor;


c) a fost motivata de ignorarea profesionala la nivelul unor instante a jurisprudentei CEDO si a celei nationale pronuntata de Curtea Constitutionala sau alte instante;


d) a fost impusa de perspectiva nedorita si pe care Ministerul Justitiei doreste sa o evite, de indreptare catre un conflict constitutional intre puterile judecatoreasca si legislativa, datorat unui exces de putere al instantelor care pare sa indice trecerea in sfera legiferarii;


e) a fost precedata de consultari si informari institutionale prealabile facute de Ministerul Justitiei cu toata prudenta si diligenta necesare pentru respectarea sferelor puterilor executiva si judecatoreasca, dar asigurarii dialogului si cooperarii intre acestea.


2. Ministerul Justitiei dezavueaza modalitatea regretabila in care un demers institutional legal si normal, care se derula pe coordonatele competentelor institutionale, a fost prezentat drept o ingerinta sau presiune asupra instantelor.


3. Ministerul Justitiei isi exprima increderea ca magistratii vor realiza o jurisprudenta unitara, in acord cu practica CEDO, indiferent de natura spetelor deduse judecatii. Acest obiectiv este un deziderat al Mecanismului de Cooperare si Verificare .


4. Ministerul Justitiei isi reafirma optiunea pentru dialog si cooperare cu sistemul judiciar, pentru respectarea independentei magistratilor, avand in acelasi timp convingerea ca independenta magistratilor nu poate functiona fara corolarul acesteia, responsabilitatea.


5. Ministerul Justitiei va continua sa vegheze la respectarea nu numai a independentei magistratilor, ci si la cea a Inspectiei Judiciare, precum si la respectarea limitelor de putere ale fiecarei autoritati, semnaland public sau institutional ori de cate ori aceste principii fundamentale ale statului de drept sunt in pericol de a fi ignorate sau incalcate.


6. Ministerul Justitiei, pe baza clarificarilor de mai sus, considera ca procesul institutional antamat prin discutiile si corespondenta interinstitutionala dintre institutiile cu responsabilitati in sistemul judiciar trebuie sa continue.


7. Ministerul Justitiei face un apel la intreg sistemul judiciar sa ridice standardele de profesionalism si integritate la nivelul cerut de cetateni, inclusiv prin sutele de petitii, memorii si reclamatii adresate ministerului, CSM sau Inspectiei Judiciare. Exista foarte multe lucruri bune care vin din Justitie, dar ele trebuie generalizate prin eforturi din interiorul sistemului.


II. Despre tranzitia de putere in cadrul CSM


Raportul de tara privind progresele in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare publicat de Comisia Europeana in iulie 2010 sublinieaza necesitatea asigurarii unei tranzitii in acord cu prevederile legii, a puterilor si atributiilor in urma alegerilor pentru CSM.


Asupra acestui proces au fost ridicate semne de intrebare de catre unii magistrati, prin contestarea unor candidaturi la pentru CSM.


Desi a fost solicitat de UNJR sa isi precizeze un punct de vedere asupra respectarii conditiilor legale de catre unele candidaturi, Ministerul Justitiei a ales sa nu se pronunte asupra chestiunii, in speranta unei rezolvari rapide a contestatiilor in Justitie.


Pe de alta parte, in spiritul institutiei mandatului, consideram ca la finalul oricarui mandat, fie de drept public, fie de drept privat, se impune o anumita rezerva institutionala din partea celor care isi incheie mandatul, in sensul evitarii adoptarii unor pozitii sau masuri cu efecte pe termen lung, care sa restranga marja de manevra in viitor a noilor membri, deja alesi, care urmeaza sa preia portofoliile.


Din aceasta perspectiva, apreciem ca solicitarile recente adresate CSM de catre UNJR si unii dintre candidatii recent alesi in CSM sunt intemeiate si in interesul sistemului judiciar, precum si in spiritul Raportului de tara invocat.


III. Despre unele cazuri care ridica semne de intrebare privind integritatea in sistemul judiciar


Ministerul Justitiei isi exprima ingrijorarea in legatura cu inmultirea in anul 2010 a cauzelor de coruptie in care sunt implicati magistrati si avocati.


Pe de o parte, aceasta imprejurare demonstreaza ca Ministerul Public actioneaza determinat, prin DNA, impotriva flagelului coruptiei, fara nicio retinere in raport de calitatea persoanelor invinuite sau inculpate. Pe de alta parte, starea de fapt reclama o actiune mai hotarata la nivelul conducerii instantelor pentru asigurarea integritatii si combaterea coruptiei.


Cazurile izolate de coruptie din sistemul judiciar si profesiile juridice compromit imaginea Justitiei si increderea in ea, pentru ca nimeni nu poate spune cu precizie in ce masura sunt izolate.


Lipsa de integritate si coruptia pot afecta independenta magistratilor si a puterii judecatoresti. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse si greu de combatut in absenta unei respingeri publice a acestor practici de catre liderii de opinie din Justitie.


Subliniem aceste preocupari pentru ca independenta puterii judecatoresti este principalul pilon al statului de drept si trebuie sustinut ca atare.


Dealtfel, preocuparile noastre se adauga semnalelor primite in acelasi sens din partea magistratilor si a personalului auxiliar cu care reprezentantii Ministerului Justitiei comunica direct.


Credem ca ar fi extrem de utila implicarea mai pregnanta a conducerilor instantelor, parchetelor, asociatiilor magistratilor si barourilor, in discutii directe cu colegii si luari de pozitie publice in favoarea asumarii problemelor de integritate acolo unde ele exista si dezavuarii acestora.


Liderii si membrii profesiilor juridice, avocati, notari, executori judecatoresti, au la randul lor responsabilitati in pastrarea integritatii in sistemul judiciar, pentru ca activitatea acestora profesii este parte a mecanismului Justitiei privit in ansamblu. Pasivitatea fata de orice practici de coruptie in profesiile juridice poate afecta actul de Justitie si imaginea Justitiei.


Justitia si Politicul trebuie sa imprime societatii romanesti prin decizii concrete valorile altruismului si integritatii, in locul lacomiei si coruptiei, cu atat mai mult cu cat dificultatile economice aduse de criza impun multor cetateni sacrificii si privatiuni.

Coeziunea noastra nationala depinde in buna masura de performantele Justitiei si ale Politicului in materie de integritate .


Citeşte mai multe despre:    Ministerul Justitiei    Comunicare    CSM    Alegeri CSM

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Legea 19/2020: Guvernul a stabilit modul de acordare si de plata a zilelor libere pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant
19 Mar 2020 | 542

Impactul starii de urgenta asupra Justitiei
16 Mar 2020 | 389

Comunicat: Desfasurarea activitatii MCP Cabinet avocati in contextul pandemiei cu CoVID-19 si a starii de urgenta decretate
16 Mar 2020 | 297

ICCJ a decis suspendarea activitatii de lucru cu publicul
14 Mar 2020 | 281

Tribunalul Bucuresti isi suspenda activitatea, termenele vor fi preschimbate
11 Mar 2020 | 378

SRJ MediaSind: TVR impune o procedura ilegala si imorala pentru a concedia angajatii incomozi
11 Mar 2020 | 288



Articole Juridice

Contractele de credit pentru consumatori trebuie sa mentioneze intr-un mod clar si concis modalitatile de calcul al termenului de retragere
Sursa: EuroAvocatura.ro

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Restrictiile impuse de Ungaria in ceea ce priveste finantarea din strainatate a organizatiilor civile nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Conditiile de exercitare a actiunii directe in contencios administrativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 1792/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea